4,097 matches
-
și o importantă diminuare a simțului critic și moral. Bolnavul prezintă o stare inițială de expansiune euforică, pe fondul căreia se dezvoltă un delir expansiv de tip megalo-maniac. Ulterior, datorită degradării globale a personalității, asistăm la o slăbire considerabilă a intelectului, apatie, indiferentism și instalarea unui delir melancolic cu note ipohondriace. b) Sindromul neurologic se manifestă printr-un mare polimorfism de semne clinice care traduc un deficit funcțional, în primul rând motor. În sensul acesta notăm următoarele: dificultăți de mers și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atât personalitatea, cât și comportamentul bolnavilor. În cazul copiilor epileptici, apar unele modificări psihopatologice specifice de care suntem obligați să ținem seama, întrucât ele impun măsuri speciale de educație și îngrijire ale acestora După Bradley, modificările psihopatologice comportamentale și de intelect ale copiilor epileptici sunt de două feluri: a) Tulburări psihice primare, constând din următoarele: - labilitate mare a dispoziției cu variații extreme, - iritabilitate exagerată, - hipermotilitate de tip hiperkinetic, - reacții oscilând între încetineală și expozivitate, - tulburări intelectuale (bradipsihie, perseverare și vâscozitate mintală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Din punct de vedere psihopatologic, personalitatea alcoolicului se caracterizează prin următoarele aspecte: - slăbirea forței morale, - tulburări de caracter, - o anumită stare de dezechilibru psihic, - dificultăți de adaptare-integrare socială, - tulburări legate de sfera sexualității, - un tip de constituție de natură psihastenică, - intelect de limită, - labilitate emoțională cu imaturitate afectivă, - stări complexuale, în special complexe de inferioritate, - situații de dependență. Am putea considera aspectele mai sus enumerate ca fiind proprii naturii individului, sau având un caracter „endogen”. La acestea se mai adaugă o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
QI cuprins între 55-70. În grupa Supradotaților nu se fac diferențieri de clasificare în raport cu valoarea QI. Graficul de mai sus consemnează de asemeni „stările intermediare” cuprinse între „medie” și „extreme”. Astfel, între stările de Retard și Media normală sunt cuprinse Intelectul de limită cu un QI cu valori între 70-80 și Deficiența normală cu un QI cu valori între 80-90. Între situațiile de Supradotare și Media normală se interpun cazurile de tip strălucitor cu un QI cu valori între 110-120 și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În aprecierea stării de arierație mintală se discută doi factori: factorul deficitar (intelectual) și factorul relațional. Tot în cadrul deficienței intelectuale se mai notează și o dizarmonie a dezvoltării inteligenței (noțiunea de heterocronie introdusă de R. Zazzo). Separat de deficienții de intelect, se mai discută și noțiunea de pseudo-debilitate sau falșii debili (F. Dolto), prin carența afectivă, precum și aspectele de pseudo-debilitate prin regresiune, legate de stări nevrotice sau psihotice (Spitz, M. Klein). Debilitatea poate fi influențată negativ și de relațiile părinților cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Debilul mintal se caracterizează prin slăbirea judecății, dificultăți importante de abstractizare și slăbirea discernământului. R. Zazzo admite că QI permite să se stabilească un diagnostic de o primă aproximație referitor la dihotomia dintre un copil normal și un deficient de intelect. Nu poate fi însă evaluat prognosticul și nici nu se poate face distincția între „debilitatea adevărată” și „pseudodebilitate”. Deosebit de importante în elucidarea acestui aspect sunt studiile lui B. Inhelder. Acesta, studiind dinamica internă a operativității, pune în evidență diferențele ce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate vedea în schema de mai jos. Nivelul de inteligență Caracterizare Nivel foarte înalt de inteligență QI>129 Nivel înalt de inteligență QI 115 - 129 Inteligență normală QI 85 - 114 Inteligență peste nivelul superior Inteligență superioară Inteligență normală Inteligență diminuată/Intelect de limită Inteligență specifică unei subnormalități mintale de limită Retard mintal ușor QI 50 - 69 Retard mintal moderat QI 35 - 49 Retard mintal sever QI 20 - 34 Retard mintal profund QI<20 Subnormalitate mintală ușoară. Vârsta mintală de 9 - 12
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
problematica psihopatologiei, un caracter lărgit în care sunt incluse atât aspectele normale ale dezvoltării inteligenței, cât și aspectele psihopatologice și psihopedagogice ale deficienței de dezvoltare intelectuală. În plus este inclus și stadiul sau forma intermediară între cele două, reprezentată prin intelectul de limită. Din motive didactice de ordin psihopatologic vom urma cu descrierea noastră schema anterioară. Să analizăm caracteristicile formelor de „retard mintal” de mai sus, conform datelor cuprinse în DSM - III - R. 1) Retardare mintală ușoară Aceasta este cea care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări neurologice, tulburări somatice, schimbări în conduita și atitudinea socială, aspecte medico-legale. În evoluția lor, stările demențiale înregistrează mai multe faze și grade. Când demența este incipientă și mai puțin profundă, se vorbește de o slăbire