47,014 matches
-
recentei audiențe private, Suveranul Pontif a demonstrat că Timișoara nu-i este o comunitate necunoscută, fiind la curent cu multitudinea de etnii și limbi vorbite în dieceză. Sanctitatea Sa a fost interesat de modul de conviețuire a diferitelor naționalități și de inițiativele ecumenice locale. Într-o discuție degajată, au fost subliniate mediul tolerant și echilibrul interconfesional timișorean. Distincții pontificale Calitățile omului Martin Roos nu se reduc doar la vocația pastorală de angajare consecventă spre binele aproapelui. În răstimpul dintre misiunile pe care
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
lege, vânarea lor fiind strict interzisă. În cazul unor fapte ilicite, făptașii vor trebui să achite o despăgubire plătită pentru fiecare exemplar în parte, al cărei cuantum se ridică la nu mai puțin de 15 milioane de lei. M. H. Inițiative la C.Î.P.T. l Hotărâri ale adunării generale În 27 martie, la Clubul pentru Dialog Economic și Reformă a avut loc adunarea generală a membrilor Confederației Întreprinzătorilor Particulari Timiș, în cadrul căreia s-au pus pe tapet o serie de
Agenda2003-14-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280877_a_282206]
-
criterii de compoziție și criterii microbiologice pentru carnea tocată și preparată și modelul certificatului de sănătate. C. V. Construcții ilegale l Un nou sistem de identificare Primăria timișoreană este recunoscută pentru preocupările de implementare a noilor tehnologii din domeniul informațional. O inițiativă în acest sens este și Sistemul Informatic Geografic ( G.I.S. ), care va permite o imagine de ansamblu a municipiului. Cea mai recentă achiziție a consorțiului care gestionează G.I.S. este o hartă realizată din satelit, în valoare de circa 10 000 de
Agenda2003-15-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280886_a_282215]
-
săptămânii, domnul col. Nicolae Mircovici, comandantul Centrului Militar Zonal Timiș. Așadar, tinerii se recrutează în continuare în anul în care împlinesc 19 ani sau în ultimul an de liceu, ei urmând să se prezinte chiar și fără chemare, din proprie inițiativă, până în ultima zi a anului în care împlinesc vârsta menționată. Aflată în plină derulare, activitatea de recrutare se va desfășura, cu pauza impusă de perioada de zile libere 28 aprilie - 5 mai, până la data de 2 iunie 2003, întocmindu-se
Agenda2003-15-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280887_a_282216]
-
nomenclaturi, abonați la onorariile cinematografice, sub alte egide decît cea actuală de senator, dar salutați sub aceeași semnătură cronicăreasca. Rămîne să vedem cum va trata confratele diferența - în noua nomenclatura - cînd va trece de la scenaristul senator din opoziție al ultimelei inițiative C.N.C., la scenaristul consilier prezidențial la putere al celei dinții premiere O.N.C., care va avea loc luna viitoare, după avanpremiera din primăvară: Faimosul paparazzo de Nicolae Mărgineanu, cu un scenariu de Răzvan Popescu. În această ordine de idei cu
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
Alex. Ștefănescu Ion Pop & comp. Anul trecut a aparut (și a și dispărut, aproape neobservat de comentatori) primul volum, literele A-D, dintr-un Dicționar analitic de opere literare românești realizat din inițiativa Catedrei de literatură română, literatura contemporană și teoria literaturii a Facultății de Litere din Cluj. În această întreprindere amplă s-au angajat 29 de cercetători (Georgeta Antonescu, Leon Baconsky, Ștefan Borbely, Ioana Boț, Nicolae Boț, Corin Braga, Cornel Căpusan, Sanda
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
al întreprinderii sale mi se pare că e admirabil - deși inconștient - exprimat. Iar atunci cînd el însuși descrie "reciclarea ironică și tandra a stilurilor istoricizate ale poeziei românești", noua nu ne rămîne decît să rememoram rezultatele prodigioase ale unei asemenea inițiative în Levantul. Competența care inspiră demersurile acestei lucrări aparține cuiva care a meditat asupra temei nu numai în chip abstract și livresc, ci și din interiorul unui angajament creator. Observațiile, explicațiile și concluziile lucrării pentru care adesea autorul nu se
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
iluminata, ca și o interpretare dată Întîmplărilor din irealitatea imediată de Blecher. Aducerea în discuție a lui Sadoveanu însuși cu Creangă de aur e șocantă la început, dar pînă la urmă convingătoare și, în orice caz, înnoitoare, dislocatoare. Salut asemenea inițiative și le apreciez nu numai îndrăzneala, ci și acuitatea. Mă întreb însă dacă, nu atît cazurile concrete pomenite de autor, cît criteriile pe care se bazează, nu sînt în continuare discutabile. El consideră, de pildă, că anumite atitudini culturale sau
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
