8,637 matches
-
bibliografie, literatură și cultură generală”. De la numărul 11-14/1941 redacția și administrația se mută la București. Articolul-program este semnat de D. Munteanu-Râmnic. Prima serie reproduce poeme de Al. Mateevici (Limba noastră), N. Iorga (Năvălitorii), Al. Macedonski (Noapte de mai) și inserează versuri de George Baiculescu, Sergiu N. Duiculescu, Emil Bărbulescu ș.a. G. Zagoriț scrie articolul Poetul Barbu Paris Mumuleanu - bard al anului 1821 (2/1921), același număr conținând și poemul La țară al Adei Negri, tradus de Al. Vlahuță. Se semnalează
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
În ființă. Din timpul credinței se ajunge În timpul nădejdii, abia acum văzut ca timp. Limbajul e puternic, eul e puternic și ambii lucrează cu revelații. Pentru moment idealul de zbor s-a-ndeplinit aici. În nădejde pentru o clipă se simte, se inserează totul. De la faptul-de-a-fi-cal am ajuns la calul viu, fiind cal. Mișcare dialectică, hegeliană. Căutând În cuvânt viața cuvântului, nechezatul calului. E eul heideggerian aici, devenit Dasein. Dar nu e de ajuns: „o aură verzuie prevestește/un mult mai aprig ideal
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un organ invizibil. În vizibil, ceva ce nu e vizibil. Continuitatea eului, spartă de o rană. Trupul cerbos rărindu-se-n spațiul liber. Trupul cerbos ca sine hegelian, dar și Dasein. El se rărește, În el o spațiere i se inserează. Îl doare ceva. Ca În actul unei iubiri În care doare absența unui himen. Ea, ca să fie a lui, pe deplin, doar prin sfâșierea himenului. Pentru prima dată, În istoria eului, de coborâre și apoi tragere În sus, de coborâre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de plecare legat, spre exemplu, de un personaj istoric cu o anumită forță sau locurile memoriei se nasc la niveluri colective, În relații interpersonale, fără aportul vreunui personaj istoric? Ovidiu Pecican: Eu zic că acest sau pe care l-ați inserat În Întrebarea dumneavoastră nu este neapărat un sau. L-aș Înlocui cu faimoasa conjuncție copulativă și. Pentru că În unele cazuri e așa, În altele e invers. Vă dau un exemplu - Iorga, pentru că l-am mai adus astăzi În discuție, dar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Urbanu, iar începând cu numărul 99/1945, în pagina de artă și literatură sunt prezenți Dimitrie Stelaru, Ion Th. Ilea, Const. Galitza, Petru Vintilă, Mihail Crama (La moartea lui Pompiliu Constantinescu, 126/1946), Ștefan Cazimir, Mihu Dragomir, George Dan. Sunt inserate și traduceri din Tristan Tzara (Le Marin) și din poezia rezistenței franceze, realizate de Sașa Pană. I.H.
FACLA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286931_a_288260]
-
important este dedicat cronicilor dramatice, de artă plastică și muzicală, în cadrul cărora G. Marius, de exemplu, laudă strădaniile lui George Enescu pentru promovarea Operei Române (10/1916). În afara traducerilor din lirica germană (Lenau, Theodor Fontane) semnate de Mihai Pricopie, se inserează o versiune în proză a poemului byronian Piratul și fragmente din lucrarea Despre stil de Buffon. M.Ș.
FACLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286934_a_288263]
-
și Meritul Cultural Italian, în grad de Comandor (1978). I s-a atribuit, de asemenea, Premiul Herder (1988). Adevăratul debut editorial pentru D.-B. are loc în 1963, când apar monografiile Ion Creangă și Mihai Eminescu. Mai înainte, un capitol inserat în Contemporanul și vremea lui (1959, în colaborare cu Savin Bratu) reconsidera descriptiv o literatură înrâurită de ideologia socialistă, fără a da cu adevărat măsura intelectuală a autoarei. Cele două monografii conturează o zonă distinctă a preocupărilor sale - istoria literaturii
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
la opiniile consacrate sau reducându-se la scurte rezumate ale cărților în discuție. Se recenzează Istoria literaturii române contemporane de E. Lovinescu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Liniști de schituri de Radu Gyr. La rubrica „Reviste” sunt inserate scurte note de prezentare a unor numere din „Gândirea”, „Universul literar”, „Viața literară” sau din reviste franceze, italiene și maghiare. Rubrica „Note” cuprinde date biografice ale unor scriitori și informează despre apariția de cărți și periodice. Ca orice publicație magazin
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
satiră informativă”. De fapt, ponderea literaturii este destul de mică și se reduce la câteva cronici literare semnate de Ion Pas, dintre care se reține medalionul Heinrich Mann, la unele cronici dramatice, la „Colțul femeii”, redactat de Elisabetha Mănescu, unde este inserată o prezentare a lui Rabindranath Tagore, aflat în vizită în România. Aici Virgiliu Athanase Mănescu își publică proza și versurile, iar lui O. Goga i se reia poezia Casa noastră. Alți colaboratori: Theodor C. Mănescu, I. Peltz, George Silviu. M.
FARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286964_a_288293]
-
de Friedrich Nietzsche, în transpunerea lui Eugen Relgis, cât și o curioasă variantă în proză la Corbul lui E. A. Poe sau o legendă a lui Jules Lemaitre, Prințesa Lilit, întăresc caracterul eclectic al revistei. În afara rubricilor „Recenzii” și „Ecouri”, sunt inserate și câteva scurte cronici teatrale semnate de Liviu Rebreanu. M.Ș.
FAT-FRUMOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286967_a_288296]
-
publică câteva însemnări ale principesei Martha Bibescu, intitulate La „gura sobei” cu Eleanor și Franklin D. Roosevelt. Literatura universală este prezentă prin traduceri din scrieri de Jorge Amado, Cehov și Nina Popova (Femeia în URSS). Sub semnătura Micaelei Catargi, e inserat un articol care reconstituie atmosfera ce animă salonul de la Paris al Elenei Văcărescu. Sunt publicate necrologuri consacrate lui Mihail Sebastian și actorului Constantin Tănase. Au mai colaborat Sorin Carnabel (cronica cinematografică), Sorana Gurian, Radu Boureanu, Ioan Massoff, Sidonia Drăgușanu. N.S.
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
a revistei sunt și articolele lui A.C. Cuza (Ideea națională, Naționalism și cosmopolitism, Școala lui Ștefan cel Mare), unde se creionează profilul națiunii ca „individualitate colectivă”. Se publică scrisori inedite aparținând lui Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu. De asemenea, sunt inserate traduceri din Dante, Corneille, Lamartine. Alți colaboratori: I.A. Bassarabescu, Ion Agârbiceanu, Ilarie Chendi, Ion Dragoslav, I.U. Soricu. N.S.
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
D. Murărașu, iar articole de filosofie, folclor, istorie semnează Aram M. Frenkian și Traian Cantemir. Atrag atenția două necroloage din 1944, concepute pe un ton ireverențios, primul la moartea lui Liviu Rebreanu, al doilea la moartea lui Ion Minulescu. Sunt inserate traduceri din paginile lui St.O. Iosif, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, M. Eminescu, O. Goga. Alți colaboratori: Artur Gorovei, Corneliu Gheorghian, Dragoș Vitencu, Nuși Tulliu, I.U. Soricu, Th. Capidan. N.S.
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
Amicului F.I. Alte poezii Eminescu va mai da în 1883 (S-a dus amorul..., Când amintirile..., Adio, Ce e amorul?, Pe lângă plopii fără soț, Și dacă...). În 1885 Vulcan îi publică Din noaptea. Din 1883, anul îmbolnăvirii poetului, F. a inserat mereu știri în legătură cu starea sănătății lui, precum și articole, unele reproduse din alte gazete, de analiză a poeziilor sau amintiri trimise de cei care îl cunoscuseră. În ianuarie 1885, un număr al revistei, dedicat lui Eminescu, avea în sumar un articol
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
, revistă literară apărută la Iași, bilunar, în 1875 (nouă numere), și la București, seria a doua, trimestrial, de la 1 iulie 1905 până în martie 1906. Din lista abonaților, inserată în paginile periodicului, reiese că F.f. avea o răspândire apreciabilă în Bucovina și Transilvania. Cu toate acestea, revista, pe care o redacta ciudatul scriitor, publicist și profesor I. Pop-Florantin, promovează un material literar precar, difuzarea bazându-se, poate, pe renumele
FOAIA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287041_a_288370]
-
Alfred de Musset, Carducci, Baudelaire, Cehov, Schiller, Alfred de Vigny, dar și poezii populare culese de Iustin Volbură, Mihai Oltescu, I. Ursu ș.a. Studiile sunt în majoritate scrise de N. Iorga (Începutul întrebuințării în scris a limbii românești). Se mai inserează articole de popularizare, de istorie, cugetări, însemnări cu privire la etnografie. N.S.
