2,162 matches
-
senzoriale, a speciilor inteligibile; altfel spus, intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise a speciilor inteligibile, ci actualizarea caracterului inteli gi bil al speciilor pentru a putea fi receptate de către intelectul posibil. De ce consider, totuși, ca praeintelligitur nu poate fi înțeles că un fel de cunoaștere? Motivul e simplu și se bazează pe faptul că, în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
poate fi înțeles că un fel de cunoaștere? Motivul e simplu și se bazează pe faptul că, în corpusul tomist, intelectul agent nu are decât cele două funcții mai sus menționate: de abs tra gere și de iluminare a speciilor inteligibile. Dacă prae intelligitur 153. 226 DE LA QUO LA QUOD e interpretat că pregătire pentru cunoaștere, (ÎI.2.19.) rămâne un pasaj singular, privând astfel ingenioasă interpretare propusă de Robert Pasnau de un suport textu al suficient. Revin, așadar, și spun
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
DE LA QUO LA QUOD e interpretat că pregătire pentru cunoaștere, (ÎI.2.19.) rămâne un pasaj singular, privând astfel ingenioasă interpretare propusă de Robert Pasnau de un suport textu al suficient. Revin, așadar, și spun că reprezentationalismul în care speciile inteligibile sunt primum cognitum mizează prea mult pe perspectiva exegetului și prea puțin pe textele tomiste. În urma celor expuse până acum, cred că decizia optarii pentru una din cele două interpretări a devenit simplă: realis mul speciilor inteligibile dispune atât de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în care speciile inteligibile sunt primum cognitum mizează prea mult pe perspectiva exegetului și prea puțin pe textele tomiste. În urma celor expuse până acum, cred că decizia optarii pentru una din cele două interpretări a devenit simplă: realis mul speciilor inteligibile dispune atât de un robust suport textual, cât și de un intreg arsenal argumentativ. În plus, trebuie subliniat faptul că la baza acestei interpretări se află cel puțin două teze metafizice aristoteliciene: hilemorfismul a obiectele sunt compuși de materie și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi imaterial și intențional în minte. Fără existența celei de-a doua teze, realismul tomist nu s-ar putea susține sau, invers, datorită dublei existente a unei forme, nici un tip de teorie a obiectului intern, cel puțin până la nivelul speciilor inteligibile, nu se poate aplica teoriei cunoașterii. Acum, în urma celor expuse, putem observa că interpretarea realistă se fundează pe două mari argumente: (1) identitatea formală dintre speciile inteligibile și for mă obiectului extramental, (2) dublul aspect al formei, ca accident în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forme, nici un tip de teorie a obiectului intern, cel puțin până la nivelul speciilor inteligibile, nu se poate aplica teoriei cunoașterii. Acum, în urma celor expuse, putem observa că interpretarea realistă se fundează pe două mari argumente: (1) identitatea formală dintre speciile inteligibile și for mă obiectului extramental, (2) dublul aspect al formei, ca accident în mintea subiectului cunoscător și că universal, deoarece ajuta la formarea cunoașterii. Primul argument nu vine singur, ci atrage o serie întreagă de alte consecințe: a. statutul de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
extramental, (2) dublul aspect al formei, ca accident în mintea subiectului cunoscător și că universal, deoarece ajuta la formarea cunoașterii. Primul argument nu vine singur, ci atrage o serie întreagă de alte consecințe: a. statutul de id quo al speciilor inteligibile a acestea fiind cele prin care și nu cele pe care le cunoaștem; b. între speciile inteligibile și formele obiectului extramental este o relație de asemănare a similitudo a înțeleasă că asimilare sau împărtășire a unei forme; c. dublă existența
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la formarea cunoașterii. Primul argument nu vine singur, ci atrage o serie întreagă de alte consecințe: a. statutul de id quo al speciilor inteligibile a acestea fiind cele prin care și nu cele pe care le cunoaștem; b. între speciile inteligibile și formele obiectului extramental este o relație de asemănare a similitudo a înțeleasă că asimilare sau împărtășire a unei forme; c. dublă existența a formei a un mod de a fi material și natural, pe care formă îl are în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tipuri de receptori în mai multe moduri: poate fi în mod material sau imaterial a Summa theologiae (I, q. 18, a. 4 ad 2; I, q. 56, a. 2, ad 3), Summa contra Gentiles (I, 51; 62) a; în mod inteligibil sau sensibil a Summa theologiae (I, q. 13, a. 7, co.; I, q. 15, a. 1, co.; I, q. 18, a. 4, ad 2; I, q. 56, a. 2, ad 3), Summa contra Gentiles (I, 47) a; în mod intențional