am putea extrage un model abstract al poeziei saizeciste care - dacă dorim să-l "prelucram" bine - și dorim - s-ar dovedi asemănător cu modelul, obținut în același fel, al poeziei interbelice. Am fi îndreptățiți să tragem de aici concluzia că inițiativa lirica saizecistă a fost una pur repetitivă și inutilă, că s-a bătut, cum se zice, pasul pe loc? După opinia mea, fatalmente parțială, consecințele în planul limbii poetice românești, ca și în acela al imaginației plastice autohtone, au fost
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
dorim un președinte tare (că doar suntem în patria lui Tepes-Antonescu-Ceausescu, nu?), sau poate unul slab. Buba e că, la croiala actuala, instituția prezidențială încurajează abuzurile. Abuzuri în plus, dar și abuzuri în minus. Cu alte cuvinte, ea lasă loc inițiativei personale - ceea ce e foarte rău. O asemenea instituție, mai ales într-o țară ca a noastră, unde mistica șefului face ravagii, ar trebui descrisă și delimitata până în cele mai mici detalii. Aș merge mai departe și aș spune că România
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
Luminița Marcu O fațetă mai puțin știuta a operei lui Cicero se dezvăluie în lucrarea să Cato Maior sau Despre bătrânețe, aflată acum la îndemână cititorilor prin inițiativa editurii Pol Plus. În pragul "vârstei a treia" cum se spune azi, sau în plină senectute, cum considerau latinii, la 63 de ani, cu un an înaintea morții, Cicero își depășește bătrânețea scriind despre ea. Acesta este mesajul cel mai
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]
-
apocalipsei virtuale) este, de fiecare dată, iluzia referențiala, trecerea personajelor fie și pentru o clipă, dincolo de ecranul protector al Machinei. Însă după douăsprezece texte excelente, încercînd, autoironic, să evite o morală pretențioasa sau o "răsucire vioaie pe poante", auctorele cedează inițiativa unui cuplu de personaje (un "meditator" și elevă să refractara oricărei metodologii didactice), care încheie cam demonstrativ și sentențios cartea: ă"Si atunci cînd se vor termina orele astea (...) atunci ce va fi?" " Tot ce a fost înainte." "Adică...?" "Nimic
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
auzit glasul polifonic. De curand, d-na Georgeta Filitti a făcut să apară, la Editură Enciclopedica, o ediție ce adună publicistica din exil. E vorba despre articole publicate în ziarul Vocea libertății, care a apărut, la Atena, între anii 1954-1968. Inițiativa apariției acestei publicații, în limba română, a aparținut publiciștilor greci Vasile Moussou și D.G.Petropuliadi, cu scopul de a fi o tribuna a românilor și a grecilor plecați din România (unele articole apăreau în limba greacă). Norocul publicației a fost
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
prietenii săi cei mai apropiați: Ștefan Baciu și Laurențiu Fulga, care au supraviețuit jumătății de veac de "cultură socialistă", unul aflat în diaspora (Hawaii) și al doilea, afirmat ca scriitor de frunte și chiar vice-președinte al Uniunii Scriitorilor din România. Inițiativa înființării "Blocului" și a "Manifestului" sau aparține celor trei prieteni și colegi de facultate, urmărind un triplu scop prin această grupare, după cum se precizează în "apelul" adresat "talentelor tinere" din aceeași generație: "1) - de a strânge în mănunchiu toate forțele
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
Gheorghe, Magda Isanos, Radu Stâncă, George Vaida, Nichita Tomescu ș.a., care semnând adeziunea, acceptau "cu toata însuflețirea să ia parte la "Gruparea scriitorilor tineri", cu tot elanul și cu toate credințele, dăruite prietenește pentru "Manifestul nopții albe". În numele grupului de inițiativă, apelul era semnat de toți cei 3 prieteni, ori numai de unul singur, acesta fiind, deobicei, George Petcu. La vremea respectivă, George Petcu avea publicat primul volum de poeme, la editură "Pământul" din Călărași și-l pregătea pe al doilea
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
va fi interesat la Ministerul Artei și Culturii, căutând să respecte instrucțiunile și prevederile legale pentru publicațiile periodice, atât de complicate, încât "Blocul scriitorilor tineri" și "Manifestul Nopții Albe" n-au putut lua ființă, autoritățile culturale dovedindu-se ostile față de inițiativele tinerilor scriitori, pe lângă dificultățile materiale întâmpinate. George Petcu nu s-a descurajat. El a luat o nouă inițiativă, la începutul anului 1939, de data aceasta, asociindu-se cu învățătorul Gh.D. Boia, presedintele "Ateneului Cultural Melodia", cu care vrea să scoată
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
