89,872 matches
-
descentralizări exagerate. Soluțiile sau modalitățile de colaborare la nivel local sunt diverse. Există mai multe organizații care deservesc mai multe entități adminis-trativ-teritoriale pentru furnizarea în comun a unor servicii. Cooperarea administrativă poate viza domenii diferite: autorizări de construcții, investiții în infrastructură, întreținerea școlilor, acțiuni de asistență socială ș.a. Majoritatea cetățenilor și a partidelor politice doresc o politică locală cât mai autonomă, cel puțin la nivel declarativ. Apoi, odată instituite, nivelele de autonomie sunt greu de desființat. Unitățile se pot integra fără ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
farul care luminează un recif în plin ocean este un serviciu colectiv pur. Cum ar putea un producător privat să excludă de la beneficiile sale navigatorii privați care nu plătesc serviciile aduse? La fel, majoritatea marilor servicii publice (apărare, poliție, justiție, infrastructură rutieră etc.) sunt servicii colective pure. Pentru acest tip de servicii sau produse, fiecare individ știe, într-adevăr, că o dată produse, ele vor servi tuturor, atît celor care plătesc cît și celor care nu plătesc. În consecință, un producător privat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
are un caracter prea general, ea nu ține seama de specificitățile fiscale naționale și nici de diferențele de apreciere a sistemelor fiscale de către populațiile naționale. 5.1.2. Amenajarea teritoriului național O dezvoltare spațială de succes are nevoie de o infrastructură teritorială adecvată. Pentru aceasta trebuie să existe un Plan național de amenajare a teritoriului și planuri județene, pe termen scurt, mediu și lung, care, după aderarea la Uniunea Europeană, pot beneficia în apli-care, pe lîngă sursele autohtone, și de fondurile structurale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
productive prin: reglementarea sau dereglementarea activităților economi-ce vizînd creșterea ocupării, protecția mediului, legislație privind concurența, piețele publice ș.a. o anumită politică în materie de impozitare a capitalului și a muncii, o alta în materie de amenajare a teritoriului cheltuieli de infrastructură, politici de cercetare, politici comerciale, vamale, politici de schimb etc. 5.1.3.2. Intervențiile directe ale Statului Intervențiile directe ale Statului se traduc prin anumite politici sectoriale, naționalizări și privatizări. La noi, am cunoscut în jumătate de secol două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
directe ale Statului se traduc prin anumite politici sectoriale, naționalizări și privatizări. La noi, am cunoscut în jumătate de secol două fracturi majore: mai întîi comuniștii au naționalizat aproape totul, provocînd distrugeri importante și cîteva realizări costisitoare în materie de infrastructură, apoi cei care au venit după 1989 au privatizat aproape totul, provocînd distrugeri aproape la fel de mari și îndatorîndu-ne și subordonîndu-ne capitalului străin în proporție de circa 95%. De asemenea, politicile sectoriale active au fost sublime, dar au lipsit cu desăvîrșire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
activități tind să pro-fite altora decît celor care le finanțează. Astfel, autoritățile publice păstrează posibilități de a favoriza mediul antreprenorial, prin acțiuni în ma-terie de cercetare-dezvoltare, educație și formare a mîinii de lucru, dar și în materie de dezvoltare a infrastructurilor publice, mai ales a celei de transporturi. Astăzi, miza politicii industriale constă deci în capacitatea de a atrage întreprinderi prin calitatea mediului oferit (proximitatea piețelor, raportul cost-calitate a mîinii de lucru, resurse tehnologice, securitatea investițiilor, calitatea infrastructurilor de transport, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de dezvoltare a infrastructurilor publice, mai ales a celei de transporturi. Astăzi, miza politicii industriale constă deci în capacitatea de a atrage întreprinderi prin calitatea mediului oferit (proximitatea piețelor, raportul cost-calitate a mîinii de lucru, resurse tehnologice, securitatea investițiilor, calitatea infrastructurilor de transport, a telecomunicațiilor și serviciilor publice), evitînd, în același timp, creșterea sarcinilor fiscale și sociale. 5.1.3.4. Politica industrială a Uniunii Europene O cooperare în materie de politică industrială pare să se impună la ni-vel european
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
intervenționistă, keynesiană, consideră drept cauze ale decalajelor insuficiențele pieței și concentrarea capitalurilor. Soluția ar consta, în acest caz, în reabilitarea bazei economice a zonelor mai puțin dezvoltate prin intervenția autorităților publice naționale, regionale și locale, pe calea investițiilor publice în infrastructura economico-socială. Practica stimulentelor poate fi o cale de dezvoltare regională. Principalele stimulente consistă în: reduceri fiscale, concesionări de terenuri, credite cu dobîndă subvenționată, subvenții pentru a crește ocuparea și perfecționarea mîinii de lucru, facilități acordate IMM-urilor (mai dinamice, mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
