4,971 matches
-
optimea. Prin îndoiri repetate, au văzut legătura dintre doime, pătrime, optime. Jocul l-am denumit Îndoiți și colorați, spuneți repede ce aflați! (jocul se poate complica prin colorarea și decuparea părților obținute). Se raportează partea obținută la întreg. b. Funcția instrumentală Presupune înarmarea elevilor cu unele instrumente fundamentale ale muncii intelectuale. La matematică, elevul trebuie să știe să numere, să compare, să stabilească locul unui număr în șirul natural, să-și formeze deprinderi de a opera cu numere și de a
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
a problemelor prin aplicarea de algoritmi la căutarea soluției problemei, în timp ce învățarea algoritmului constă în suita de operații care se finalizează, în dobândirea unui algoritm. Învățarea algoritmică este, deci, o strategie de instruire, iar algoritmul, o achiziție cognitivă cu rol instrumental în instruire. Algoritmul presupune un demers logic, riguros, fiecare verigă fiind determinată de cea anterioară și determinând-o pe următoarea. Metoda presupune o antrenare a elevilor atât la însușirea unor algoritmi, cât și la elaborarea unora noi. Elaborarea algoritmului se
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
le are atunci când învățământul se desfășoară în mod tradițional,cu manualul,cu tabla,cu retroproiectorul. În activitatea sa de lucru-învățare în noile condiții,elevul trebuie să capete o serie de cunoștințe și deprinderi în utilizarea noilor tehnologii care devin suportul instrumental și funcțional al cunoașterii pe care el urmează să și-o dezvolte.Fiindcă există și un grad diferit de complexitate în utilizarea acestor tehnologii precum și o specificitate ce le diferențiază posibilitățile de utilizare,este normal că nu se poate începe
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
III - Șc. Specială „Constantin Păunescu” - programă adaptată pentru deficiență mintală severă și tulburări asociate; IV. Evaluare C.P.C. - S.E.C. și alte detalii legate de evoluția și dezvoltarea copilului: Deficiența mintală moderată spre severă, heteroagresivitate, vocabular slab dezvoltat, dificultăți de comunicare, tulburări instrumentale, dificultăți de adaptare, tulburări de comportament și bizarerii comportamentale; Crize epileptice V. Evaluare psihopedagogică (rezultatele evaluărilor inițiale și finale anuale): Clasa I: rezultate medii în ceea ce privește programa școlară adaptata; rezultate pozitive în ceea ce privește adaptarea elevului la programul școlar: scăderea actelor heteroagresive și
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
la programa școlară; VI. Alte date/ observații semnificative: Are certificat de persoană cu handicap - gradul accentuat; 1. Rezultatele evaluării complexe inițiale, pe toate domenii le de dezvoltare: Deficienta mintală moderată spre severă, heteroagresivitate, vocabular slab dezvoltat, dificultăți de comunicare, tulburări instrumentale, dificultăți de adaptare, tulburări de comportament și bizarerii comportamentale; dezorganizare senzorio-perceptivă dislalie polimorfă motivație scăzută pentru activități școlare, negativism, refuzul activității școlare dificultăți de relaționare și comunicare agitație psihomotorie crize epileptice autonomie personală și socială slab dezvoltată manifestări auto și
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
extins sunetele muzicale La, Sol, Mi, Do, pledează pentru educarea reală a capacităților interpretative ale elevilor, în defavoarea unei excesive teoretizări, prin intermediul următoarelor secvențe: Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația corectă) deprinderi de cântare în colectiv *Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Tactarea măsurii Duratele de pătrime, optime, doime și pauza de pătrime, structuri ritmice Măsura de 2/4 Melodia *Sunetele La, Sol, Mi, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
vocal-instrumentală Nuanțe: tare - încet - mediu Tempo: repede - lent Mișcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii¸ mișcarea de dans Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația corectă) deprinderi de cântare în colectiv Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Duratele de pătrime, optime, doime, doime cu punct și pauza de pătrime Măsura de 2/4, ¾ Melodia Sunetele La, Sol, Fa, Mi, Re, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
își propune ca prin intermediul unor modele (obiecte, machete, copii la scară redusă) să se studieze caracteristicile obiectelor sau fenomenelor originale. În educația muzicală, modelarea și simularea se întâlnesc deseori îmbinate, folosindu-se diverse forme ale acestor metode: machete cu formații instrumentale sau corale confecționate din plastilină sau ghips; semne grafice diverse; benzi colorate, reprezentând secțiunile muzicale ale cântecului. 8.EXERCIȚIUL este metoda ce constă în efectuarea conștientă și repetată a unor acțiuni sau operații în scopul formării sau consolidării de priceperi
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
permite înțelegerea mecanismelor implicate în formarea unor deprinderi muzicale. De aceea, această metodă trebuie să fie utilizată atât în lecțiile ce vor avea drept scop formarea deprinderilor de citit-scris muzical cât și a unor deprinderi practice de cântare vocală sau instrumentală. A. ALGORITM utilizat în cazul citirii ritmice: prezentarea exercițiului ritmic (scris la tablă, pe fișe sau în manual); analiza valorilor de note; stabilirea duratei etalon (timpul) și executarea unor timpi pregătitori (bătăi egale în bancă, mișcări egale ale brațelor); executarea
