1,236 matches
-
și autocriticii, controlul membrilor de partid asupra organelor alese etc." ("Centralismul democratic..." în Probleme fundamentale ale activității de partid și de stat: 1977, 68; Stănescu: 1977, 7-28). Centralismul și democrația ar fi avut sens numai împreună. Erau, cu alte cuvinte, "inseparabile", una în absența celeilalte neputând conduce decât la o invalidare a "misiunii istorice" încorporate în concept. Astfel, "Fără o conducere centralizată, democrația poate degenera în anarhie, ceea ce ar pune în pericol însăși substanța revoluționară a partidului clasei muncitoare, tot astfel
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al proiectului romantic leninist, "tineretul" reprezenta o categorie socială aparte pentru activitatea propagandistică a PCR, a cărei înregimentare ideologică era considerată vitală pentru asigurarea continuității "construcției socialismului". La fel ca și în cazul eticii și "moralității socialiste", de care era inseparabilă, "educația permanentă" "a întregului popor" era centrată pe salvgardarea "patriei socialiste", pe al cărei "altar" nimic nu era prea prețios pentru a fi sacrificat. "Trebuie să creștem tineretul", scrie Dimitriu, "să formăm generațiile de oameni ai muncii care să fie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
atotputernica birocrație (Kornai: 1992, 115). În cazul leninismului romantic, de exemplu, economia avea în primul rând rolul de a dinamiza populația și de a îi inocula principiul eroic al "mărețelor realizări" obsesiv repetate de către regim. Corelativ, politicul și ideologicul fiind inseparabile, se poate constata deci că fundamentele reale ale economiei romantic leniniste sunt de natură ideologică. Eludarea logicii profitului a fost plătită prin crearea unei mentalități servile și aservite. Nimeni nemaifiind interesat de eficiență, ci de a se plasa într-o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ORDONANȚA DE URGENTA nr. 115 din 14 iulie 2005 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 679 din 28 iulie 2005. (2^1) Prin clădiri, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, se înțelege sediile de circumscripții sanitar-veterinare, locuințe de serviciu și anexele inseparabile în cazul înstrăinărilor. ---------- Alin. (2^1) al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 111 din 3 mai 2005 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 390 din 9 mai 2005. (3) Se aprobă vânzarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
al statului, din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în administrarea Agenției Domeniilor Statului, în scopul vânzării acestora. ... (2^1) Prin clădiri, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, se înțelege sediile de circumscripții sanitar-veterinare, locuințe de serviciu și anexele inseparabile în cazul înstrăinărilor. ---------- Alin. (2^1) al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 111 din 3 mai 2005 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 390 din 9 mai 2005. (3) Se aprobă vânzarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170381_a_171710]
-
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 iulie 2005 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 679 din 28 iulie 2005. (2^1) Prin clădiri, în sensul prezenței ordonanțe de urgență, se înțelege sediile de circumscripții sanitar-veterinare, locuințe de serviciu și anexele inseparabile în cazul înstrăinărilor. ---------- Alin. (2^1) al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 111 din 3 mai 2005 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 390 din 9 mai 2005. (3) Se aprobă vânzarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170382_a_171711]
-
de teren; - Obținere avize, acorduri și autorizații; - Proiectare și inginerie; - Expertize tehnice pentru lucrări de modernizare sau consolidare a construcțiilor existente sau pentru continuarea lucrărilor la construcții începute și neterminate, cu condiția ca aceste clădiri să facă parte integrantă și inseparabila din rezultatul operațiunii; - Consultanță; - Asistență tehnică. 6. Cheltuieli pentru investiția de bază: - pentru construcții și instalații legate de construcții; - pentru montajul utilajelor tehnologice; - pentru achiziția de utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu montaj; - pentru achiziția de utilaje fără montaj și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202534_a_203863]
-
fiecărui component. Etichetarea nu este obligatorie pentru componentele care reprezintă mai puțin de 30% din greutatea totală a produsului, cu excepția căptușelilor. ... (2) Două sau mai multe produse textile având aceeași compoziție fibroasă și care formează, în mod normal, un ansamblu inseparabil pot avea o singură etichetă. ... (3) Fără a aduce atingere prevederilor art. 12: ... a) compoziția fibroasă a următoarelor articole de corsetărie este indicată fie prin compoziția întregului produs, fie prin compoziția globală sau separată a componentelor enumerate mai jos: ... (i