poate fi o cale de dezvoltare regională. Principalele stimulente consistă în: reduceri fiscale, concesionări de terenuri, credite cu dobîndă subvenționată, subvenții pentru a crește ocuparea și perfecționarea mîinii de lucru, facilități acordate IMM-urilor (mai dinamice, mai inovative, invenții în infrastructura socială, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii economice ș.a. Un factor realmente important este dinamismul industrial și tehnologic, diversificarea structurilor industriale și de desfacere, ca și investiția inteligentă, deci alocarea eficientă a resurselor, optimizarea structurilor industriale și infuzia noilor tehnologii. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dezvoltare regională. Principalele stimulente consistă în: reduceri fiscale, concesionări de terenuri, credite cu dobîndă subvenționată, subvenții pentru a crește ocuparea și perfecționarea mîinii de lucru, facilități acordate IMM-urilor (mai dinamice, mai inovative, invenții în infrastructura socială, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii economice ș.a. Un factor realmente important este dinamismul industrial și tehnologic, diversificarea structurilor industriale și de desfacere, ca și investiția inteligentă, deci alocarea eficientă a resurselor, optimizarea structurilor industriale și infuzia noilor tehnologii. De asemenea, foarte importantă este acumularea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a Statului. Slăbiciunile structurale ale economiei; Investiții scăzute; Drenarea capitalului financiar spre regiunile bogate; Participarea guvernamentală la dezvoltarea zonei. Relansarea regiunilor înapoiate Dereglementarea pieței muncii; Stimulente fiscale pentru ameliorarea eficienței. Politici active la nivel regional și local; Investiții publice în infrastructură. Politica regională Cheltuieli publice minime. Asistență selectivă pentru dezvoltare. Politici active la nivel regional și local; Investiții publice în infrastructură. • NOTA: Tabelul este prelucrat după H.Armstrong & J. Taylor, Regional Economics & Policy, Harvester Wheatsheaf, London, 1993. 6.3.2. Instrumente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
regiunilor înapoiate Dereglementarea pieței muncii; Stimulente fiscale pentru ameliorarea eficienței. Politici active la nivel regional și local; Investiții publice în infrastructură. Politica regională Cheltuieli publice minime. Asistență selectivă pentru dezvoltare. Politici active la nivel regional și local; Investiții publice în infrastructură. • NOTA: Tabelul este prelucrat după H.Armstrong & J. Taylor, Regional Economics & Policy, Harvester Wheatsheaf, London, 1993. 6.3.2. Instrumente ale politicii regionale Recunoscută fiind, în toate abordările, necesitatea unei politici de dezvoltare economică regională, cel puțin ca subsidiar al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
U.E., instituirea unui sistem monetar european și a monedei unice, armonizarea politicilor bugetare, au însemnat alți pași importanți în acest sens. În 1975 s-a înființat Fondul European de Dezvoltare Regională, avînd ca obiectiv stimularea dezvoltării regiunilor defavorizate prin modernizarea infrastructurilor și crearea unui mediu de afaceri competitiv în respectivele regiuni, activ și concurențial. Desigur, disparități de dezvoltare regională există în continuare în U.E., dar stimularea funcționării mecanismelor specifice ale pieței și realizarea de lucrări publice de infrași infostructură au conectat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cei mai importanți factori determinanți ai dezvoltării regionale sunt: Existența mîinii de lucru calificate și costurile acesteia; Costul creditului; Nivelul impozitării (la nivel local și național); Rata de creștere economică, la nivel național; Nivelul și calitatea reglementărilor; Existența și calitatea infrastructurii; Cursul de schimb al monedei respective; Costul energiei, combustibililor, materiilor prime și materialelor de bază; Politica sectorială practicată; Se observă faptul că dezvoltarea regională, elementele sale, de competitivitate țin atît de condițiile locale, cît și de cele naționale, de politica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de educație, cercetare, de gradul de libertate, de flexibilitate a pieței muncii, de calitatea managementului macroeconomic general. Astfel, o monedă sănătoasă, un sistem fiscal coerent, suplu și stabil, investiții serioase în educație și cercetare, un nivel redus al reglementărilor, o infrastructură de calitate, o bună gestionare a deficitelor și evitarea derapajelor sunt elemente macroeconomice care contează foarte mult în reușita unei politici regionale de dezvoltare. Dintre ele-mentele locale, cele mai importante sunt cele care țin de funcționarea pieței muncii (calificarea, mobilizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în reușita unei politici regionale de dezvoltare. Dintre ele-mentele locale, cele mai importante sunt cele care țin de funcționarea pieței muncii (calificarea, mobilizarea profesională, nivelul salarizării ș.a.), nivelul și structura impozitelor și taxelor locale, nivelul și calitatea resurselor naturale, a infrastructurii locale, calitatea politicilor regionale (stimulente, implicarea autorităților ș.a.), structura economiei regionale, cultura antreprenorială, climatul social, existența și calitatea utilităților sociale, culturale și de agrement. Pentru mai multe aspecte ale politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene, a se vedea lucrarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economico-sociale (efect de sinergie); eficiența economico-socială; reducerea birocrației; reducerea cheltuielilor administrative; creșterea autonomiei, a posibilităților de autoguvernare; asigurarea unei dezvoltări comunitare organice și durabile; administrarea mai eficientă a fondurilor de dezvoltare, inclusiv a celor europene; existența rețelelor de utilități, a infrastructurii economice și sociale la nivel regional; asigurarea diversității resurselor antrenabile în susținerea dezvoltării; apropierea nivelurilor de dezvoltare a regiunilor, ale potențialelor economico-sociale, capitalurilor instituționale și capacităților de expertiză. Contractul de dezvoltare dintre Stat și regiune, despre care am amintit, va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
