1,467 matches
-
Doru Buzducea Serviciile sociale de prevenire a abuzului, neglijării și exploatării copilului în România, Alina Anghel Parteneriatul public-privat în furnizarea de servicii sociale - Legea 34-1998, Claudia Petrescu Unele considerații asupra proiectului de lege privind executarea pedepselor, Petronel Dobrică Legislație Efectele instituționalizării pe termen lung studiu pilot în județul Prahova, Sorin Mitulescu, Rodica Mitulescu, Ecaterina Stativă Rolul asistentului social în integrarea socio-educațională a copilului, Gheorghița Lazăr Violența în familie, Ana Rădulescu Violența domestică. O perspectivă interculturală, Valentina Rujoiu, Octavian Rujoiu Dicționar: Violența
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
86 miliarde lei și pot fi susținute din bugetul Inspecției Muncii. (Proiectul de ordonanță a Guvernului a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ prin avizul nr. 1841/23.12.2003.) (Publicată în Momitorul Oficial, nr. 13/08.01.2004) Efectele instituționalizării pe termen lung. Studiu pilot în județul Prahova cercet. dr. SORIN MITULESCU, sociolog RODICA MITULESCU, cercet. ECATERINA STATIVĂ Introducere Numeroasele semnale critice apărute în special după 1989 în privința situației copiilor care au petrecut perioade îndelungate de viață în instituții de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
situației copiilor care au petrecut perioade îndelungate de viață în instituții de ocrotire sunt focalizate în jurul ideii referitoare la șansele deosebit de scăzute ale acestora de a deveni capabili la maturitate să ducă o existență independentă. Sunt specialiști care consideră că instituționalizarea îndelungată și începută la vârste foarte mici alterează profund competențele de viață ale copiilor, conducând la dependență și marginalizare socială definitivă . Pe de altă parte, programele-pilot desfășurate în favoarea susținerii tinerilor în vederea integrării socioprofesionale s-au soldat până în prezent cu rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
situații de neintegrare profesională și excludere socială. Există și cazuri care infirmă aceste rezultate, obținute mai devreme sau mai târziu, după ieșirea din sistem. În aceste condiții, obiectivul studiului a fost de a determina efectele sociale, pe termen lung, ale instituționalizării îndelungate a copiilor aflați în dificultate. Adresându-ne unor tineri care au petrecut o mare parte din copilărie în instituții, am încercat să aflăm cum s-au adaptat ei la cerințele societății? Sunt în prezent persoane independente, capabile să ducă
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
încercat să aflăm cum s-au adaptat ei la cerințele societății? Sunt în prezent persoane independente, capabile să ducă o viață normală sau rămân dependenți de serviciile sociale ori de alți susținători ? Studiul privind efectele sociale, pe termen lung, ale instituționalizării îndelungate a fost realizat ca urmare a interesului manifestat de Direcția Județeană pentru Protecția Drepturilor Copilului Prahova față de modul în care s-au integrat tinerii îndelung instituționalizați în viața socială. Beneficiarii direcți ai studiului au fost interesați să cunoască în
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
județul Prahova și au fost revocați în perioada definită. Ca atare, eșantionul obținut nu satisface cerințele de reprezentativitate. În afară de cei 29 de tineri cu care s-a stat de vorbă, pentru ceilalți 64 de subiecți nu cunoaștem vârsta la prima instituționalizare, deoarece în documentele centrelor de plasament selecționate nu figurează decât decizia privind „internarea” (decizie din care s-a extras data de instituționalizare), fără a se putea afla dacă este vorba sau nu despre o continuare a unei instituționalizări precedente. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tineri cu care s-a stat de vorbă, pentru ceilalți 64 de subiecți nu cunoaștem vârsta la prima instituționalizare, deoarece în documentele centrelor de plasament selecționate nu figurează decât decizia privind „internarea” (decizie din care s-a extras data de instituționalizare), fără a se putea afla dacă este vorba sau nu despre o continuare a unei instituționalizări precedente. Această lacună perturbă mult înțelegerea și interpretarea reușitelor/nereușitelor sociale, știut fiind faptul că instituționalizarea la naștere sau la o vârstă foarte mică
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la prima instituționalizare, deoarece în documentele centrelor de plasament selecționate nu figurează decât decizia privind „internarea” (decizie din care s-a extras data de instituționalizare), fără a se putea afla dacă este vorba sau nu despre o continuare a unei instituționalizări precedente. Această lacună perturbă mult înțelegerea și interpretarea reușitelor/nereușitelor sociale, știut fiind faptul că instituționalizarea la naștere sau la o vârstă foarte mică are efecte devastatoare și aproape imposibil de recuperat pentru buna dezvoltare a copilului și apoi a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
