1,822 matches
-
radicală dintre esse și essentia, în vreme ce gînditorul român are la dispoziție grupări precum fire, ființă, ființare, fiind, înființare etc. Este deci la latitudinea filozofului dacă și cît va folosi din sugestiile limbii sale pentru crearea discursului propriu și pentru a insinua prin aceste sugestii anumite fundamente de filozofare. Fiind, măcar în măsură redusă, tributar spiritului culturii sale și ambianței ideologice în care s-a format, care au drept componentă importantă limba literară, filozoful nu poate fi total indiferent față de limba sa
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
conștiința filozofică sau artistică în momentul în care au creat. 343 Vechile teorii în legătură cu demonicul artistic (cf. și lucifericul, la Blaga) sînt, desigur, niște metafore. Ele au fost însă exploatate de unii critici, precum Titu Maiorescu, care, pentru a-și insinua un rol cultural, interzicea autorului emiterea unor opinii în legătură cu creația, ca și cum acesta ar acționa iresponsabil și orbește. 344 Vezi, G. Ibrăileanu, op. cit., vol. VII, p. 63. 345 Sentimentele sînt redate în mod direct numai prin interjecțiile care exprimă stări sufletești
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ceas și a Orbului e pretext de "povestire" despre Marea Trecere, o alegorie; un "biet orb" veghind în singurătăți de piatră, paznic al unui "Orologiu de Piatră", "socotește întruna ceva"; se bucură un moment și cade în tristețe. Misterul împresoară insinuând spaima. Sunetul Marelui Ceas, semnal "melancolic", se aude pe tot pământul sau nu se aude nicăieri motiv de panică irepresibilă. Scenariu similar în Parabola clipei și a ascultătorului din orologiu, mic discurs despre pragul thanatic: de data aceasta, singuraticul ascultător
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
De ce te-mpotriveși, Mândrie, Cu ochii doar m-a întrebat. Și-a râs, cu ce sălbăticie! Când m-am trezit, m-am speriat: Fierbeam de poftă și trufie. Încântă, în astfel de texte mărturisitoare, o suavă ambiguizare, acel ceva-ce-nu-se-lămurește, ceva care insinuează tactic și prin aceasta creează alegoric. Alternează ingenios aluzii în semiton și rostiri în clar, chemări voalate și gesturi restrictive; se împletesc dorințe și reprimări, însemne din afară și din interior, repere plasticizante și simbolisme de infra-text; în totul, figurație
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o mașină. În spiritul fairplay-ului ce l-a caracterizat dintotdeauna, Big Rudy a refuzat uriașa cupă cuvenită învingătorului și a cerut ca aceasta să fie pusă pe mormântul copilului, titlul fiind conferit ambilor finaliști ex aequo. Când poliția a insinuat că tânărul Ghiță Bucătaru a fost spulberat intenționat pe caldarâm, un val de proteste a izbucnit de pe toate meridianele. Un adevărat sunami. Așa că poliția și-a retras bănuielile, iar supremația lui Rudolph Brand (Big Rudy, cum îl alintă toată lumea) a
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
niciunde și nicicând în decursul istoriei o ordine democratică n-a putut fi nici instaurată și nici menținută fără ca populația să nu fie implicată în măsuri de forță. La care reprezentantul Palatului Rakavanda Nouă (sediul Președinției Republicii Umaniste Vandana) a insinuat că, totuși, în republica soră sunt prea multe penitenciare și lagăre de muncă. Adevărata democrație se extinde peste tot în țara noastră: chiar și în instituțiile pomenite de distinsul nostru coleg. Doar așa se prezintă democrația în ipostaza ei perfectă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
dacă pe familie o cheamă Mozart, de ce să nu aibă și un Wolfgang Amadeus? Nici o lege nu interzice așa ceva!): Wolfgang Amadeus Mozart nici nu era vandan din naștere. Părinții săi au venit de undeva din centrul continentului (cel puțin așa insinuau ei), iar tânărul Wolfgang a plecat într-o tabără de activiști ecologici nu departe de localitatea Brandul Mic, unde s-a îndrăgostit de la acea vârstă fragedă de Lotte. S-a îndrăgostit atât de tare încât nu s-a mai întors
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Guénon) și a raționalității. Acum, acesta pare să se scufunde în propria-i splendoare materialistă, în timp ce renasc vechile civilizații orientale. Numai că acestea nu mai sunt ce au fost în materie de spiritualitate, valorile și "valorile" occidentale reușind să se insinueze în străvechile matrici hinduse sau daoiste și să le modifice spiritualitatea. Cu excepțiile de rigoare, implantul occidental a prins în aceste civilizații-continent, pervertindu-le, în sensul cultivării unui mercantilism lacom și foarte pecuniar, de unde și sensul globalizării. "Domnia cantității", despre
