2,113 matches
-
inexactități, unele neclarități și, de ce nu, unele zone complet albe, care ar necesita reluarea cercetărilor în arhive publice și particulare, unde, sunt indicii, există materiale de natură să modifice și să contureze cu mai multă precizie, portretul total al acestui insolit scriitor și om al cetății. Revelatoare mi se par și cele două misive, recent descoperite, care vin să completeze bibliografia lui G. Călinescu și care aduc unele informații noi privitoare la relațiile sale cu reprezentanții autorităților, firește, din epoci diferite
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]
-
anunț din ziar prin care inginerul Nicolae Popete, de 86 de ani, încerca să găsească un voluntar pentru a-și breveta invenția: o mașină a timpului. Mai în glumă, mai în serios, Teofil Barbălată imaginează și o miză literară acestei insolite aventuri: „Eh, aiureli, singura chestie bună în toată povestea asta era că la întoarcere ar fi putut să scrie un roman istoric foarte bun, de fapt se și gândise la el, era simplu, trebuia doar să redacteze exact ce vedea
O proză atipică by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3858_a_5183]
-
energie lăuntrică, o foame de spațiu și o spaimă de vid, o bucurie a enunțului și o năzuință certă spre performanță există în această convulsie cromatică și în instictul arhitectural angajat în imagine, dar totul coboară în bizarerie și în insolit, departe de orice coerență a limbajului și a gîndirii formei, indispensabilă actului artistic, indiferent în ce raporturi s-ar găsi el cu istoria artei. Ca și în manifestările ei directe, și în pictură Alexandra Nechita își supradimensionează gesturile, investește formal
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
care preluase de la duo-ul Lucien Nortier/Christian Gaty seria Robin des Bois), André Chéret, autorul lui Rahan. Și limbajul: textele erau lungi, divagante, pline de referințe culturale sau esoterice. Drept urmare, episoadele nu mai erau povestea unui șir de întâmplări insolite, a unor fapte riscante, a unor peripeții spectaculoase, ci narațiunea aproape onirică a unei meditații cu accente cinic-sentimentale despre viață, prietenie, trădare, miracol și moarte. Doar incidental, noua bandă desenată evoca excrescențele ei umplute cu energia tumultuoasă a aventurii. 1
Prima întâlnire cu Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3067_a_4392]
-
socializare"- pe de o parte, iar pe cealaltă, iresponsabilitatea, lipsa de discernământ, vulnerabilitatea & fragilitatea ca atribute ale vârstei, dar și ca stare de spirit. De altfel, multe dintre filmele (mai ales cele bune) din festival au istorisit povești interesante, chiar insolite, despre tineri: în Lost and Delirious al canadienei, geneveză prin naștere, Lea Pool, o adolescentă trăiește cu intensitate și disperare prima sa dragoste, cea pentru o colegă de colegiu, o iubire interzisă (într-o lume în care homosexualitatea, mai ales
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
cu excepția unui clarvăzător, Părintele Joseph Crissman (Billy Connolly), specie de care este plină lumea X-Files-lurilor încît unul devine personaj principal în alt serial al lui Chris Carter, Millennium, nu avem decît niște experiențe cam ciudate cu celule Stem și transplanturi insolite de organe după model rusesc, și cred că am putea îndrăzni să spunem, chiar sovietic. Pentru cei care au vizionat primul lung metraj și se așteaptă ca măcar o farfurie zburătoare cît un continent mai mic (Australia?) să se desprindă
EX-Files - sfîrșit de etapă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8103_a_9428]
-
ridică semne de întrebare, bunul lui gust, reflectat de cele șase afinități elective, e în afară de orice discuție. Leonid Dimov, vai!, n-are statuie, deși numele oniricului este invocat în Levantul: și cu toate că nu puține versuri din epopee au coloritul și insolitul poemelor din Carte de vise. Aici cred că devin vizibile cele două trepte ale viziunii proprii lui Mircea Cărtărescu și identificabile în toate scrierile lui majore, în versuri sau în proză. Se remarcă, în primul rând, paleta bogată a descripției
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
linia autentică a lui Sainte-Beuve". Dar nici Lemaître nu merge prea departe în postura de critic al contemporanilor novatori. Pretins "campion al scriitorilor noi", cînd a avut prilejul să scrie despre Mallarmé, s-a dovedit, din păcate, impermeabil la limbajul insolit al acestuia, pronunțîndu-se astfel: Totuși el a început prin a face versuri foarte frumoase și, în ciuda unor singularități, foarte inteligibile (altfel n-aș fi îndrăznit niciodată să spun Ťfoarte frumoaseť, căci nu îmi bat niciodată joc de oameni)... Așadar, amintindu
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