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188789_a_190118]
-
design, modele și procese de fabricație; ... b) vânzarea pentru export a mărfurilor importate, în special mărci de fabrică sau de comerț, lucrări de design înregistrate; ... c) utilizarea sau revânzarea mărfurilor importate, în special drepturi de autor, procedee de fabricație incorporate inseparabil în mărfurile importate. ... (2) Fără a aduce atingere notei relative la paragraful 1c) de la art. 8 din Acord, în cazul în care valoarea în vama se determina pe baza art. 1 din Acord, redevența sau dreptul de licență se adaugă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
pergamente vechi ? i descoperind trecutul, m? re? ia uitat? a na? iunilor lor. Redescoperirea acestei m? re? îi trecute a devenit un strig? ț de lupt? �n b? ț? lia pentru a �nvia. Romantismul, democra? ia ? i na? ionalismul au devenit inseparabile �n acest? perioad?. Acesta a fost �spiritul Vorm�rz� �n Germania. �n restul Europei, na? ionalismul lui Giuseppe Mazzini ? i cel al lui Jules Michelet le? au exaltat pe na? iunile lor. Cursurile acestuia din urm? au inspirat o �ntreag? genera? ie, �ncep
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dintre activit?? ile lui Iorga �n detaliu, dar nu po? i nega m? re? ia de ansamblu a realiz? rilor lui. �ntre 1890 ? i 1940, via? a lui Iorga ? i evenimentele din Rom�nia s? au �ntre? esut ? i au fost inseparabile. �n lumină aceasta trebuie privit ? i rolul s? u politic, cultural, literar ? i intelectual. Ar fi fost poate imposibil că Iorga s? r? m�n? permanent la fel de �n? elept pe parcursul a sute de mii de pagini pe care le? a scris, mai ales c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ie? ind din ele cu istoria de mult uitat? a na? iunii sale. �n Rom�nia, Iorga a revenit la literatur? , �ntruc�ț nu?? i putuse cultiva interesul pentru acest domeniu c�ț timp fusese plecat peste hotare 82. Literatura era pentru el inseparabil? de istorie, am�ndou? fiind inseparabile de na? ionalism ? i av�nd un efect interdeterminant reciproc. A g? sit la Bucure? ți atmosferă de revolt? general? caracteristic? scenei rom�ne? ți �n ultimul deceniu al secolului al�XIX-lea. Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de mult uitat? a na? iunii sale. �n Rom�nia, Iorga a revenit la literatur? , �ntruc�ț nu?? i putuse cultiva interesul pentru acest domeniu c�ț timp fusese plecat peste hotare 82. Literatura era pentru el inseparabil? de istorie, am�ndou? fiind inseparabile de na? ionalism ? i av�nd un efect interdeterminant reciproc. A g? sit la Bucure? ți atmosferă de revolt? general? caracteristic? scenei rom�ne? ți �n ultimul deceniu al secolului al�XIX-lea. Iorga a reu? it s? între �n conflict cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
element esen? ial �n �n? elegerea lui Iorga. Na? ionalismul, cultura ? i istoria se �ntre? es �n mintea să ? i constituie �n ultim? instan?? opera vie? îi sale23. Iorga a devenit istoric datorit? impulsurilor na? ionaliste. Na? ionalismul ? i istoria vor r? m�ne inseparabile tot restul vie? îi sale. Na? ionalismul s? u a f? cut că orice a �ntreprins Iorga �n via? a public? s? fie o lupt?. �n ciuda acestui fapt, el consideră na? ionalismul ? i istoria ca fiind str? danii spirituale ? i intelectuale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cadrul civiliza? iei universale. Na? iunea trebuie s? fie ea �ns?? i. Civiliza? ia universal? este cea care guverneaz? omenirea ? i are grij? de fericirea oric? rei na? iuni, un ? el realizat optim �n cadrul structurii ei. Solul na? ional este inseparabil de na? iune, el este �ns?? i r? d?cină din care se trag spiritul ? i ac? iunile na? iunii. Iat? unde ne afl? m, unde tr? im; iat? unde g�ndim pentru cei care s? l??luiesc aici. Toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nazi? ți (mai ales �n Rom�nia, cu petrolul ei, cu grani? a ei �ntins? cu URSS? ul ? i cu numeroasele ei minorit?? i germane ? i evreie? ți), rela? iile externe ale acestora ? i amestecul �n afacerile interne ale Rom�niei vor deveni inseparabile, ba chiar ? i complementare. Mul? i partizani rom�ni ai democra? iei renun? aser? �ntre timp la ea. Manoilescu, Ghelmegeanu ? i Armand C? linescu erau sus? în? torii democra? iei. Cu siguran?? c? a fost ceva mai mult dec�ț simplul oportunism
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost un jurnalism na? ionalist. �n calitate de critic literar, s? m?n? torismul a devenit filosofia să central? , bazat? pe na? ionalismul s? u cultural, a? a cum erau ? i scrierile ? i piesele lui. Iorga omul, profesorul universitar ? i oratorul era inseparabil de na? ionalismul s? u, care constituie sursă eforturilor sale supraomene? ți, a realiz? rilor ? i gre? elilor sale, ? i care i? a adus sf�r? ițul. Autorul i? a citat adesea pe dr. Samuel Johnson, pe Bismarck ? i pe Charles
