9,535 matches
-
una din nuvele, este chiar a logodnicei sale /.../ și iată că un minut, numai unul, logodnica acolo pe hârtie, e trădată ”ĂH. Papadat Bengescu, însemnare din jurnal). Jurnalul acestei femei aproape bătrâne care s-a impus în lumea tinerilor bărbați interbelici ar trebui să fie un document pasionant. Din păcate, deși a fost scris dezordonat, cu mari întreruperi, cu notații cînd lungi, cînd aproape stenografice, cum am aflat de la domnul Dimitrie Stamatiadi el nu s-a publicat încă. Munca de transcriere
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de Istorie a Transilvaniei din Cluj a avut loc o întâlnire specială pe tema „Înnoirea Urbană și problemele contemporane”, arhitecții și istorici prezenți propunând întocmirea unui inventar al clădirilor istorice; în 1982 au fost organizate expoziții de fotografii înfățișând Bucureștiul interbelic; în 1984 a fost publicată o ediție specială a revistei „Arhitectura”, consacrată moșteniri arhitecturale a cartierului Uranus, pe care autoritățile comuniste începuseră să-l dărâme; în 14 decembrie 1984, trei membri ai Comisiei Centrale de Stat pentru Patrimoniul Național Cultural
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
fusese un patetic discret. Se pare că i-a fost mult mai la îndemână să pună pe hârtie ceva din experiența intimă, dificil de povestit unor tineri dornici de a savura parfumul vieții românești „de altădată”, mai exact, din perioada interbelică. Spun asta în ideea că am fi avut șansa, meseriași în editarea cărții, să-l întâlnim pe bătrânul scriitor înainte 19 de a-și sfârși zilele, în București, supravegheat, desigur, de vreun agent KGB, dar și de „vigilenta” noastră Securitate
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Dacă s-au pierdut vieți și războaie „din cauza lor” (Elena din Troia - un caz), vinovați sunt doar „actorii principali”: bărbații. 30 Scriitorul reproduce, în paranteză, cu titlul de curiozitate, un cuplet de-al lui Constantin Tănase, devenit popular prin cârciumile interbelice: „Fusta, fusta-i cu belea! Toată lumea umblă după ea (...) / Femeia ne coboară, femeia ne ridică, / Fusta, fusta-i cu belea etc.” Înțeleg că P.H.L. a deschis această paranteză numai de dragul pitorescului. Povestea eroilor săi evoluează pe altă „traiectorie”. 25 mai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
I) Prefață de Ioan HOLBAN Editura Junimea Iași 2016 Cărțile din colecția Ulița copilăriei sunt editate în parteneriat cu Teatrul pentru copii și tineret Luceafărul Iași Pistrui, expediții, aventuri și întîiul freamăt al dragostei Spre deosebire de perioada veche și de aceea interbelică, literatura pentru copii ("pentru copii și tineret"!?) a devenit, în ultimii șaptezeci de ani, "Cenușăreasa" literaturii române, înainte de toate pentru că aici s-a văzut de către autoritățile vechiului regim segmentul "formativ și educativ", cel prin care se vehiculau, în mințile primitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cunosc. — Și eu vreau să fim prieteni, dar să știi că nu prea ai ce să cunoști la mine. Sunt de puțină vreme În lumea cuvintelor... — Vai, domnul e pretențios... Dar doamna Îl place. Ai ceva de tânăr din romanele interbelice. — Și dacă eu vreau doar să mă culc cu tine? Mai am ceva de tânăr din romanele interbelice? — O să te culci, Vasile, o să te culci... Dar ce frumos plouă alături de tine. — Și dacă o să mă culc cu tine și o să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
mine. Sunt de puțină vreme În lumea cuvintelor... — Vai, domnul e pretențios... Dar doamna Îl place. Ai ceva de tânăr din romanele interbelice. — Și dacă eu vreau doar să mă culc cu tine? Mai am ceva de tânăr din romanele interbelice? — O să te culci, Vasile, o să te culci... Dar ce frumos plouă alături de tine. — Și dacă o să mă culc cu tine și o să-ți spun că mi-e scârbă de tine? Că ești o curvă? Ea a lăsat capul În pământ
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a posibilităților de organizare a Jocurilor Olimpice ale marilor puteri. Istoria ne arată desfășurarea Jocurilor Olimpice în orașele occidentale, cu precădere în Europa și America de Nord (continentul african fiind exclus). Sunt alese, în principal, centrele mari de decizie politică: în perioadele antebelică și interbelică orașele din Europa de Vest au triumfat în fața celor din alte continente. După al doilea război mondial, CIO s-a orientat și către alte spații, dar mergând pe aceeași linie - de recompensare a aliaților occidentalilor. (A se vedea anexele 3 și 4
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
din partea Comitetului Internațional Olimpic. Totuși, câteva excepții s-au înregistrat. Este vorba de cazurile Hong-Kong-ului, a insulelor Bermude și a insulelor Fiji, cărora li s-a acordat recunoașterea olimpică înainte de a deveni state independente. Politica conservatoare este adoptată în perioada interbelică și în special după cel de-al doilea război mondial. Deciziile CIO sunt de cele mai multe ori luate ca urmare a acțiunilor timide pe care le întreprind. Politica de sprijinire a unor teritorii nu se mai aplică și în cazul coloniilor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