deci printr-o economisire crescută. Cum presupunea Ricardo meditînd la deficitele finanțelor publice britanice pe timpul războaielor napoleoniene, orice supraconsum public este compensat de o economisire privată. Iar dacă cheltuiala publică e transformată în investiții (construcții de imobile, drumuri și alte infrastructuri), aceasta va fi deci finanțată printr-o economisire privată echivalentă, căci legea lui Say presupune egalitatea sistematică dintre economii și investiții. Această afirmație este repusă în cauză de Myrdal, care distinge între o inegalitate ex-ante și o egalitate ex-post. Într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sub pragul de saturație al rețelei, crește numărul de utilizatori interesați. Astfel, cu cît există mai mulți abonați la telefonie cu atît vor fi mai mulți interesați să se aboneze; efectele externe legate de ofertă, ce derivă direct din existența infrastructurii cea mai răspîndită posibil, sub constrîngerea unei armonizări a normelor. Trebuie, de exemplu, ca liniile ferate să aibă același ecartament pentru a exista o rețea, sau ca instalațiile electrice să aibă aceleași caracteristici. Dacă cineva se interesează asupra naturii acestor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Astfel, un traseu de cale ferată utilizează o rețea interurbană, dar de asemenea, la extremități, o rețea urbană de o altă configurație, chiar dacă cele două rețele sunt conectate. În aceeași ordine de idei, a voiaja în tren înseamnă a utiliza infrastructura, dar și a utiliza un vagon, servicii de rezervare, restaurare etc. Or, dacă efectele externe și deci randamentele crescătoare presupun o interconexiune generalizată a infrastructurilor și, în consecință, un operator central, dacă nu chiar unic, nu este deloc sigur că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rețele sunt conectate. În aceeași ordine de idei, a voiaja în tren înseamnă a utiliza infrastructura, dar și a utiliza un vagon, servicii de rezervare, restaurare etc. Or, dacă efectele externe și deci randamentele crescătoare presupun o interconexiune generalizată a infrastructurilor și, în consecință, un operator central, dacă nu chiar unic, nu este deloc sigur că celelalte activități legate de transportul feroviar trebuie realizate de entitatea care controlează infrastructura. Aceasta e, vom vedea, teza ce fondează directiva europeană privind viitorul transportului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dacă efectele externe și deci randamentele crescătoare presupun o interconexiune generalizată a infrastructurilor și, în consecință, un operator central, dacă nu chiar unic, nu este deloc sigur că celelalte activități legate de transportul feroviar trebuie realizate de entitatea care controlează infrastructura. Aceasta e, vom vedea, teza ce fondează directiva europeană privind viitorul transportului feroviar. Dar, de o manieră generală, noi trebuie să reținem cîteva învățăminte majore ale acestor niveluri de dezvoltare teoretică: primul repune în cauză conceptul de monopol natural, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în bună măsură, de la agenți publici ai Statului la entități private, la piață. În condițiile globalizării, să nu ne mirăm că "suprastructurii" nevăzute care conduce lumea, printr-o rețea foarte fină de agenți și interese, i se opune iată! o "infrastructură" la fel de puțin vizibilă, care se dezvoltă și acționează în mod similar. Regăsim vechiul principiu al acțiunii și reacțiunii, al tezei și antitezei etc. Această deplasare de putere a generat o mare incertitudine, o instabilitate a relațiilor politice și economice internaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pe care el o preconizează. Astfel justifică el o anumită formă de protecționism, care să ajute industriile tinere să se consolideze, la adăpost de concurența străină. În aceeași ordine de idei, el reclama o viguroasă acțiune a Statului pentru dezvoltarea infrastructurilor de transport, suport esențial al creșterii economice și al unității naționale. În opoziție, F. Perroux condamna avariția națiunilor, contrară unei creșteri economice bine repartizată la scară mondială. El credea că marile puteri caută să monopolizeze activitățile strategice. În continuare, numeroși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și a spiritualității românești, cu gândul la cei dragi din țară. Dreptmăritori creștini, Acum, la sfârșit de an, aducem mulțumiri lui Dumnezeu pentru ajutorul dăruit nouă la zidirea Catedralei Mântuirii Neamului, care se apropie de cota zero, adică se finalizează infrastructura sau baza pe care va fi construită Biserica mare, cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României”. În mod deosebit, mulțumim și celor prin care Dumnezeu ne-a ajutat, și anume: ierarhi, preoți, monahi și credincioși ai Bisericii
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]