1,190 matches
-
Doar o mică parte discută zilnic sau aproape zilnic (7,5 %). Niciodată sau foarte rar ei cer părerea unor cunoscuți (89,4 %) și li se cere părerea (88,7%) de către cunoscuți despre probleme politice. O altă măsură a afectului față de input este intensitatea partizanatului. Atașamentul față de un partid și votul constant în favoarea lui consolidează orientarea cetățeanului către sistemul politic. În cazul nostru, românii nu se consideră în general vorbind susținătorii unui partid politic (68,8 %) și cea mai mare parte dintre
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
se simt foarte apropiați de acel partid. Tipul de partizanat puțin intens este însoțit de estimarea utilității votului, cei mai mulți (77,3 %) considerând că votul contează, și exprimă fluxul afectiv dinspre comunitate spre corpul politic. Observând nivelul scăzut al afectului față de input, nu trebuie să ne mire nici nivelul de input. Acesta din urmă ține de conștientizarea politicii, de frecvența cu care cetățenii urmăresc politica, de capacitatea lor de a numi politicieni, ministere sau de a recunoaște trăsături de bază ale sistemului
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
partizanat puțin intens este însoțit de estimarea utilității votului, cei mai mulți (77,3 %) considerând că votul contează, și exprimă fluxul afectiv dinspre comunitate spre corpul politic. Observând nivelul scăzut al afectului față de input, nu trebuie să ne mire nici nivelul de input. Acesta din urmă ține de conștientizarea politicii, de frecvența cu care cetățenii urmăresc politica, de capacitatea lor de a numi politicieni, ministere sau de a recunoaște trăsături de bază ale sistemului politic. În determinarea nivelului de input putem măsura, pentru
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nici nivelul de input. Acesta din urmă ține de conștientizarea politicii, de frecvența cu care cetățenii urmăresc politica, de capacitatea lor de a numi politicieni, ministere sau de a recunoaște trăsături de bază ale sistemului politic. În determinarea nivelului de input putem măsura, pentru început, disponibilitatea de a urmări subiectele politice în mass-media. Tabelul 2.9. Frecvența urmăririi subiectelor politice în mass-media, în procente În general, cât de des ...? Zilnic / aproape zilnic De câteva ori pe săptămână De câteva ori pe
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
democrației. Mobilizarea cetățenilor duce la stabilirea unui raport direct cu deținătorii funcțiilor politice, într-un sistem de relații virtuoase interdependente. Așa cum arată Almond și Verba (1996), cooperarea cetățenească este o resursă de control a celor aleși, prin gratificații și amenințări. Inputul cetățenesc este procesat de aparatul politic și transformat în output, în răspuns. Este mai probabilă existența unui sistem politic responsabil și dispus la răspuns în cazul existenței unor cetățeni participativi, decât în cazul unora pasivi. De altfel, acesta este mecanismul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
un sistem mai responsabil și mai eficient va determina cetățeni mai mulțumiți și mai activi. Aceștia vor face presiuni pentru o funcționare cât mai responsabilă și eficientă a sistemului politic. Din contră, cetățeni apatici sau alienați nu vor produce suficiente inputuri pentru a determina un răspuns pozitiv din partea sistemului politic. Acesta va funcționa fără legătură cu dorințele cetățenilor și va fi dominat cel mai probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sau parohiali. Cei care participă ar trebui să manifeste în cel mai mic grad atitudini de respingere a output-ului politic, să fie mai orientați cognitiv către procesul politic. Mai mult, aceștia ar trebui să fie cei mai orientați către input-ul politic și să declare o competență subiectivă mai mare, având speranța că pot participa la luarea deciziilor politice (Almond și Verba, 1996). 4.1 Efectele politice ale participării civice: efecte interne și efecte externe Efectele participării nu sunt doar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cele două tipuri de încredere și participarea în organizații secundare asupra atitudinilor și valorilor favorabile democrației, alături de alte variabile importante precum orientarea cognitivă către sistemul politic, lectura ziarelor, urmărirea emisiunilor TV, discuțiile politice în familie și cu prietenii, orientările către inputul și outputul politic. Încrederea interpersonală este în general considerată un prim element al capitalului social. Încrederea este cea care facilitează comunicarea și urmărirea scopurilor comune, fiind esențială în toate problemele legate de acțiunea colectivă. Fukuyama (1995) definește încrederea ca "așteptarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sau parohiali. Ne așteptăm ca cei care participă să demonstreze în cel mai mic grad atitudini de respingere a outputului politic, să fie mai orientați cognitiv către procesul politic. Mai mult, aceștia ar trebui să fie cei mai orientați către inputul politic și să declare o competență subiectivă mai mare, având speranța că pot participa la luarea deciziilor politice, așa cum descopereau Almond și Verba (1996). Marc Hooghe (2003: 60) a demonstrat pentru cazul belgian cum participarea reduce sentimentul neputinței politice. Ne
