44,521 matches
-
și nu o parte a acestuia), să restrângă în mod nelegal și nepermis drepturi prevăzute prin acte normative cu o forță superioară. Prin urmare, art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, prin care se instituie mai multe criterii de departajare între solicitanți, este nelegal întrucât este emis cu nerespectarea art. 4 alin. (3) și art. 78 din Legea nr. 24/2000 și, respectiv, art. 1 alin. (4) din Constituția României, în condițiile în care prin art.
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
și, respectiv, art. 1 alin. (4) din Constituția României, în condițiile în care prin art. 21 alin. (2) din Legea nr. 188/2000 Ministerul Justiției a fost abilitat doar să adopte norme privind condițiile de desfășurare a examenelor, iar nu să instituie criterii de departajare a solicitanților de accedere în profesia de executor. ... b) Instituirea criteriilor de departajare prin art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 determină o restrângere a dreptului prevăzut de art. 15 lit. g) teza finală
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
art. 8 din CEDO și art. 53 din Constituție, întrucât nu este respectată exigența ca respectiva „cerință să fie necesară într-o societate democratică“. În plus este de constatat că prin art. 15 lit. a) din Legea nr. 188/2000 se instituie doar cerința ca executorul să aibă domiciliul în România, iar nu pe raza localității unde se desfășoară activitatea de executare silită. ... c) Instituirea criteriului „alte aspecte relevante“ prin art. 46^3 pct. 4 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 încalcă cerințele de claritate și de previzibilitate a legii, impuse prin art. 1 din Constituție. În jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că „o dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile și accesibile a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul. De asemenea, norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerințe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi“ (Curtea Constituțională, Decizia nr. 637/2015, publicată în
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
cu exactitate criteriile prevăzute de art. 46^3 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000. În al doilea rând, din analiza art. 46^3 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 nu rezultă că s-a instituit o anumită ierarhie în modul de aplicare a criteriilor mai sus menționate, simpla enumerare a criteriilor neechivalând cu existența unei ierarhii în aplicarea acestora, astfel că eliminarea cererii pe considerentul lipsei de domiciliu s-a realizat cu exces de putere
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
de către recurenta-reclamantă, aceasta a solicitat admiterea în profesia de executor judecătoresc fără examen, cerere respinsă în temeiul dispozițiilor art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 210/2001, care instituie criterii de departajare între candidații la funcția de executor judecătoresc, regulamentul fiind aprobat conform dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 188/2000, potrivit cărora: „Condițiile de desfășurare a acestor concursuri sau examene se stabilesc prin regulamentul de aplicare a
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei în discuție. Așadar, având în vedere necesitatea asigurării în continuare, chiar și după încetarea stării de urgență, a unei protecții adecvate a populației împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2 și, raportat la obligația instituită de Legea fundamentală în sarcina statului (art. 34) de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice a cetățenilor, Parlamentul a adoptat Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, iar Guvernul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
12 ordonanțe militare au fost adoptate pe baza hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, care au ținut cont de hotărârile Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României. După starea de urgență a fost instituită starea de alertă care a fost prelungită, succesiv, prin H.G. nr. 476/2020, H.G. nr. 553/2020, H.G. nr. 668/2020, H.G. nr. 782/2020, H.G. nr. 856/2020, H.G. nr. 967/2020 și H.G. nr. 1.065/2020 - act normativ care formează obiectul dosarului. Analizând cererea de
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
pe care pârâtul Guvernul României a înțeles să îl folosească la adoptarea art. 1 din anexa nr. 2 înfrânge spiritul dispozițiilor imperative ale art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 care privesc expres că obligativitatea purtării măștii se poate institui prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne. A susținut reclamantul că în art. 5 alin. (2) lit. d) și art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 s-a statuat: „se instituie obligativitatea purtării măștii“. În opinia
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
obligativitatea purtării măștii se poate institui prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne. A susținut reclamantul că în art. 5 alin. (2) lit. d) și art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 s-a statuat: „se instituie obligativitatea purtării măștii“. În opinia reclamantului, prin această formulare, Guvernul României a dispus purtarea măștii prin omiterea în mod intenționat și fraudulos a oportunității instituirii sau neinstituirii acestei obligativități care aparține numai ministrului sănătății și MAI. Astfel, prin adoptarea acestui
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
articolul unic lit. A pct. 1 și 9 din anexa nr. 2. Să precizeze pârâtele MAI și Ministerul Sănătății de ce au mai modificat Ordinul nr. 87A/81/2020 privind purtarea măștii în spații publice închise, prin adoptarea Ordinului nr. 23/15/2021 care instituie obligativitatea măștii și în spațiile publice deschise, în condițiile în care prin întâmpinările formulate de pârâți, aceștia nu au recunoscut că măsura este nelegală și deci Guvernul nu îi poate substitui în ceea ce privește adoptarea măsurii și nici nu
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Potrivit normelor imperative ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