urmare a relațiilor diplomatice stabilite de China cu marile puteri din Occident și a readmiterii în ONU. Chiar și politica de desemnare a orașului gazdă a Jocurilor Olimpice este orientată în multe cazuri pe criterii politice, nu și sportive. În perioada interbelică orașele Berlin (în 1936) și Tokyo (în 1940 - ediție nedesfășurată) au fost alese după criterii politice (CIO s-a orientat către statele Axei), după război, în 1948, a fost desemnată Londra gazdă a Jocurilor ca simbol al rezistenței antifasciste. Și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
orientarea către Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 184 înființarea de Comitete Olimpice Naționale pe teritorii care sunt state suverane sau, mai important, care se vor constitui mai târziu ca stat. ⌦ Politica conservatoare este adoptată în perioada interbelică și în special după cel deal doilea război mondial. Deciziile CIO erau, de cele mai multe ori luate, ca urmare a acțiunilor timide pe care le întreprindeau. ⌦ Politica comercială adoptată și pusă în funcțiune de președintele actualmente în exercițiu, Juan Antonio Samaranch
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
libertăților și pregătirea viitoarelor alegeri. Aceste atribuții au fost întărite de Legea nr. 9/1991, în care se pune accentul pe autonomia locală și pe descentralizarea serviciilor publice locale. Astfel, sunt reluate tradițiile și practica consilierilor locali din legislația românească interbelică. Concomitent, sunt constituite consilii ale F.S.N. și în unitățile și instituțiile comunei, cărora li s-au încredințat atribuții de organizare și coordonare specifice fiecărei unități. În perioada 1990-2009, numită și perioada de tranziție, au avut loc numeroase schimbări sociale și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
s-a înființat grădinița de copii Lespezi, având ca primă educatoare pe Laura Pienescu, iar în 1926 se înființează cursul supraprimar, prin adăugarea a încă două clase, pe acest post fiind numită Ștefania Pienescu, absolventă a Școlii Normale. În perioada interbelică s-au remarcat cadre didactice de prestigiu, ca Eufronia Teodorescu, Melania Zaharescu, Lucreția V. Pienescu, Virginia Brohanschi, Anca N. Catrinici. În această perioadă remarcăm activitatea deosebită a trei dascăli care au contribuit la ridicarea învățământului lespezean, dar și a comunității
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
5. Aria curriculară Tehnologii (Discipline de specialitate). Ținând cont de vârstă, liceul este structurat pe filiere, profiluri și specializări. Și după a doua conflagrație mondială, școala Lespezi s-a bucurat de un colectiv didactic valoros, unii dintre învățătorii din perioada interbelică ducându-și mai departe activitatea, ca un model pentru cei mai tineri. Pe lângă „veteranii” Aglae Prescure, Ion Gordin - director, Mihai Grigorescu - director, au participat la educarea și instruirea tinerelor generații: Gheorghe Toma - primar și director, Ana Toma - director, Maria Gordin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
uităm că limba rusă era obligatorie, că la sfârșitul claselor a IV-a și a VII-a se susținea examen de absolvire, iar printre obiectele de examen era și rusa. O parte a cadrelor didactice care au activat în perioada interbelică își continuă activitatea și după al doilea război mondial, de experiența acestora au beneficiat cadre didactice care s-au integrat cu rezulate deosebite într-un colectiv didactic cu un mare prestigiu: - Ioan Varzaru, profesor, director, 1948-1973; - Mircea Hreamătă; - Romulus Lefter
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Pașcani. Ilie Pascal a încetat din viață la 05.07.1996 și este înmormântat, alături de mamă și de soție, în cimitirul din orașul Pașcani. E.S. NECULAI POPOVICI - LESPEZI - profesor și pictor. A fost profesor de desen și caligrafie în perioada interbelică la Iași, dar a simțit nevoia să facă și pictură. Nu a ajuns însă profesor la Academia de Arte Frumoase, din cauza unor rigori formale. Neculai Popovici, profesor la Liceul Național din Iași, a reușit totuși să-și depășească generația de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
edificatoare, cu o intuiție exactă a sensurilor esențiale specifice operei și personalității scriitorului respectiv, relevând și contribuția traducătorilor și comentatorilor români. în această vastă și impresionantă bibliografie, îndrăznesc, în limita spațiului, să menționez câteva aspecte semnificative. De pildă, în perioada interbelică, opera lui Cehov a fost tradusă și comentată în 293 de poziții bibliografice. într-un articol intitulat Premergătorii romanticilor, publicat în Rampa nouă ilustrată, din 4 martie 1919, Corneliu Moldoveanu arăta că "premergătoare romantismului este considerată literatura indiană, caracterizată prin