în unele versiuni, fie ale Bibliei din 1688, fie ale Psaltirii lui Dosoftei. Al. Andriescu invocă uneori traduceri din Biblia de la 1914 care îi va fi stat la îndemână poetului, iar această erudiție a referințelor aduce lumină în situații argheziene insolite. Mitografia biblică se regăsește în imaginarul sadovenian din romanele Demonul tinereții și Frații Jderi, cel mai atent investigate de critic (p. 240-275). Prozatorul a fost și un traducător excepțional al psalmilor, pe care i-a introdus uneori fragmentar în cărțile
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
din toamna anului trecut). Într-o pădure din apropiere există o tabără de pregătire a teroriștilor, aflată în contact cu celebra grupare Al Quaeda, patronată de Ossama bin Laden, orașul este împînzit de secte dubioase, conduse de cîte un guru insolit. Toate acestea sună cît se poate de cunoscut în urechile unui român mediu informat. Această montură epică foarte la vedere, din elemente care au ținut prim-planul în mass-media deconspiră intențiile parodice și satirice ale autorului. Dincolo de întîmplările propriu-zise miza
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
să... șchiopăteze. Spre a-și arăta devotamentul, nu mai mergeau decît șchiopătînd. într-o bună zi, unul dintre ei a fost văzut umblînd normal. Intrigat, suveranul l-a chemat la sine și l-a întrebat cum s-ar putea explica insolitul său comportament. Pășesc astfel, mărite Doamne, a sunat răspunsul abilului personaj, întrucît sînt șchiop de ambele picioare... Unul dintre scriitorii români care a cutezat să nu șchioapete nici cu un picior nici cu amîndouă a fost, după știința noastră, Bujor
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
însuși, insinuat în obiectele croite de artist, poate să însumeze interacțiuni care tind către un echilibru fluctuant. Fără să vrei, la o atare răscruce de înțelesuri, memoria ivește o referință care s-a impus, care și-a instalat fără zgomot insolitul ei suav în orizontul artei contemporane; și într-un orizont de așteptări unde constituie o surpriză și totodată o calmă, încrezătoare apariție. Ați înțeles, este întîia sculptură imaginată pentru a pluti ca o învoaltă floare, candid, pe întinderea de ape
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
libertatea funcționarii sale. Astfel cercul se închide, inconformismul reapărînd. Conformisele conștiinței poetului sînt contracarate de postura scriiturii sale constant "rebele". Prin superfetația metaforica, instanța supraveghetoare a artistului dă impresia a îngădui cuvîntului o supremație, ce-i permite a adopta forme insolite, subversive în raport cu desenul logic pe care s-ar cuveni a-l ilustra publicistica. Alexandru George notează cu privire la discursul arghezian: "Cuvîntul o ia mereu înainte... poetul nu stăpînește cuvîntul, ci este stăpînit de el". Din fericire, inevitabilă platitudine a adaptării e
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
temelor alese, o colecție de bizarerii mitologice pe care Culianu, din ambiția de a scrie cărți de palmares, al căror ștaif trebuia să respecte exigența cercurilor academice, le strînge aici cu minuție. În totul dăm peste o încrengătură de figuri insolite, culese din toate credințele: îngeri căzuți, zeițe incestuoase, demiurgi răi, catalepsii care îi mută pe inițiați la stele, șamani cu rol de receptacule divine, infernuri terestre, arhonți rîvnind la femei siderale, libații și îmbăieri purificatoare, răpiri celeste și căderi în
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
Culianu a publicat-o curînd după plecarea din țară: maestrul trebuia celebrat și deopotrivă imitat în privința elanului enciclopedic, iar Culianu e acum, în anii ’70, în etapa lăcomiei de factură savantă, scriind texte de analiză aspră în marginea celor mai insolite teme. Numai că sofisticăria volumului stă în amănunțimea surselor, nu în finețea interpretării. Culianu are informație, dar nu are intonație, îi lipsește timbrul cu care să lege un cîntec din note de erudiție stupefiantă. Un intelect mistuind munți de cunoștințe
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
s-au prins de stâncă cu orice chip. Portul e o zbatere între mare și natura vagă a munților, dar omul e învingător în toate. Dealurile și marea au creat orașul, modelându-l; oferindu-i nu rigiditatea unei cazărmi, ci insolitul primăverii, cu desenele ei contradictorii, cu energia ei sonoră. Casele s-au topit în culoare: amarantul, galbenul, carminul, cobaltul, verdele și purpuriul. Astfel și-a îndeplinit Valparaíso misiunea lui de port adevărat, de vas eșuat pe uscat și totuși viu
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
mama paralizată. Și "aschilambicul", și scenele în care acesta performează (bând cot la cot cu Rafael sau prostituându-se cu un ce câștig în fața unor mafioți de cartier) se ridică la înălțimea prozei lui Aldulescu: amestec, la rândul ei, de insolit individual și tipicitate socială. După ce a fost cârpit live, pe o terasă plină de lume, de către "sobolii" mafioți, Mărgărit știe să le speculeze o coardă ascunsă, mai sensibilă. Ridicat să-i ia apărarea, Rafael va asista înmărmurit - ca și cititorul