de tip demențial a intelectului. Când aceasta are un aspect sub-clinic, decelabil numai la testele psihodiagnostice, se vorbește despre o stare de deteriorare mintală. În ceea ce privește potențialul evolutiv al demenței, acesta depinde în principal de procesele cerebrale care-l condiționează. Inițial s-a considerat că demențele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cele deja expuse, mai sus, se poate desprinde faptul că în psihopatologie „demența este o dezorganizare a Eului care merge până la infrastructura ființei raționale” (H. Ey). În sensul acesta „Eul demențial” se caracterizează, în primul rând, printr-o afectare a intelectului, manifestată prin tulburări de judecată (raționament), pierderea simțului critic și autocritic. Ele sunt legate de aspectul sau de latura operațională a inteligenței sau de activitatea sintetică mintală. Corelat acestor aspecte se notează, în plus, următoarele: dispoziția sau pierderea valorilor etice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Porot). Dincolo de aceste aspecte, trebuie să vedem ce „evenimente” existente în „psihobiografia” acestor indivizi contribuie la adoptarea unor asemenea „atitudini-conduite”. Acestea sunt reprezentate prin următoarele: carențe emoțional-afective, frustrări, timiditate constituțională, dificultăți de adaptare-integrare, imaturitate afectivă sau situații de dependență afectivă, intelect de limită sau diferite grade de debilitate mintală, complexe de inferioritate, trăsături de personalitate de tip paranoiac, tulburări caracteriale, regresiune afectivă, ca o reacție de „retragere-apărare” în fața unor evenimente sau situații resimțite ca niște pericole de către individ, manifestări de factură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de mai jos: ***schemă pag. 421*** Personalitățile alterate reprezintă, pentru K. Menninger, obiectul psihopatologiei, dar și al clinicii psihiatrice și ele sunt reprezentate prin următoarele tipuri: tipul somatic, reprezentând personalități cu afecțiuni somato-fizice, tipul hipofrenic, reunind personalitățile cu deficiențe de intelect, tipul izolat, în care sunt incluse personalitățile însingurate, închise în sine, interiorizate, tipul schizoid cuprinde personalitățile bizare, discordante și autiste, tipul cicloid reprezentat prin personalitățile de tip oscilant, capricioase, cu variații extreme emoțional-afective, tipul nevrotic specific pentru personalitățile frustrate, tipul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau niveluri de nedezvoltare psihică. Elementul caracteristic al acestui model este „starea de deficiență” a personalității globale a acestor categorii de indivizi. Starea de deficiență poate avea următoarele aspecte: Deficiența intelectuală, afectând, în diverse grade ca intensitate sau profunzime, nedezvoltarea intelectului (inteligență, gândire, memorie, limbaj etc.). Deficiența afectivă se referă la imaturizarea emoțional-afectivă a individului, incapacitatea acestuia de a avea și de a-și putea controla relațiile emoționale, stăpânirea de sine, participarea emoțională sau indiferența afectivă, intensitatea și durata reacțiilor emoționale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mediul, cât și cu lumea socială. În sensul acesta pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivității ca mod de existență: captarea mediului fizic, ambiental prin următoarele mijloace: apucarea fizică („prinderea cu mâna”), mușcarea („prinderea cu dinții”), înțelegerea („cuprinderea cu intelectul”), denumirea (desemnarea lingvistică, limbajul); captarea mediului social, prin următoarele mijloace: impresionare, sugestibilitate, asumarea responsabilității. Modul de a fi „în sine” și „pentru sine” (in-der-Welt-über-die-Welt-hinaus-sein) exprimă modul de a fi al individualității, al singularității persoanei redusă la ea însăși, care își
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stil de viață nesigură, neliniștită, la voia întâmplării, de factură defetistă, căutând în permanență un refugiu, sau o persoană de care să se atașeze. Tipurile de indivizi care intră în această categorie sunt următoarele: persoane imature intelectual, de regulă cu intelectul la limită, sau imature afectiv, lipsite de educație, prostituate, cerșetori, vagabonzi etc. Manifestările lor comportamentale și acțiunile pe care le întreprind sunt forme compensatorii care anulează sentimentul izolării și al imobilismului existenței acestora. Formele de compensare au caracterul unor conduite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
omului. Școala modernă - de nivel secundar și superior - pregătește experți, adică profesioniști infailibili, posesori de competențe predefinite și capabili de performanțe standardizate tot după criterii de eficiență economică. În aceste școli se acordă prioritate absolută instruirii, celebrând, ca valori supreme, „Intelectul”, „Adevărul” și „Utilitatea” practică. În școala și curricula moderne, dimensiuni precum educația estetică și educația morală sunt considerate secundare, neimportante și lăsate pradă acelor unwritten curricula, hidden curricula, phantom curricula etc. Toate acestea au condus la apariția acelui one-dimensional man