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
are în vedere: formarea capacității de a audia lucrări muzicale; formarea deprinderilor de a observa și analiza anumite elemente de limbaj muzical; formarea deprinderilor de relaxare prin muzicală, prin crearea unei ambianțe cu efecte meloterapeutice; familiarizarea cu repertoriul muzical (vocal, instrumental). Pentru ca efectele educației muzicale să fie deplin valorificate, trebuie îndeplinite anumite condi ții: selectarea materialului de audiat, în funcție de criteriile accesibilității, a valorii educative și a concordanței cu tema lucrării; pregătirea condițiilor necesare desfășurării audiției muzicale (loc, aparatura necesară etc.); pregătirea
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
accesibile înțelegerii copiilor; prezentate în interpretări valoroase; dozate progresiv (ținând cont de posibilitățile de înțelegere ale elevilor). Repertoriul audiției va cuprinde: cântece din folclorul copiilor sau din creațiile pentru copii; jocuri muzicale; basme muzicale, cântece și jocuri populare (vocale și instrumentale); creații corale; lucrări vocale și instrumentale de largă accesibilitate din muzica universală și românească. În procesul instructiv-educativ, audiția muzicală poate fi integrată în mai multe moduri: a) ca mijloc demonstrativ în cadrul activității de învățare ea poate: înlocui cântarea model; oferi
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
valoroase; dozate progresiv (ținând cont de posibilitățile de înțelegere ale elevilor). Repertoriul audiției va cuprinde: cântece din folclorul copiilor sau din creațiile pentru copii; jocuri muzicale; basme muzicale, cântece și jocuri populare (vocale și instrumentale); creații corale; lucrări vocale și instrumentale de largă accesibilitate din muzica universală și românească. În procesul instructiv-educativ, audiția muzicală poate fi integrată în mai multe moduri: a) ca mijloc demonstrativ în cadrul activității de învățare ea poate: înlocui cântarea model; oferi un alt mod de interpretare; exemplifica
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
emoțional atunci când spun că le pasă de cineva și că au gânduri bune despre acea persoană; Suportul informațional (sugestii, sfaturi, informații) - Acest lucru se întâmplă atunci când o persoană din rețeaua socială îi oferă informațiile suplimentare de care are nevoie; Suportul instrumental sau ajutorul practic; v Împărtășirea punctelor de vedere - exprimarea opiniei cu privire la o anumită situație sau împărtășirea modul în care o persoană ar gestiona situația respectivă. Prin împărtășirea punctelor de vedere putem obține o imagine mai clară asupra situației, maniera cea
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
lecțiilor sau al disciplinelor. Interdisciplinaritatea vizează, în prezent, nu atât aspecte legate de conținut, ci mai ales, realizarea cadrului metodic adecvat unei integrări interdisciplinare cu eficiență formativă. Lucrarea de față tratează acel tip de interdisciplinaritate ce poate fi numit interdisciplinaritate instrumentală și metodologică, în care disciplinele studiate sunt doar pretextul, suportul dobândirii de metode de lucru, de exprimare, de comunicare. Cu prilejul primului congres mondial al transdisciplinarității din 06. 11. 1994, a fost adoptată Carta transdisciplinarității. În articolul 3 al Cartei
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
a se forma toată viața (educația permanentă). Numai exersând aceste competențe, el își poate dezvolta aptitudinile și capacitățile sale de învățare ulterioare. Transdisciplinaritatea ține deci de colaborarea între ramuri, discipline diferite, cu scopul ca tinerii să fie înarmați cu capacități „instrumentale”, „ metodologice” indispensabile pentru a reuși, pentru a se insera în viața socio profesională. În plus, aceste capacități diverse, necesare și comune tuturor disciplinelor „traversează” diferitele domenii (de exemplu: predarea unui concept pe care îl regăsim în diferite discipline). În toate
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
ele nu se conturează decât dacă școala recurge la o învățare precisă în acest sens. Însușirea eficientă, reală a acestor capacități diverse necesită deci ca ele să fie urmărite în diverse domenii. Este vorba deci chiar aici de o interdisciplinaritate instrumentală și metodologică, foarte importantă în însușirea unor metode de muncă individuală. Sarcina școlii și a slujitorilor ei este de a recurge la acele activități, de a adopta acele strategii didactice care să ne ajute să depășim imaginea statică a unui
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
de acțiune: a. sprijinul emoțional (a se da părinților ocazia de exprimare a emoțiilor fără critică sau condamnare); b. sprijinul informațional ( a li se da părinților ocazia de a înțelege propria situație și cea a educației copilului lor) c. sprijinul instrumental (ajutor în rezolvarea problemelor care țin de educația copilului). Nu este de așteptat ca educatorul să facă lucrarea părinților. În acest scop este necesar un dialog între cadre didactice și părinți. Din perspectiva unei analize sistemice, educația părinților apare ca