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o mașină. În spiritul fairplay-ului ce l-a caracterizat dintotdeauna, Big Rudy a refuzat uriașa cupă cuvenită învingătorului și a cerut ca aceasta să fie pusă pe mormântul copilului, titlul fiind conferit ambilor finaliști ex aequo. Când poliția a insinuat că tânărul Ghita Bucataru a fost spulberat intenționat pe caldarâm, un val de proteste a izbucnit de pe toate meridianele. Un adevărat sunami. Așa că poliția și-a retras bănuielile, iar supremația lui Rudolph Brand (Big Rudy, cum îl alintă toată lumea) a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
niciunde și nicicând în decursul istoriei o ordine democratică n-a putut fi nici instaurată și nici menținută fără ca populația să nu fie implicată în măsuri de forță. La care reprezentantul Palatului Rakavanda Nouă (sediul Președinției Republicii Umaniste Vandana) a insinuat că, totuși, în republica soră sunt prea multe penitenciare și lagăre de muncă. Adevărata democrație se extinde peste tot în țara noastră: chiar și în instituțiile pomenite de distinsul nostru coleg. Doar așa se prezintă democrația în ipostaza ei perfectă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
dacă pe familie o cheamă Mozart, de ce să nu aibă și un Wolfgang Amadeus? Nici o lege nu interzice așaceva!): Wolfgang Amadeus Mozart nici nu era vandan din naștere. Părinții săi au venit de undeva din centrul continentului (cel puțin așa insinuau ei), iar tânărul Wolfgang a plecat într-o tabără de activiști ecologici nu departe de localitatea Brandul Mic, unde s-a îndrăgostit de la acea vârstă fragedă de Lotte. S-a îndrăgostit atât de tare încât nu s-a mai întors
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
bunuri, vei obține maximum de fericire; 10. Învinge cel mai puternic, competiția este regula de aur. Principiile etice, cum ar fi compasiunea, solidaritatea, altruismul și generozitatea nu sunt decît niște superstiții ale trecutului. Această nouă religie a economiei s-a insinuat în toate instituțiile societății, inclusiv în ce-le religioase tradiționale. Ea a fost inoculată în conștiințele individuale prin intermediul celui mai mare sistem de propagandă, seducție, manipulare și presiune cunoscut în istorie. Agențiile de publicitate și industria de marketing ne scotocesc
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
vrăjitoria. Cam multe pentru un simplu antonim al frumosului... La polul opus, se consideră frumos tot ceea ce este grațios, plăcut, atrăgător, delicat, delicios, armonios, fermecător, încîntător, splendid, fascinant, fabulos, magic, mirabil, valoros, spectaculos, sublim, superb ș. a. Dar urîtul se poate insinua și în spații atribuite în mod tra-dițional frumosului, cum ar fi lumea basmului, a fantasticului, a magiei. Aici apar multe lucruri respingătoare, cutremurătoare, odioase, de coșmar, revoltătoare, fetide, oribile, abominabile, odioase, grotești. Apar personaje scîrbavnice, monstruoase, scîrboase, spurcate, indecente, hi-doase
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și de „întreținere sanitară”. Depistarea bolilor, analizele și examenele, regimul alimentar, eliminarea tutunului, exercițiile de menținere a formei fizice - tot atâtea fenomene reduse în mod abuziv la idealul depășirii de sine. În realitate, o altă pasiune copleșește spiritele și se insinuează progresiv în toate sectoarele vieții cotidiene, și anume întreținerea propriei persoane, prezervarea sănătății. Individul timpurilor hipermoderne pe cale de a deveni un ipohondru sănătos se închină nu atât lui Superman, cât Hygiei, zeița sănătății. Obsesia sănătății e atestată, de asemenea, de la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Îi poartă ochii dragi, ’i-ngână vorba. Mi-l amintește-n tot ce-avea frumos, Cu forma lui îi umple haina goală; Am deci cuvinte să-mi iubesc durerea 1. Falsa moarte înseamnă aici absență, și în această absență se insinuează pe nesimțite fantoma absentului și presimțirea adevăratei sale morți, care nu se va petrece decât în actul următor. Dar chiar și moartea adevărată nu va fi la început decât o falsă știre, hrănită, pare-se, de spaime nocturne și de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a dat din cap. — Rău e, a continuat, că dorința de răzbunare ori simpla nădejde de a supraviețui Îți pot Întinde o cursă. Da, a adăugat după ce a reflectat un moment. Cred că cea mai rea e speranța. Dumneata ai insinuat asta ieri, deși poate nu vorbeam despre același lucru. Crezi că-i o eroare, care trece repede. Îți spui că nu poate dura. Dar timpul trece, iar ea durează. Și vine un moment când totul stagnează. Zilele Își pierd numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Apoi l-a aruncat departe, ca și pe cel dinainte. Chiștocul a căzut În același loc. - Dumneata nu ești prea milos, domnule. - Nu sunt. Dar e ciudat că spui asta. - Și, după părerea dumitale, ce ne ocrotește? Cultura, cum ai insinuat mai Înainte? Arta? - Nu știu. Nu cred. Markovic părea decepționat, așa că Faulques s-a gândit nițel. - Bănuiesc, a adăugat, că nimic nu poate să schimbe natura umană. Ori s-o țină mereu la distanță. A mai meditat un pic. O