atât de complicate, încât "Blocul scriitorilor tineri" și "Manifestul Nopții Albe" n-au putut lua ființă, autoritățile culturale dovedindu-se ostile față de inițiativele tinerilor scriitori, pe lângă dificultățile materiale întâmpinate. George Petcu nu s-a descurajat. El a luat o nouă inițiativă, la începutul anului 1939, de data aceasta, asociindu-se cu învățătorul Gh.D. Boia, presedintele "Ateneului Cultural Melodia", cu care vrea să scoată revista Contrapunct, ca organ de cultură al Ateneului popular, și al carui redactor-șef trebuia să fie George
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
anumit complex de inferioritate (mascat de unul de superioritate) l-ar putea determina pe dl Schenk să nu vadă caracterul absolut nediscriminatoriu al comentariilor noastre. "De ce refuzul de unificare cu literatura europeană? - se întreabă dl Schenk mai încolo - de ce orice inițiativă de a recupla binemeritata literatura română la cea mondială da peste piedici atît de puțin rafinate?" Citesc și nu-mi vine să cred: România literară se opune considerării literaturii române în perspectiva unui spirit european? Încep să-l bănuiesc pe
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
română la cea mondială da peste piedici atît de puțin rafinate?" Citesc și nu-mi vine să cred: România literară se opune considerării literaturii române în perspectiva unui spirit european? Încep să-l bănuiesc pe dl Schenk supărat că o inițiativă a d-sale n-a fost primită de noi cum și-a dorit și, iată, cade în păcatul generalizării. D-sa o recunoaște de altfel cu o fărîma de candoare: "Nu mai doresc să amintesc ce mi s-a întîmplat
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
Arghezi, Călinescu, Ralea, cărora nu le aduce mai deloc reproșuri, văzându-i mai ales prin prisma actelor benefice pe care le-au săvârșit atunci. Au apărat cu prestigiul lor breaslă de loviturile prea dure, atât cât au putut, girând unele inițiative mai curajoase ale tinerilor, obținând unele înlesniri materiale pentru scriitori de la autorități. Acum este încredințat că acei mari oameni nu aderaseră din convingere la regim, că se văzuseră obligați, fiecare, dintr-un motiv sau altul, să încheie amintitul pact, iar
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
ca apartenența politică, conservator. Dar cei ce s-au grupat în jurul Societății, conducînd-o și dîndu-i strălucire și demnitate au fost liberalii. Misiunea ei a fost, de la început, să difuzeze cunoștințe cultural-stiintifice, publicînd conferințele susținute de competențe în broșuri, luînd și inițiativa creerii unei biblioteci publice, avînd și o secțiune filarmonica. Proiectul întemeierii unui grandios edificiu e din 1867. Construcția va fi înălțata abia peste două decenii. Inaugurarea edificiului a avut loc în februarie 1888. Și clădirea nu s-a realizat numai
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
Nicolae Manolescu Editură Timpul din Reșița, condusă de dl Gh. Jurma, si care mi-a reeditat Metamorfozele poeziei în 1996, împrejurare în care am și luat cunoștință de existență ei, are inițiativa unei serii de studii eminesciene, ajunsă, iată, la volumul al patrulea. Primele două sînt din 1998: Constantin Cublesan, Luceafărul și alte comentarii eminesciene și Gh. Jurma, Eminescu, gînd și cînt. Următoarele două, din 1999: Eugen Todoran și G.I.Tohăneanu, De ce
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
de a fi semnalată: ea vine, într-un fel, în întîmpinarea dorinței multora dintre noi de a profita de marile aniversări spre a repune în discuție și a readuce în actualitate operele trecutului. Bibliografia critică eminesciana se îmbogățește, grație acestei inițiative, cu cîteva titluri. Și, referindu-mă bunăoară la cele de anul acesta, trebuie să constat că ele sînt inconturnabile pentru viitoarea cercetare eminesciana. Istoric literar cu solide cunoștințe, regretatul E. Todoran a profitat de oportunitatea rubricii de ziar ca să deschidă
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
Irina Coroiu Desfășurată sub auspiciile Oficiului Național al Cinematografiei, Ambasadei Italiei în România, Institutului Italian de Comerț Exterior și Institutului Italian de Cultură din București, manifestarea a fost organizată din inițiativa inimoasei Veronica Lazăr. Aparițiile sale fulgurante pe ecran în chip de profesoară examinatoare sau trecătoare interogata asupra fericirii au stîrnit aplauze, meritate în primul rînd pentru extraordinară selecție. Afinitățile "lazăr"-iene i-au permis distinsei actrițe de origine română să
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
Ruxandra Cesereanu "Ziarul de Cluj" a încheiat nu de multă vreme o amplă anchetă, vizînd întreaga spiritualitate și entitate românească, intitulată "Românul mileniului, românul secolului" (inițiativa anchetei i-a aparținut redactorului-sef adjunct, Mîhnea Măruța). Cum am asistat îndeaproape la acest demers, mi se pare potrivit să desprind cîteva concluzii, cu atît mai mult cu cît anchetă respectivă reflectă mituri, clișee și destule curiozități în mentalitatea
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]