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
pentru întreaga societate. Pe plan microsocial familia exercită două funcții fundamentale și ireductibile: socializarea primară și formarea personalității descendenților biologici. Există o structurare bipolară a rolurilor în funcție de gen, pe baza complementarității funcționale ale bărbatului și femeii: tatăl are un rol instrumental, realizează eficacitatea funcționării grupului familial și mama are un rol expresiv, de coeziune afectivă. Teoria sistemică abordează familia ca pe o personalitate colectiv sistemică, cu relații dinamice între subcomponente - subsistemul unității familiale, subsistemul interpersonal, subsistemul personal - dar mai ales cu
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
populare, unele petreceri sătești sau familiale (nunta, cumetria), precum și anumite forme de teatru popular, având o structură concisă, cel mai adesea de catren. Rostită, de obicei, în tactul muzicii, s. prezintă un ritm specific de emitere, menit să întărească acompaniamentul instrumental. Termenului consacrat îi corespund, în diferite zone etnofolclorice ale țării, numeroase alte denumiri: chiotitură, chiuitură, ciot, descântec, iuitură, horire, strigare, țipătură, țipuritură. În unele zone, cum ar fi Bihorul, Țara Oașului, Bucovina, s. se cântă pe o melodie monotonă, arhaică
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
un Raport Global privind Implementarea Declarației Mileniului. România a elaborat un prim Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în 2004. Indicatori ai dezvoltării Istoricul conceptului de dezvoltare este lung (vezi capitolul 2) însă perioada de consolidare a dimensiunii lui instrumentale, de fundamentare a unor sisteme de măsurare, este mai recentă. Mai ales în a doua jumătate a secolului XX au apărut instituții internaționale care și-au inclus în titulatură termenul dezvoltare, au fost create departamente de dezvoltare, au apărut „profesioniști
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
considerată ca o entitate specifică dar legată de schizofrenia infantilă. Această considerație nu este acceptată de numeroase țări din Europa, autismul fiind legat de psihozele precoce. În jurul anilor 1960 1965, pentru a caracteriza procesele psihotice asociate unei deficiențe mentale sau instrumentale, Mises și Lang introduc noțiunile de psihoze deficitare și de dezarmonii evolutive. Cercetătorii proceselor cognitive explorează fiecare dintre simptomele specifice autismului prin prisma gradului de percepție și analiză a informației rezultată în urma folosirii limbajului. Ei constată tulburările de percepție, de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
ipotezei de frustrare - agresivitate consideră agresivitatea ca o pură reacție. În cazul acesta se răspunde desigur la Întrebarea, când reacționează un individ În mod agresiv, nu Însă de ce reacționează agresiv. În afară de aceasta, nu se ia În considerare așa numita agresivitate instrumentală, o acțiune agresivă care este aplicată În mod conștient și planificat pentru realizarea propriilor țeluri, o acțiune care nu derivă neapărat dintro frustrare premergătoare. Reprezentanții teoriei Învățării susțin că agresivitatea este o trăsătură dobândită, Însușită. Agresivitatea este deci privită ca
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
său. Limbajul serveșterelația dintre interioritatea sufletească a persoanei și exteriorul lumii real-obiective a acesteia. În felul acesta, limbajul are un caracter implicit, prin realizarea unei punți de legătură între Eul personal intrapsihic și lumea exterioară persoanei. El este funcția psihică, instrumentală, care unifică dubla „existență” a persoanei, atât interioară, cât și exterioară (G. Amado). Orice dialog pune în evidență „dualitatea naturii persoanei”, dar, concomitent, stabilește și un „acord de dualitate” între două persoane care dialoghează. În felul acesta, pentru G. Amado
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
leziunilor cerebrale, și el este denumit de C. von Monakow fenomenul de diaskisis. Aceste aspecte sunt reprezentate sintetic în schema de mai jos: fig. pg. ms. 136 INTEGRARE la nivel complex și voluntar de la simplu și automat Nivel integrativ Nivel instrumental Nivel conativ Sectorul psihic Nivel afectiv Nivel instinctual Nivel vegetativ Sectorul somatic Nivel endocrin Nivel visceral Sistemul personalității DEZINTEGRARE H. Jackson afirmă că „bolile sistemului nervos trebuie considerate ca regresiuni sau disoluții” ale organizării funcționale a sistemului personalității. Pentru J.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inteligență desemnează un cadru destul de larg, dar bine delimitat, de funcții psihice superioare, cu caracter simbolic operațional, fie că este vorba de un aspect de factură conceptuală (procesele de gândire propriu-zisă) fie că este vorba de un aspect de factură instrumentală (procesele de expresie propriu-zise). Ambele aspecte sunt intim legate între ele și nu pot fi separate; astfel încât, putem considera procesele intelectuale ca reprezentând mecanismele simbolice cerebrale (C. Enăchescu). Din aceste considerente, orice analiză psihopatologică a inteligenței trebuie să privească toate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]