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ea Îl așteptase de cealaltă parte, la adăpost, Încă palpitând excitată, cu gura Întredeschisă și trăgându-și sufletul. Cu un zâmbet de sălbatică fericire. La naiba cu Caron, șoptise atingându-i lui Faulques fața cu degetele. Și zâmbea. Durerea se insinua iar, așa că pictorul de război a Înghițit două comprimate cu o sorbitură de apă și s-a lăsat pe vine, cu spatele lipit de perete. A așteptat nemișcat, cu dinții strânși, ca pilulele să-și facă efectul. Când s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a-mi salva ori soția, ori fiul, eu n-aș fi putut. Nu. Cred că nu. - Și ce ai fi făcut dacă ar fi trebuit să alegi Între a-ți salva ori soția, ori fiul, ori pe dumneata? - Știu ce insinuezi. Sunt oameni care... S-a Întrerupt iar, privind podeaua dintre picioare. — Ai dreptate, a spus atunci Faulques. Fotografia e un sistem de selecție vizuală. Fiecare Încadrează o parte din unghiul lui de vedere. Asta Înseamnă să stai În locul potrivit la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În urma ostașilor pe când, printre toate siluetele ce păreau suspendate pe mantaua de ceață care acoperea malul, Începeau să răsune, Întâi unul izolat, apoi două-trei și, În fine, Înmulțindu-se În jur, trăgacele armelor, care ciocăneau. Tonuri portocalii și aurii se insinuau pe cer, spre răsărit, când intraseră până la brâu În apă, trecând peste molozul podului cu ajutorul frânghiilor montate Întreaga noapte. Ajunși de cealaltă parte, când Începeau să urce un povârniș printre două coline, uzi de la talie În jos, cu picioarele clipocind
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aceasta de capul ei - păreau să materializeze și să confirme cele pictate În restul frescei, la fel cum pumnul de nisip ce se scurgea printre degete până dispărea reprezenta, poate, un concept plastic precis al vorbei „nisip”. Durerea s-a insinuat iar, croindu-și drum din adâncuri. Pictorul de război a stat nemișcat două secunde, pândind-o, și când a avut confirmarea, abia a zâmbit În sinea lui, cu perversa malițiozitate de a ști ceea de durerea ignora. În orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
iar În turn, simțind delicata luciditate chimică a calmantului care i se dizolvase În stomac. Dispus să-și reia lucrul, a privit iar partea nepictată. Atunci a zărit ceva ce nu mai văzuse. A descoperit cu stupoare că acolo se insinua o operă diferită, mai heterodoxă și Îndrăzneață. Un spațiu alb, unde golul, absența erau chiar confirmarea prezenței. Mânat de acea intuiție, a lăsat pensula - fără s-o spele și fără s-o usuce, așa cum era - și a Încercat să obțină
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
impresioniste: culori, spații, volume care nu reușeau să se integreze corect decât pe retina privitorului. Acolo, figurile și peisajele terminate erau la fel de reale, la fel de cinstite - numai artistul e cinstit, și-a amintit din nou - ca și cele care abia se insinuau, formele anunțate pe perete, tușele minuțioase și liniile grosolane, cu vopseaua Încă proaspătă, aplicate cu degetele pe figurile deja pictate ori pe spațiile albe. Un drum lung. Exista o tramă subterană, o perspectivă fabuloasă și interminabilă, ca o buclă, care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
restul? Jarul țigării s-a Înțețit de trei ori Înainte ca Markovic să vorbească iar. - Cred că acum Înțeleg bine, domnule Faulques. Spre răsărit, unde Insula Spânzuraților Își arăta creasta Întunecată, la intrarea În mare, linia zorilor Începea să se insinueze În tonuri mai limpezi, Întețind contrastul dintre apa și cerul Încă negre. Pictorului de război i s-a făcut frig. Mașinal, a atins mânerul cuțitului care Îi atârna de curea, În spate. - Ar trebui să terminăm odată cu asta, a spus
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
slabă. - Poate că de aceea ai și făcut poza. Nu? Ca să duci lucrurile Înapoi, În starea lor naturală. Pictorul de război a tăcut. În fața ochilor lui, În tăvița din laborator, apăreau treptat, În stilul liniei subtile a orizontului care se insinua În depărtare, contururile și umbrele imaginii fotografice. E neagră casa unde locuiești acum, și-a amintit. O privise pe Olvido moartă prin vizorul aparatului fotografic, mai Întâi Încețoșat, apoi deslușit, pe măsură ce răsucea de la infinit la 1,6 metri butonul distanței
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]