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spus că argumentul dublei existente este cel care garantează, în cadrele interpretării realiste, obiectivitatea și veridicitatea întregului proces al cunoașterii. Argumentele identității formale și dublei existente a unei forme sunt folosite pentru a clarifica și explică statutul relației dintre speciile inteligibile și forma esențială a obiec tului hilemorfic extramental. Când vine vorba de concepte, majori tatea interpreților realiști par fie a ignora aceste enti tați intermediare, fie a le trata la fel ca pe speciile inteli gibile. Cei care aleg să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
caracteristici pe care le atribuie și spe ciilor inteli gibile, considerând că sunt cele prin care cunoaștem, id quo-ul cunoașterii, care se află într-o relație de identitate for mala cu forma esențială a obiectului extramental. Singura diferență dintre speciile inteligibile și concepte este aceea că speciile inteligibile se află la începutul cunoașterii, pe când conceptele a la sfârșit. Ideea este că aceste două entități intermediare sunt privite ca fiind, în fapt, una și aceeași entitate, care se află în diferite stadii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ciilor inteli gibile, considerând că sunt cele prin care cunoaștem, id quo-ul cunoașterii, care se află într-o relație de identitate for mala cu forma esențială a obiectului extramental. Singura diferență dintre speciile inteligibile și concepte este aceea că speciile inteligibile se află la începutul cunoașterii, pe când conceptele a la sfârșit. Ideea este că aceste două entități intermediare sunt privite ca fiind, în fapt, una și aceeași entitate, care se află în diferite stadii de dezvoltare, în diferite etape ale cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care se află în diferite stadii de dezvoltare, în diferite etape ale cunoașterii intelective. Interpreții realiști își bazează argumentația împotriva reprezentationalismului sau a unei forme naive a realismului, de felul realismului (I.A.1), chiar plecând de la identitatea dintre speciile inteligibile și concept. Eleonore Stump, în cartea pe care o dedică lui Toma din Aquino, tratează conceptul ca fiind analog, la nivelul intelectiv, cu imaginea senzorială. Abstragerea speciilor inteligibile este începutul, sursa cunoașterii intelective, iar completarea acestui proces are loc în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de felul realismului (I.A.1), chiar plecând de la identitatea dintre speciile inteligibile și concept. Eleonore Stump, în cartea pe care o dedică lui Toma din Aquino, tratează conceptul ca fiind analog, la nivelul intelectiv, cu imaginea senzorială. Abstragerea speciilor inteligibile este începutul, sursa cunoașterii intelective, iar completarea acestui proces are loc în momentul în care speciile inteligibile sunt transformate într-o intenție intelectiva, un concept, care permite intelectului să cunoască obiectul extramental. Acest concept este co respondentul cuvântului rostit, care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în cartea pe care o dedică lui Toma din Aquino, tratează conceptul ca fiind analog, la nivelul intelectiv, cu imaginea senzorială. Abstragerea speciilor inteligibile este începutul, sursa cunoașterii intelective, iar completarea acestui proces are loc în momentul în care speciile inteligibile sunt transformate într-o intenție intelectiva, un concept, care permite intelectului să cunoască obiectul extramental. Acest concept este co respondentul cuvântului rostit, care face posibilă cunoașterea intelectiva a obiectelor hilemorfice. După cum se poate lesne observa, manieră în care este înțeles
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de linia argumentativa anterioară, cea despre actele perceptuale (specii sensibile și imagini) și despre prima etapă a cunoașterii intelective (spe cii inteligibile). Din nefericire, ceea ce interpreții care acceptă realismul la nivelul conceptului, si, pe cale de consecință, identitatea lui cu speciile inteligibile, nu par a sesiza este faptul ca interpretarea lor conduce către o serie de consecințe nefaste: 1. conceptele sunt formate de intelectul agent, la fel ca speciile inteligibile; 2. conceptele sunt id quo-ul cunoașterii, asadar nu pot avea statutul de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
realismul la nivelul conceptului, si, pe cale de consecință, identitatea lui cu speciile inteligibile, nu par a sesiza este faptul ca interpretarea lor conduce către o serie de consecințe nefaste: 1. conceptele sunt formate de intelectul agent, la fel ca speciile inteligibile; 2. conceptele sunt id quo-ul cunoașterii, asadar nu pot avea statutul de primum cognitum; 3. între concept și forma esențială a obiectului din lumea înconjurătoare este o relație de asemănare (similitudo) înțeleasă că împărtășire sau asimilare formală. 8. Punctul de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