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
și mai rock: "Stai așa, stai așa, stai așa în poala... mea". În Supraviețuitorul, tinerețea de cursă lungă a comisarului Moldovan era revizitată cu ajutorul actorului ceh Petr Falc, care printr-o fină prestidigitație vorbea cu vocea viril scrâșnită a pistolarului interbelic, spaima legionarilor conduși, adesea pe ultimul drum, de Paraipan (Gheorghe Dinică). Ce nu mai poate comisarul la senectute, poate fostul model Petr Falc, oricum ar fi, chiar pensionat, comisarul atrage femeile frumoase, care roiesc în jurul lui precum muștele cântând cu
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
drept campioană, în materie de literatură sovietică, Editura Cartea Rusă, care publicase, în cei 9 ani de activitate, 1.468 de titluri (dintre care, 406 în limbile minorităților), în 20.750.000 de exemplare 2. Să observăm că, dacă perioada interbelică își găsise ascendența, în ceea ce privea politica de carte, în direcția deschisă după 1850, fiind așadar sensibilă la "agreabil", "atracțional" și "îndulcitoare spre lectură", epoca de după 1944 va face apel la cea pașoptistă: activitatea editorială era din nou "serioasă", menită
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
au condus la alterarea armoniei textului original. Și Demostene Botez, scriitorul care în 1962 vorbea, în broșura Prin URSS apărută la Editura Tineretului, despre grandoarea aproape egipteană a arhitecturii sovietice și despre ospitalitatea colhozurilor, are numai cuvinte dure la adresa editurilor interbelice (goana după câștig le-a împins să cultive pornografia și criminalitatea, iar lipsa unei perspective ideologice - o traducere belferească 32). El formulează însă și câteva observații pertinente legate de editurile prezentului: lipsa unui program coerent de opere complete, semn al
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
H. Andrusyshen, I. N. Kret, H. V. Andrusyshen, Ucrainian-English Dictionary, University of Toronto Press, 1981, p. 158). Cuvântul are sens cantitativ și de intensificare, care ar putea sta și la originea folosirii sale cu sensul "foarte beat", atestat în perioada interbelică: "Coane, azi îs grup" (Valentin Gr., Chelaru, Din limbajul mahalalelor, 1937). Pentru această construcție s-a propus însă o altă etimologie: substantivul propriu german Krupp, numele unei mărci de tunuri: beat crup sau grup ar reprezenta deci o simplă variație
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]
-
nimic bun dacă n-ar exista comanda socială. Comanda socială este pentru mine o nevoie permanentă." În acest an, activitatea scriitorilor care au îmbrățișat, plini de convingere, idealurile democrației socialiste este foarte productivă, fiind invers proporțională cu marginalizarea intensă a interbelicilor. Aceștia din urmă rezistă în fața noului public doar dacă cedează avansurilor politice. Iar cartea Anei Selejan înfățișează îndeaproape rezistența și compromisurile lor. Camil Petrescu are ocazia de a-și exprima în mod public bucuria pentru împlinirea celor zece ani de
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
anilor '50, aveam simță-mîntul că trăiesc într-o falie ce separă generațiile intelectuale. Scriitorii și criticii în duhul cărora mă formam, nu o dată cu evlavie, și dintre care pe unii avusesem fericirea a-i cunoaște în carne și oase aparțineau cu toții interbelicului. Din rîndul celor aproximativ de-o vîrstă cu subsemnatul, foarte puțini vădeau semnele unei vocații literare (o prodigioasă excepție: Labiș, cu care împărțisem, preț de cîteva luni, spațiul căminului școlii de literatură de pe Kiseleff, fostul Muzeu Toma Stelian, azi sediul
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
vorbește de o dreaptă exclusivistă (vezi capitolul "Adolf Hitler: Man of the Left") sau să descopere pulsiuni totalitare în ideile profesate de Hillary Clinton, promotoare a unei Americi roz-bombon, controlată de-un mecansim al "nețărmuritei perfecționări", decupat din viziunile autoritarist-fascizante interbelice. Titlul cărții sale, It Takes A Village, a devenit emblematic pentru ingerința agresivă a concepției fasciste în plin postmodernism. Nici cultul personalității lui J. F. Kennedy nu putea rămâne nesancționat în acest context, el ținând, în opinia lui Goldberg, de
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
prozei italiene; mai ales după publicarea în 1958 a romanului de succes al lui Tomasi di Lampedusa, Ghepardul, deși nu lipseau antecedentele: Viceregii (1894) veristului sicilian Federico De Roberto sau Signora Ava (1942) a lui Francesco Jovine, scriitor tributar realismului interbelic din Molise. Nu există proză istorică ambientată în sudul Italiei la mijlocul secolului al XIX-lea publicată în ultimii cincizeci de ani care să nu se refere la prețul real al făuririi întîrziate a statului unitar. Rezistența armată opusă de suveranul
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]