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
în românește și eseuri, pamflete, manifeste scrise în engleză, respectiv în franceză, pe lângă corespondența amoroasă a poetului, predecedată de pagini de jurnal. Între timp, explorările pe continentul Pessoa s-au concretizat deja și în alte cărți cât se poate de insolite, publicate nu doar în Portugalia. Tot Patricio Ferrari și Jerónimo Pizzaro au avut ideea să editeze o culegere de Proverbe portugheze (Provérbios portugueses,Ática, 2010) compilate și traduse în engleză de Pessoa între 1913 și 1914 - aproape 300 la număr
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
ele "nu mă dezamparează, nu mă debusolează, nu-mi disipează modestia", nici nu-i sting "setea ca libido sciendi". Dintr-un asemenea amestec de gravitate și parodie rezultă o senzație de "eseism libertar", de viață irepresibilă a paginii doldora de insolit, de savanterii luate peste picior, de "conversiuni ale contrariilor" care ne duc gîndul la Pseudokinegeticos-ul lui Odobescu, la Nu-ul lui Eugen Ionescu. Grație gustului "nebunesc" pentru ludic ce-l marchează, Luca Pițu are darul de-a preface, după cum singur
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
excavărilor în istoria comunismului românesc (după Supunerea și Cât ar cântări un înger), Eugen Uricaru păstrează cam aceeași formulă hibridă: realism cu deschideri de frescă, grefat pe structuri de adâncime simbolic arhetipale, condimentat cu elemente de senzațional și de miraculos. Insolitul, parcă mai temperat acum, de aici vine, fiindcă tehnica narativă este simplă: secvențele, montate ca într-un film care eludează, uneori, mici intervale temporale, variază doar perspectivele, nu și vocea supracategorială a povestirii. Prin două personaje itinerante ale ciclului romanesc
Dragoste în vremea holerei roșii by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4963_a_6288]
-
Monstruos (1991), Viajar es muy dificil (1995); piesa de teatru: Pat's Room; eseurile: El libro mudo (1994), Letra herida (1998). Romanul Regina Americii a obținut Premiul orașului Barcelona în 2003. Luminița Voina-Răuț: Doamnă Nuria Amat, sunteți autoarea unui roman insolit Regina Americii, deocamdată primul din creația Dvs. tradus în limba română. Cum v-a venit ideea de a scrie acest roman și cât din el este ficțiune și cât realitate? Nuria Amat: Cu peste treizeci de ani în urmă am
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
ani distanță între două premiere de film în România... Totul e “relatat” într-o mare varietate de registre, de la cel pamfletar (v. episodul Cristian Tudor Popescu) la cel suav (v. episodul cireșului pîndit cînd înflorește); predominante sînt unghiurile “grotești și insolite”, veselia sfîșietoare și registrul deriziunii. “Scopul deriziunii mele nu este acela de a sabota pateticul, ci de a-l ambiguiza” (extrag dintre “citatele obligatorii”). De pildă, în lumea pervers-carnavalescă a acelor ani se declanșează, ca un straniu mecanism, așa-numitul
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
le reduce la „manierisme logice” asupra cărora se poate glosa la infinit. Avantajul său e că n-o face din exterior, că nu-și arogă postura unui diagnostician. Dimpotrivă, el, maestrul, se comportă față de ei ca un ucenic într-ale insolitului. Pasiunea de a construi utopii e doar un exemplu. Iar între aceste scenarii, exemplar mi se pare acela avându-i în centru pe „poeții de tren” (pp. 50 - 53) pe care Mureșan îi și vede umplând gările și concurând unii
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
cele mai ample și mai stufoase fiind și singurele cu subtitlu: cel final (anterior menționat), alături de imnul 160 (studiu de caz 1) și de imnul 162 (studiu de caz 2). Restul poemelor au drept titluri, trecute între paranteze, primul vers. Insolitul formulei frapează, iar lectura, nu tocmai ușoară, solicită din plin atenția și disponibilitatea unui cititor reflexiv. Aș spune chiar că, în absența unei lecturi lente, participative, textele riscă să devine clarobscure ca un geam aburit. Ne aflăm, evident, în răspăr
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
De la două din constantele poeziei autorului lui Prufrock: dimensiunea înalt spirituală, aflată într-o permanentă conexiune cu dogma religioasă, și preocuparea pentru ritmuri, sincopate intenționat (doggerel, li s-a spus), atât cât să dea naștere unei muzicalități speciale (atât de insolită încât i-a adus în epocă reproșuri) de tip Stravinski, cel din Sărbătoarea Primăverii. Prima direcție e, cum s-a văzut, fundamentală: ea susține întregul proiect, holist cum e, al Cărții singure. Dar se regăsește și explicit la nivelul indicilor
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]