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
opoziția reușesc să răspundă cerințelor publicului (România, R = 0,094, p < 0,001; Bulgaria, R = 0,096, p < 0,001). Participarea este semnificativ legată de susținerea democrației și respingerea alternativelor nedemocratice. Mai orientați cognitiv către sistemul politic, către procesele de input și de output, cei care participă prezintă mai frecvent atitudini democratice. Corelațiile sunt pozitive atât pentru eșantionul românesc (R = 0,104, p < 0,001), cât și pentru cel bulgar (R = 0,123, p < 0,001). Tabelul de mai jos prezintă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
respecte regulile jocului și care să recunoască valoarea de reglementare. În această perspectivă, legitimarea este o funcție a participării structurilor de intermediere a intereselor și a reprezentanților societății care interacționează cu instituțiile publice. Într-un sistem politic este necesar ca input-urile provenite din sistemul social să fie puse la un loc și integrate (ibidem). Așadar, până când output-urile procesului de policy să devină legitime și să corespundă cerințelor stakeholder-ilor, procesul de participare trebuie să se rezume pur și simplu la
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în raport cu teritoriul național, cum ar fi, spre exemplu, actorii internaționali. Aceștia din urmă pot influența normele în baza cărora se judecă dacă este legitim să se adopte anumite strategii de policy (Risse, 2000; Risse, Sikkink, 1999). Cunoașterea unor astfel de input-uri normative este așadar un element de mare importanță în procesul de construire a democrației. Discursul internațional asupra democrației aruncă astfel "ancore" față de tipul de acțiuni pe care guvernații și guvernanții sunt autorizați să le îndeplinească pentru a "face democrație
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Maastricht; c) politicile de relații externe cu terțe state. Este vorba, așadar, de luarea în considerare, în totalitatea lor, a zonelor de politică publică europeană în care s-a încercat redefinirea democrației prin punerea la punct a unei mulțimi de input-uri normative ce urmau să fie utilizate atât în interiorul, cât și în afara granițelor geopolitice ale Uniunii (Balibar, 2001; Telò, 2004)24. Fiecare dintre acestea a fost imaginată în baza a diferite obiective: a) extinderea membership-ului în țările ex-comuniste; b) consolidarea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de coerență a principiilor și ideilor de fond se reflectă în alegerea actorilor-target28 prin care Uniunea Europeană a înțeles să interacționeze în scopul construirii democrației și în tipul de mecanism de răspândire utilizat pentru schimbul de norme și valori democratice 29. Input-urile care provin din instituțiile europene au fost transmise, de fapt, la început prin strategiile de acțiune politică îndreptate spre încurajarea guvernelor prin proiecte de asistență tehnico-juridică, apoi prin programe de ajutor către organizațiile neguvernamentale și think tank-urile angajate în
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
întemeia pe apartenența la comunitatea națională, și nici pe principiile valorice ale ordinii constituționale a statului. Asta deoarece cererea și oferta de justiție interacționează transversal la granițele statelor naționale, și elaborarea de norme constituționale devine un moment în care converg input-urile ce provin nu numai de la grupurile sociale și de la partidele politice implicate în pactum societatis, ci și de la instituțiile și de la organizațiile societății civile transnaționale față de care legitimitatea democratică pare a fi din ce în ce mai responsabilă. În această privință, procesele de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
definirii jurisprudențiale a unui nivel de tutelă al drepturilor fundamentale de tip transnațional. Discursul asupra legitimității politice a Uniunii Europene apare, așadar, ca rezultat al diferitelor tematici: coerența cu principiile constituționalismului, corectitudinea procedurilor decizionale, consensul inter-guvernativ asupra Tratatelor, corespondența între input-ul și output-ul procesului de policy. După cum am spus, chestiunea legitimității bazate pe valorile comune apare în agenda Uniunii în paralel cu "aprofundarea" integrării politice, în special în acele sectoare de policy unde efectele redistributive pun în chestiune neutralitatea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
democrației. Reconstruirea unei astfel de semantici este importantă pentru a înțelege ce tip de democrație promovează Uniunea atât în interiorul, cât și în exteriorul granițelor sale. În tabelele 2.1, 2.2 și 2.3 prezentăm actorii din partea cărora provin diferitele input-uri normative care definesc conceptul de rule of law47, acela de drepturi ale omului și acela de good governance 48. În general vorbind, discursul internațional asupra "condiționalității politice" a reprezentat o ancorare semantică importantă pentru aceste concepte. Acesta nu este