FLOAREA DARURILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287020_a_288349]
-
la gratuitate ludică. Publică poeme Eugen Ionescu (Cântec de dragoste), Horia Stamatu (Alegorie pentru noi), Emil Botta (Comă), Mircea Streinul (Balada spunerii de moarte), Petre Boldur, Barbu Brezianu, Ilariu Dobridor ș.a. Proză apare sporadic (Al. Sahia, Ouăle și patriarhul). Sunt inserate interviuri substanțiale, precum cele cu Marcel Iancu și Camil Petrescu. Eseuri și articole incitante publică Emil Cioran (Auguste Rodin, Reflexiuni asupra mizeriei, Individ și cultură), Eugen Ionescu (Tudor Arghezi. Preludiu sau pamflet, unde sunt trecute în revistă, în cheie sarcastică
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
istorisirile despre animale. Cele mai vechi manuscrise românești (păstrate) incluzând Fiziologul datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea. Anterior au circulat și manuscrise cu text slavon, iar câteva pilde din Fiziolog au fost inserate în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. În artele plastice sunt prezente nu doar animale cu funcție simbolică, ci și scene inspirate din narațiunile Fiziologului. Într-una din primele copii păstrate (cea a ieromonahului Serafim de la Bistrița, îndată
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
Mihu Dragomir (care semnează Mișu Const. Dragomirescu), în această perioadă încă elev. Subtitlul „Revista tinerei generații” devine din ianuarie 1938 „Răbojul tinerei generații”, pentru a marca „lupta pentru biruința tinereții” și în mod special preocupările „tinerelor mișcări provinciale”. Materialele sunt inserate în două mari rubrici: „Lupta dintre generații” și „Poeții tinerei generații”. În centrul atenției stau poeți aflați sub semnul lui Panait Istrati, deoarece la Brăila ei sunt în „locurile sfințite de suferința lui”. Panait Istrati este omagiat chiar din primul
FLAMURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287017_a_288346]
-
de îndrumare în chestiuni de gospodărie sau de agricultură. Rubricile principale sunt intitulate „Literatură și știință”, „Teatru, muzică și arte peste tot”, „De toate și de pretutindeni”, „Călătorii, descoperiri, invenții”, „Economie”, „Igienă” ș.a. Prima dintre aceste rubrici, cea mai importantă, insera, în afară de literatură propriu-zisă, știri literare, notițe bibliografice, comentarii dedicate vieții intelectuale din România. O atenție deosebită se acordă revistelor și gazetelor din Iași și București, cărora li se consacră un spațiu întins. În F.i. a apărut, pentru prima dată
FOAIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
de un nivel artistic modest: anecdotele lui Petre Dulfu și I. Pop-Reteganul, versuri ale poeților locali Al. Muntean al lui Vasile, Petru Baba, N. Țânțaru, Viora Magdu. Pe gustul redacției erau poeziile patriotice ale lui I. S. Nenițescu, dar se inserează și versuri de D. Bolintineanu și G. Coșbuc. Prozatorii care colaborează sau cărora li se republică diverse scrieri sunt Coriolan Brediceanu și Emilia Lungu, V. A. Urechia, I. Popovici-Bănățeanul, V. Crăsescu. Foiletonul cuprinde un număr de tălmăciri din literaturile engleză
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
agent de influență, conținutul propagandei care poate fi atribuită sau nu unei entități ori textul falsului - trebuie să fie plauzibile pentru cei care se încearcă a fi influențați. Prin urmare, în general ne așteptăm ca în materialul falsificat să fie inserate elemente de adevăr, pentru ca acesta să pară mai plauzibil. Amalgamul rezultat, ce are efectul de a induce în eroare publicul-țintă în unele privințe semnificative, este adesea denumit „dezinformare”30. Desigur, este posibil ca un mesaj în totalitate adevărat (sau unul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în practică și după 418 nu mai avem nici o știre despre el. Motivul întâmplător pentru scrierea Istoriilor i-a fost oferit lui Orosius de către Augustin, fără îndoială, dar e o eroare să credem că opera lui Orosius ar putea fi inserată cu totul în problematica Cetății lui Dumnezeu. Așa cum am spus (pp. ??? sq.), Augustin s-a simțit îndemnat să scrie această lucrare pentru a apăra creștinismul de acuzațiile păgânilor care afirmau că creștinii ar fi responsabili pentru ruinarea imperiului și invaziile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a continuat tradiția epopeii biblice, repovestind faptele unui sfânt și subliniind cu emfază oratorică minunile făcute de acesta. A alcătuit, așadar, un fel de epopee hagiografică, intenția lui fiind aceea de a compune un text comparabil cu epopeea biblică, a inserat aici momente de reflecție și de elevație lirică. Primele trei cărți erau deja terminate atunci când poetul a găsit și un alt material biografic, adică cele două Dialoguri pe care Sulpicius le adăugase la biografia sfântului. De aceea, Paulin scrie o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ne spune că ar dori să compună imnuri în cinstea martirilor, între care episcopul și martirul Saturnin din Toulouse, dar acest proiect n-a mai fost dus la bun sfârșit. Totuși, și în Epistolar, poezia este oarecum prezentă pentru că Sidonius inserează în scrisorile sale și scurte compoziții în versuri (de exemplu acolo unde - IV, 18 - compune o epigramă în cinstea Sfântului Martin, la cererea lui Perpetuus, episcop de Tours: aceasta trimite la cultul Sfântului Martin și la poezia lui Paulin din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]