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că văd în numere mai multe analogii cu ceea ce există și se întâmplă, decât au crezut în foc, apă, pământ; fiindcă justiția este o anumită însușire a numerelor (toiondí pavqo"), și anume o însușire nematerială, tot astfel (toiondí) este sufletul, intelectul; o altă însușire a lor este timpul și așa mai departe. Apoi, fiindcă proprietățile și proporțiile a ceea ce este armonic ei le-au văzut în numere, fiindcă numerele, adică măsura, sunt ceea ce este prim în toate lucrurile naturale (pavsh" thv
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
următoarea: Divinitatea mă silește să-i moșesc pe alții; să dau naștere însă m-a împiedicat. Așa se face că eu însumi nu sunt câtuși de puțin înțelept și nu am aflat ceva de genul acesta născut ca rod al intelectului meu. Cât despre aceia care vin să stea în preajma mea, la început, îmi par chiar neînvățați; unii chiar de-a binelea; cu toții însă, stând mai mult împreună cu mine și cu ajutorul pe care Divinitatea îl dă cui vrea ea, este de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceasta? Comenius avea obsesia triadei, fiind dialecticianul care îi depășea pe cartezienii vremii sale și anticipa gândirea lui Hegel cu aproape două secole. Mizeria omenească provine din „somnul celor trei facultăți” pe care Dumnezeu le-a sădit în noi: voința, intelectul și capacitatea de a acționa. Nenorocirile noastre ne vin dinlăuntru. Res humanae nu sunt îndeplinite, deși sunt sarcini pe care Creatorul le-a dat celei mai reușite dintre creaturile sale. Nefolosind divinul Intellectus, omul se prăbușește în ignoranță; ignorând puterea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
echipă de actori Chicano care au jucat o piesă, au cântat și au dansat încercând să le sugereze participanților problemele speciale și bogăția traiului în două culturi. Cunoscutul antropolog Theodore Roszak a continuat pe același ton, lansându-și teoria despre „intelectul rapsodic”. Rhapsodic intellect era cam același lucru cu tacit knowing („cunoaștere tacită”) a lui Michael Polanyi. Ambele desemnează fenomene și procese care adâncesc și extind cunoașterea, precum search for larger („căutarea nemărginirii”), deeper meanings („înțelesuri mai profunde”) ș.a. Despre acestea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe mai multe paliere: a) dezvoltarea fizică - presupune modificări în lungime și greutate, modificări ale structurii și funcției creierului, inimii, a altor organe interne, modificări ale scheletului și musculaturii care influențează abilitățile motorii; aceste modificări exercită o influență majoră asupra intelectului și personalității (spre exemplu, un copil cu pierderi de auz suferă și de o întârziere în dezvoltarea limbajului, o persoană cu pierdere de vedere suferă modificări semnificative la nivelul cognitiv și al analizatorilor rămași valizi, un copil rămas imobilizat și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lucruri îi pot fi explicate prin intermediul acestuia. De asemenea, jocul facilitează tipuri de relații ce se nuanțează și se diversifică, facilitând interacțiunile din cadrul colectivelor de copii și o mai fină diferențiere a conduitelor față de alte persoane. Copiii cu deficiențe de intelect sau senzoriale nu știu sau nu au abilitatea să se joace și nu reușesc să coreleze cu partenerii lor. Jocul este mai sărac în acțiuni și nu se poate desprinde direcția spre care evoluează. În genere, ei nu verbalizează și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tuturor elementelor sale componente este o condiție obligatorie fără de care activitatea umană, adaptarea la mediu, crearea de valori etc. nici nu ar fi posibile. Îngemănarea celor trei fenomene (gândire, limbaj, memorie) reiese mai întâi din apartenența lor la ceea ce numim intelect, acel ansamblu de elemente ale psihismului care permite cunoașterea prin detașarea de experiența nemijlocită și care se constituie treptat, în ontogeneză, prin interacțiunea cu mediul sociocultural. Atenția apare ca o condiție primară, de fond, pentru desfășurarea proceselor de cunoaștere, de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aceea că iau în considerare comportamentul, conduita din perspectiva generală a dezvoltării. J. Piaget consideră învățarea ca proces de achiziție realizat prin mijlocirea experienței anterioare, elaborând teoria psihogenezei cunoștințelor și operațiilor intelectuale. Acesta a demonstrat pe baza observațiilor făcute asupra intelectului copiilor de diferite vârste, că acțiunile mintale, operațiile mentale se nasc prin interiorizarea acțiunilor reale. El fundamentează învățarea pe procesele de asimilare și acomodare considerate părți ale unui proces unitar și echilibrat calitativ. Asimilarea reprezintă modificările impuse de organism obiectelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
context, gândirea devine un mecanism de orientare a comportamentului în acțiune, iar învățarea se reduce, în prima faza, la însușirea elementelor de orientare a acțiunii. d. alte teorii: teoria genetic-cognitivă și structurală sau teoria instruirii (J.K. Brunner) susține că dezvoltarea intelectului este dependentă de instrumentele folosite, educația asigurând elaborarea proceselor și funcțiilor psihice prin activități care le solicită specific. O bună instruire trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să realizeze predispoziția pentru învățare; să structureze cunoștințele astfel încât să fie cât mai repede
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]