a vătăma interesul public ocrotit de dispoziția legală. Referitor la nelegalitatea H.G. nr. 1.065/2021, reclamantul a precizat că, după încetarea stării de urgență, Guvernul a înțeles să prelungească mereu cu perioade succesive de câte 30 de zile starea de alertă instituită prin H.G. nr. 394 din 18 mai 2020 și a emis acte normative prin care a restrâns exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale prin măsuri care nu sunt prevăzute în Legea nr. 55/2020 și care nu intră în atribuțiile sale constituționale
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
executare a legii a obligativității purtării măștii de protecție în toate spațiile publice, deci și cele deschise, astfel încât nu poate constitui temei pentru o ingerință adusă art. 8 CEDO. De asemenea, nici H.G. nr. 1.065/2020 prin care s-a instituit măsura purtării măștii de protecție în toate spațiile publice, deci și cele deschise (măsură neprevăzută expres în Legea nr. 55/2020, iar în ceea ce privește O.U.G. nr. 192/2020 Guvernul nu avea competența constituțională să modifice Legea nr. 55/2020, așa cum
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
normativ, fiind de natură să asigure o lină și amiabilă relaționare între autorități și cetățeni, pentru ca aceștia din urmă să nu fie surprinși de acte normative inopinate (deci abuzive), care să le prejudicieze interesele. A mai arătat că obligațiile instituite în sarcina autorităților executive, prin art. 4^1, art. 4^4, art. 4^5 și art. 4^6, de a dispune „măsuri și acțiuni“ sunt formulate într-un mod generic și lipsit de predictibilitate. Prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 13 și art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
în continuare că înainte de modificarea operată prin O.U.G. nr. 192/2020 art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 avea următorul conținut normativ: Pe durata stării de alertă, prin ordin*) comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui: a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă; ... Așadar, obligativitatea purtării măștii era impusă numai în spațiile publice închise. Potrivit art. I pct. 1 din O.U.G.
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
faptul că H.G. nr. 1.065/2020 a fost emisă la propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, iar nu la propunerea Ministerului Afacerilor Interne. În drept, Curtea reține că, potrivit art. 4 din Legea nr. 55/2020, „(1) Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
EUROPENE Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 945 bis din 27 septembrie 2022 Notă ... Aprobată prin ORDINUL nr. 2.614 din 27 septembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 945 din 27 septembrie 2022. I. Introducere Articolul 1 Prezentul act instituie o schemă transparentă de ajutor de stat în baza art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259737]
-
epidemiologic, sistemele de ventilație și protocolul privind utilizarea lămpilor UV. Ministerul Sănătății și autoritățile de sănătate publică au integrat măsurile de control al transmiterii COVID-19 și TB. Prin Hotarârea Guvernului nr. 921/2020 privind aprobarea Listei bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la locația declarată sau după caz în unitățile sanitare sau în locații alternative atașate acestora, precum şi a Listei unităţilor sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave, tuberculoza pulmonara cu microscopie pozitiva a
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259232]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 945 bis din 27 septembrie 2022 Notă ... Aprobată prin ORDINUL nr. 2.613 din 27 septembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 945 din 27 septembrie 2022. I. Dispoziții generale Articolul 1 (1) Prezenta procedură instituie o schemă transparentă de ajutor de minimis privind eficiența energetică la nivelul IMM-urilor și întreprinderilor mari, cu excepția întreprinderilor cu activități enumerate în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259723]
-
și întreprinderilor mari, cu excepția întreprinderilor cu activități enumerate în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările și completările ulterioare. Schema se instituie în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014 - 2020), cu modificările și completările ulterioare. (2) Acordarea ajutorului de minimis în cadrul acestei scheme se va face numai cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259723]
-
și, de aceea, caracterul esențial accesoriu al ipotecii subordonează efectele acestor contracte supraviețuirii obligației principale a cărei executare a fost garantată. ... 47. La 15 februarie 2013 a intrat în vigoare noul Cod de procedură civilă, iar noul Cod civil care instituie acțiunea ipotecară executorie, independentă de prescrierea creanței principale, a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, astfel că termenul de prescripție de 10 ani pentru executarea ipotecii, prevăzut de art. 706 alin. (1) teza a II-a din noul Cod
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
a obține executarea silită a titlului executoriu ce constată creanța garantată, soluție explicabilă prin prisma determinării duratei sale, prin aplicarea aceleiași dispoziții legale. ... 96. Teza a II-a a art. 405 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă, care instituie un termen de prescripție de 10 ani „în materia acțiunilor reale imobiliare“, nu se aplică prescripției dreptului de a obține executarea silită a ipotecii, întrucât textul se referă exclusiv la titlurile executorii emise într-o acțiune condamnatorie prin care se
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
noului Cod de procedură civilă, începând cu 15 februarie 2013, impune o altă abordare asupra duratei termenului de prescripție a dreptului la acțiunea executorie ipotecară. ... 98. Art. 706 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă actual instituie un termen de prescripție de 10 ani pentru executarea „titlurilor emise în materia drepturilor reale“, sintagmă care este mai cuprinzătoare decât cea precedentă, vizând și titlurile întocmite într-un context extrajudiciar, sub singura condiție de a privi un drept real
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]