decizie din care s-a extras data de instituționalizare), fără a se putea afla dacă este vorba sau nu despre o continuare a unei instituționalizări precedente. Această lacună perturbă mult înțelegerea și interpretarea reușitelor/nereușitelor sociale, știut fiind faptul că instituționalizarea la naștere sau la o vârstă foarte mică are efecte devastatoare și aproape imposibil de recuperat pentru buna dezvoltare a copilului și apoi a integrării sociale normale ale adultului. O instituționalizare la o vârstă mai târzie și păstrarea unei legături
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și interpretarea reușitelor/nereușitelor sociale, știut fiind faptul că instituționalizarea la naștere sau la o vârstă foarte mică are efecte devastatoare și aproape imposibil de recuperat pentru buna dezvoltare a copilului și apoi a integrării sociale normale ale adultului. O instituționalizare la o vârstă mai târzie și păstrarea unei legături permanente cu familia, pe durata instituționalizării, conduce la rezultate mult mai bune în privința șanselor de succes social postinstituționalizare. Considerăm semnificativ pentru calitatea scăzută a sistemului de protecție socială din România faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
vârstă foarte mică are efecte devastatoare și aproape imposibil de recuperat pentru buna dezvoltare a copilului și apoi a integrării sociale normale ale adultului. O instituționalizare la o vârstă mai târzie și păstrarea unei legături permanente cu familia, pe durata instituționalizării, conduce la rezultate mult mai bune în privința șanselor de succes social postinstituționalizare. Considerăm semnificativ pentru calitatea scăzută a sistemului de protecție socială din România faptul că nu se mai poate afla nimic despre jumătate dintre copiii ce părăsesc instituțiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acasă după revocare. Totodată, nu este amintită vreo instituție specializată (gen birou de consultanță, agenție de plasare etc.) care să-i ajute pe acești tineri în găsirea unui loc de muncă stabil. De foarte multe ori, calificările dobândite în perioada instituționalizării nu ajută la integrarea socioprofesională: ● A lucrat o vreme în meserie, în prezent face muncă necalificată fără forme legale (B.S., b.). ● Lucrează ca muncitor necalificat, deși a făcut școala profesională de tinichigiu auto (M.C., b., 22 ani). ● Școala profesională Teleajen
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
B.S., b.). ● Lucrează ca muncitor necalificat, deși a făcut școala profesională de tinichigiu auto (M.C., b., 22 ani). ● Școala profesională Teleajen - profil instalator. Dar nu se folosește de această calificare (H.M., b., 24 ani). ● Școala profesională de horticultură pe durata instituționalizării: ulterior, școala de bucătari-ospătari, iar în prezent lucrează ca bucătar. (P.L., b., 25 ani). Pe durata instituționalizării: școala complementară, specialitatea vânzător. După, cu ajutorul dnei T - curs de croitorie. ● Absolventă de liceu industrial dar calificarea nu i-a folosit (P.E., f.
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ani). ● Școala profesională Teleajen - profil instalator. Dar nu se folosește de această calificare (H.M., b., 24 ani). ● Școala profesională de horticultură pe durata instituționalizării: ulterior, școala de bucătari-ospătari, iar în prezent lucrează ca bucătar. (P.L., b., 25 ani). Pe durata instituționalizării: școala complementară, specialitatea vânzător. După, cu ajutorul dnei T - curs de croitorie. ● Absolventă de liceu industrial dar calificarea nu i-a folosit (P.E., f. ,20 ani). ● În instituție, școala profesională - specialitatea covoare. După plecare a mers la Deva și a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
i-a folosit (P.E., f. ,20 ani). ● În instituție, școala profesională - specialitatea covoare. După plecare a mers la Deva și a făcut specializare ca patiser (P.A.C., f., 27 ani). Sunt însă menționate și situații în care calificarea dobândită în timpul instituționalizării a reprezentat un punct forte și un sprijin pentru a-și face o situație: (M.C.M., b., 30 ani) s-a folosit de calificarea de tâmplar, învățată la Cobia; (B.V., b., 24 ani) lucrează efectiv ca sudor, meserie pe care a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
noi să fie dintre cele mai bune. Cazurile de eșec social, neintegrare au fost mai greu, dacă nu imposibil, de identificat și contactat. Iată câteva exemple care ilustrează cele două tipuri de situații : ● A fost stigmatizat de societate din cauza emblemei instituționalizării. A fost primit cu neîncredere în familia soției și din cauza etniei (rrom), însă în prezent este considerat un membru al familiei, prejudecățile fiind depășite. ● Devenind adolescent și adult, a resimțit negativ această perioadă, fiind marginalizată pentru că a fost crescută în
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Brazi, Bragadiru etc. Cele cinci cazuri prezentate pun în evidență câteva aspecte importante. Sistemul de protecție nu oferă nimic semnificativ acestei categorii de persoane. Strategia lor principală rămâne cea de supraviețuire. La unii descoperim o refacere a solidarității din timpul instituționalizării. Grupul pe care îl formează are regulile lui, ierarhiile lui. Unii sunt dominatori, lideri, alții, mai slabi, sunt dependenți și pot fi oricând eliminați. Domnește „legea celui mai tare”. Acești tineri rămân deosebit de vulnerabili la boli, la schimbări instituționale, la