I, q. 85, a. 2, ad 3) (A.3). Așadar, daca as consideră, împreună cu Norman Kretzmann, ca intelectul agent este cel care formează conceptul, ar trebui să accept o serie întreagă de funcții ale intelectului agent: iluminarea și abstragerea speciilor inteligibile din imagini, formarea conceptelor și cu noasterea sau înțelegerea propriu-zisă; totuși, o asemenea perspectiva este contrazisa de textele tomiste, mai exact de ceea ce Toma din Aquino afirmă în următoarele locuri din Summa theologiae și Summa contra Gentiles: (ÎI.5.6
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
significatur. Unde rațio quam significat nomen, est definițio (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând, se considera că intelectul posibil realizează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel format, formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compune rea, care sunt semnificate prin cuvinte. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele este definiția. (ÎI.5.7.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Ambele pasaje arată că intelectul posibil este cel care realizează nu una, ci două operații (A4): prima operație este una pasivă, aceea de a fi actualizat sau de a căpăta formă speciei inteligibile de la intelectul agent a secundum quod informatur specie intelligibile a, iar a doua operație este una activă: astfel actualizat, intelectul posibil formează un concept a format în seipso quondam intentionem rei intellectae. În acest moment al analizei, cineva poate sugera
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
activă: astfel actualizat, intelectul posibil formează un concept a format în seipso quondam intentionem rei intellectae. În acest moment al analizei, cineva poate sugera că aceasta entitate intermediară, conceptul, este chiar actul intelectului posibil, actul lui de a primi speciile inteligibile, de a fi ac tualizat de ele. Deși această concluzie pare a fi plau zibila, este contrazisa de afirmațiile lui Toma din Aquino din De potentia: (ÎI.8.1.) Intelligens autem în intelligendo ad quattuor potest habere ordinem: scilicet ad
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sua actione format rei definitionem, vel etiam propositionem affir mativam seu negativam (De pot., q. 8, a. 1, co.). Cel care înțelege poate să aibă în înțelegere o relație cvadrupla, si anume: cu obiectul pe care il înțelege, cu specia inteligibila prin intermediul căreia intelectul este în act, cu înțelegerea lui și cu conceptul intelectului. Acest concept diferă de celelalte trei menționate anterior: de obiectul înțeles, deoarece [acesta] este uneori în afara intelectului, pe când conceptul intelectului nu este decât în intelect. Apoi conceptul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acesta] este uneori în afara intelectului, pe când conceptul intelectului nu este decât în intelect. Apoi conceptul intelectului este orientat către obiectul înțeles, că spre finalul lui, deoarece intelectul formează în sine conceptul obiectului pentru a cunoaște obiectul cunoscut. Diferă de specia inteligibila, cea care face ca intelectul să fie în act, aceasta fiind considerată principiul acțiunii intelectului, deoarece orice agent acționează în măsura în care este în act și este actualizat printr-o formă care este necesară ca principiu al acțiunii. Diferă și de acțiunea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este considerat ca final al acțiunii și ceva care este astfel constituit prin [acțiune]. Căci, prin acțiunea să, intelectul formează fie definiția obiectului, fie o propoziție afirmativa sau una negativă. După cum se observă, conceptul este diferit nu doar de speciile inteligibile, ci și de actul intelectului, si de obiectul extern de cunoscut (A.5), ceea ce face imposibilă identificarea conceptului cu operația de receptare sau de preluare a speciilor inteligibile de către intelectul posibil. Formarea acestei noi entități intermediare marchează granița dintre gândire
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
una negativă. După cum se observă, conceptul este diferit nu doar de speciile inteligibile, ci și de actul intelectului, si de obiectul extern de cunoscut (A.5), ceea ce face imposibilă identificarea conceptului cu operația de receptare sau de preluare a speciilor inteligibile de către intelectul posibil. Formarea acestei noi entități intermediare marchează granița dintre gândire și înțelegere sau cunoaștere. Speciile inteligibile sunt precognitive, adică operează la un nivel pre cognitiv, fac parte dintr-un proces al gândirii prin care trece mintea atunci când se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]