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istorie (că ? i mul? i al? i istorici). Aceste atacuri erau mai apropiate de g�ndirea lui Samuel Johnson, pentru care lumea lui Iorga ar fi fost de neconceput. Literatura ? i critică literar? erau extrem de importante �n ochii lui Iorga ? i inseparabile de na? ionalismul s? u cultural, fiind deci politizate. S?m? n?torismul era inseparabil de mi? carea literar? cu acela? i nume. El �? i subordonă conceptele estetice celor politice ale S? m?n? torismului. (Din fericire, acest lucru este mai pu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
g�ndirea lui Samuel Johnson, pentru care lumea lui Iorga ar fi fost de neconceput. Literatura ? i critică literar? erau extrem de importante �n ochii lui Iorga ? i inseparabile de na? ionalismul s? u cultural, fiind deci politizate. S?m? n?torismul era inseparabil de mi? carea literar? cu acela? i nume. El �? i subordonă conceptele estetice celor politice ale S? m?n? torismului. (Din fericire, acest lucru este mai pu? în adev? raț �n privin? a istoricului Iorga). Drept urmare, cele mai grave erori pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și atacurile periculoase sunt bine documentate atât în lumea nouă, cât și în cea veche. Nici o formă de organizare socială, mod de producție sau medii sociale nu au rămas străine violenței interpersonale”(Walker, 2001). Violența și suferința se înlănțuie, sunt inseparabile. Suferința cauzată de violența este întotdeauna atât mentală, cât și fizică. în calitate de coordonate omniprezente ale existenței umane, violența și suferința se regăsesc amplu simbolizate în registrele culturale ale omenirii. începând cu legendele și miturile antice (Opelt, 2007) și până la scrierile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a dreptului civil. Insistența asupra deosebirii dintre sistemul dreptului și sistemul legislației s-a dovedit a fi utilă și din perspectiva legisticii formale. Unul dintre puținii autori români cu lucrări în acest domeniu, Profesorul Ioan Vida42, caracterizează sistematizarea, ca parte inseparabilă a procesului de elaborare a actelor normative și de cunoaștere a acestora, raportându-se la sistemul legislației și la sistemul dreptului. Aceeași distincție se menține și în caracterizarea de către același autor a unificării legislației care urmărește elaborarea unor legi cât
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
orice diferențe etnice, culturale sau lingvistice duc la formarea de minorități și că textul adoptat (art.3.1) nu implică pentru o persoană dreptul de a alege în mod arbitrar să facă parte dintr-o minoritate națională, această alegere fiind inseparabil legată de criterii obiective care țin de identitatea persoanei. Drepturile și libertățile persoanelor care fac parte din minorități pot fi exercitate în mod individual sau în comunitate cu alții; această prevedere este parțial identică cu cea din Pactul internațional din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
limbile vorbite de musulmani, fapt care înt]rește atât angajamentul acestora de a întrece comportamentul s]u, cât și sentimentul de afinitate și iubire pentru El și familia Sa. Pentru musulmani, mesajul din Coran și exemplul vieții Profetului r]mân inseparabil legate, de-a lungul istoriei, ca paradigme ale comportamentului moral și etic. Acestea au constituit, apoi, baza care le-a facilitat gânditorilor musulmani dezvoltarea instrumentelor legale care s] cuprind] imperative morale. Elaborarea dreptului va duce la o codificare a normelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru excentricitate și inovație. Dar problema cu aceast] metafor] a „culturii” este c] și ea tinde s]-si formeze un circuit închis. O corporație nu seam]n] cu un trib izolat din insulele Trobriand. O cultur] organizațional] este o parte inseparabil] a unei culturi mai mari, cel mult o subcultur] (sau o sub-subcultur]), o parte specializat] a unui organ care face parte dintr-un organism și mai mare. Într-adev]r, aceast] tendinț] de a vedea afacerile că pe o activitate izolat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de esențialism prin stipularea ideii că identitățile sunt construite, fluide și multiple ne lasă complet fără rațiunea de a vorbi despre identități" și că "uzul și abuzul de conceptul de identitate afectează nu numai limbajul analizei sociale, ci în mod inseparabil și substanța sa". Într-adevăr, a vorbi despre proteismul identității dacă ne gândim să folosim conceptul stricto sensu și a aplica principiul identității din logica formală pentru analiza sa în studiul socialului pare absurd. Dacă păstrăm acest principiu strict / inflexibil
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]