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
ar trebui reformată și reorganizată arhitectura Uniunii, nu numai cu scopul de a-și face mult mai eficiente politicile (legitimitate în output), ci și cu scopul de a permite legitimarea obiectivelor și a principiilor de acțiune politică comunitară (legitimitate în input)89. Criteriile reclamă în mod explicit cluster-ul de concepte prin care, la nivel internațional, se poate vorbi despre good governance (Fig.2.3 p. 64). În figura 2.5 se pune accentul pe legătura pe care Cartea Albă o
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
la baza conflictelor politice și valorice. Accentul pe schimbul de idei și de cunoștințe comportă ca o consecință introducerea de concepte referitoare la mecanismele de răspândire a regulilor democratice care se află în zona proceselor de însușire, de transfer de input-uri cognitive, de socializare. În acest sens, discursul politic european este coerent. Dacă, de fapt, schimbul de argumente stă la baza legitimării puterii, atunci capacitatea de formulare a argumentelor în conformitate cu standardele împărtășite de stakeholders și de funcționarii care aparțin unor
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
integrare, leadership-ul sovietic vedea delimitarea unei geopolitici de atragere spre ȚECE. Acordurile comerciale încheiate în anii '70 cu CEE deschideau în interiorul CMEA (Council for Mutual Economic Assistance) o breșă prin care se puteau infiltra în zona central-estică a continentului unele input-uri referitoare la dreptul comercial european. Era vorba de parteneriate dezvoltate în sectoarele agriculturii, industriei textile, cărbunelui și oțelului (Maresceau, 1989) care puteau să facă ȚECE să ia distanță față de URSS, împiedicând în același timp exporturile în Europa Occidentală de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
limbajul intereselor (Ferrarese, 2000) sau la un limbaj capabil de o validitate transversală față de diferențele culturale și față de orientările politice naționale 123. Încadrându-și propriul discurs politic în sfera acestor premise, Europa poate defini în termeni non-politici prima totalitate de input-uri normative pe care le exportă spre Est, referitoare la un sistem de piață deschis și caracterizat de libera concurență: Ne impresionează perspectiva de a ajuta această parte a Europei să-și revină din comunism și să se îndrepte spre
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
fost deja influențată de discursul european în faza de tranziție democratică. Atât în textul cartelor constituționale, cât și în primele exemple de aplicare a instituției de control al constituționalității, ordinea din statele foste comuniste fusese regândită, ținându-se seama de input-urile normative provenite de la Consiliul Europei (Benoit-Rohmer, 2005)138. Comisia de la Veneția (a se vedea Benoit-Rohmer, 2005), instituită în interior, a controlat sistematic drafting-ul cartelor constituționale și utilizarea instrumentului de control jurisdicțional al constituționalității folosit de tribunalele ȚECE (Piana, 2003
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în cursul procesului de tranziție și nu prezintă evaluări asupra relațiilor dintre stat și societate, pe care fiecare țară și le-a stabilit după căderea regimului comunist, totuși legislația comunitară și Convențiile internaționale aduc în fiecare țară candidată și un input cu caracter valoric. Opțiunea abținerii de la a interveni în aspectele de substanță ale vieții democratice vine, așadar, în contradicție cu indicațiile date de Uniunea Europeană asupra respectării drepturilor omului, indicații care se traduc atât prin necesitatea introducerii în sistemul juridic a
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
caracter juridic și cu caracter politic s-a transformat într-o abordare bazată pe ideea de capacity building. Politicile de promovare democratică a așa-numitei "a doua generații" împărtășesc acest tip de perspectivă și sunt organizate în jurul principiului în conformitate cu care input-urile externe trebuie să fie îndreptate nu numai spre dotarea structurală cu resurse, ci și spre capacități înțelegând prin capacități acelea de tip micro, și anume capacități de gestionare a problemelor de policy, și acelea de tip macro, și anume
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
al analizei noastre, este important de observat că între partenerii internaționali prezenți în proiecte sunt cuprinși și actorii care constituie sursele normative în care se ancorează discursul european asupra democrației 243. Tabelul 4.3 Actorii-target și mecanismele de difuzare a input-urilor normative în acțiunile de "democratizare și rule of law" Reforma administrațiilor publice Actor-target Mecanism de difuzare Scrierea reformei Experți Angajații administrațiilor publice (AP) Formare Îmbunătățirea gestionării AP Experți; angajați AP Comunicare Dezvoltarea resurselor umane pentru monitorizare (audit) intern Experți
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]