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
monitorizate de nici un fel de serviciu și nu se cunoaște aproape nimic despre situația lor socială. ● Autoritățile locale nu-și asumă responsabilitatea față de acești membri vulnerabili ai comunității și nici nu sunt capabile să ia măsuri eficiente de prevenire a instituționalizării. Studiul a confirmat situația anormală și paradoxală a mediului instituțional de tip rezidențial: un mediu de tip „cazon”, marcat de violență, mai ales în raport cu cei nou-veniți sau de vârstă mai fragedă, dar, totodată, un mediu care, prin protecția pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
neagră” din interiorul instituției (haine, ajutoare etc.). Ceea ce le lipsește însă este capacitatea de economisire, de amânare a unor cheltuieli, atunci când acest lucru se impune, de planificare. Fără a pune clar în evidență tare de ordin psihologic acumulate în perioada instituționalizării, studiul a arătat că relațiile sociale ale acestor tineri sunt totuși afectate: fie că nu mai vor să audă nimic despre vechii lor tovarăși (mai ales fetele), fie că se complac în permanentizarea unei vieți sociale de grup, în tovărășia
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
eficientă? Pentru niciuna din aceste întrebări nu există răspunsuri simple, iar până acum lipsesc indicațiile precise. În privința caracteristicilor eficienței structurale la nivelul fiecărei instituții sau al fiecărui grup s-au făcut încercări de a delimita problema prin intermediul analizei conceptului de instituționalizare. Structurile pot fi mult mai eficiente dacă operează mai liniștit, dacă există mai puține dificultăți privind procedurile pe baza cărora sunt conduse, și dacă aceste proceduri sunt clare. Conceptul de instituționalizare încearcă să rezume aceste aspecte. A fost definit de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
încercări de a delimita problema prin intermediul analizei conceptului de instituționalizare. Structurile pot fi mult mai eficiente dacă operează mai liniștit, dacă există mai puține dificultăți privind procedurile pe baza cărora sunt conduse, și dacă aceste proceduri sunt clare. Conceptul de instituționalizare încearcă să rezume aceste aspecte. A fost definit de Huntington ca "procesul prin care organizațiile și procedurile capătă valoare și stabilitate" (Huntington, 1968: 12). În analiza detaliată pe care o întreprinde, Huntington descoperă patru dimensiuni de-a lungul cărora se
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
procesul prin care organizațiile și procedurile capătă valoare și stabilitate" (Huntington, 1968: 12). În analiza detaliată pe care o întreprinde, Huntington descoperă patru dimensiuni de-a lungul cărora se pot situa instituțiile și care pot ajuta la determinarea gradului de instituționalizare. El susține că instituțiile trebuie să fie evaluate mai curând după gradul în care sunt "adaptabile", iar nu "rigide"; "complexe", iar nu "simple"; "autonome", iar nu "subordonate"; "coerente", iar nu "dezbinate" (Huntington, 1968: 13-24). Este discutabil dacă, urmându-l pe
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în care sunt "adaptabile", iar nu "rigide"; "complexe", iar nu "simple"; "autonome", iar nu "subordonate"; "coerente", iar nu "dezbinate" (Huntington, 1968: 13-24). Este discutabil dacă, urmându-l pe Huntington, ar trebui să concluzionăm că cel mai înalt grad posibil de instituționalizare se găsește întotdeauna la extremele polare ale acestor patru dimensiuni. Între cele patru variabile poate exista un compromis: "adaptabilitatea" poate afecta gradul de "coerență"; este probabil mai bine să existe o oarecare "dezbinare", dacă aceasta înseamnă un nivel redus de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
utile din punct de vedere practic. Ne putem cel puțin imagina, la nivelul fiecărei structuri, în ce constă "progresul" sau "dezvoltarea"; de exemplu putem compara partidele, grupurile sau forurile legislative și putem vedea în ce măsură sunt ele mai dezvoltate datorită unei instituționalizări mai bune (Polsby, 1962: 144-68). Eficiența la nivelul întregului sistem politic Dificultățile sunt și mai mari dacă luăm în calcul a doua problemă, cea a dezvoltării politice structurale în cadrul corpului politic ca întreg. La început poate părea admisibil să evaluăm
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
O asemenea operație ar fi, bineînțeles, extrem de îndelungată, și poate doar parțială în practică. Dar chiar și așa, ar oferi cel puțin o imagine a nivelului eficienței generale a sistemului, dacă nu ar apărea problema că un nivel înalt de instituționalizare al fiecărei structuri nu conduce neapărat la un sistem politic cu adevărat eficient. De exemplu, grupurile extrem de dezvoltate pot produce o situație în care cererile să fie atât de numeroase încât sistemul să nu poată răspunde (situație numită de obicei
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]