1,260 matches
-
departe, aproape, greu de spus. Judecând după starea sa extremă, domnul profesor fusese deja, vineri, în posesia scrisorii. Credea a fi deslușit scâncetul broaștei ruginite, citise umbrele cenușii ale cerului umed, în care se împotmoleau tăceri și se deșira așteptarea, intercepta privirea fixă, fosforescentă a gurii de burlan de la colțul clădirii, unde se refugia cotoiul vagabond al străzii. Nu rămăsese din sulul felinei, înșurubat ca un dop, în cotul strâmb de tablă, decât privirea electrică: luciul unei melancolii scrutătoare, pulsație verzuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
hotelului TRANZIT să citească masca profesorului, vineri, la ora 11 și patruzeci și șase minute șase secunde, când Tolea rememora, preocupat, privind panoul cheilor din fața sa, secvențele ultimei întâlniri cu vecinul Gafton. Nimic, nimic, nimic nu deslușea Mateiaș, nimic nu intercepta persistenta privire verzuie a polițistei Gina. „Știi ce a urmat. Dar poate nu știi cum se desfășurase prima dintre acceleratele convorbiri de la sfârșitul lui august. La 25 august, Hitler era calm, bântuit de melancolie, la întâlnirea cu Henderson. Regreta că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu mai suntem în anii ’50, am mai trecut un război de 30 de ani, ne-am obișnuit cu mlaștina noastră cea de toate zilele, pâinea noastră cea de toate zilele. Auzise prea bine dialogul dintre Teodosiu și tovarășa Vasilică. Interceptase ironia cu care fuseseră repetate sfintele cuvinte. Amantissime! Amantissime! Domnul Gică Teodosiu, auzi! „Domnul“ Gică Teodosiu, îi prelua formulele?! Frater. Dulcissime. Amantissime. O candidă batjocură? Aluzie la moralitatea sa suspectă? O, nu doar suspectă! Rușinoasa vinovăție! Imoralul profesor eliminat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
bolnav, azi, așa am auzit. L-am zărit acum vreun an, pe stradă. Palid, scheletic, părul vâlvoi, o arătare. Nu, nu-l cunosc. Iar Emilia, despre Emilia... Tâmpenii, vorbe anapoda, care nu trebuiau rostite, nici gândite, și gândul poate fi interceptat, cine știe, s-o fi pus la punct și o astfel de tehnică, Instituția exemplară o fi având deja și un asemenea invizibil instrument. Nu trebuie să ne întrebăm mereu cine e diavolul... Nu trebuie vorbit aiurea, iscoadele tocmai asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mè amenințè ea, Apoi, atenția noastrè, a tuturor, e atrasè de ceea se întâmplè la intrare, Eu încremenind când o vèd intrând, Spune-mi pe nume! Ana? Maria? Real name! ea felicitându-l pe directorul meu, elegantè și singurè, eu interceptând frânturi din conversația ei cu sèrbètoritul, cerându-și scuze pentru soțul ei, N-a putut sè vinè, e plecat la București! Se va revanșa fațè de tine, adresându-se directorului, știam cè se cunosc, altfel n-aș fi fost trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
se permite să-și împacheteze câteva lucruri. Doamna Tripp nu este acasă. Cobb îi arată un mesaj decodificat, sosit de la Londra. „Renunțați la agentul XY.27 (soția lui Tripp). Din corespondența purtată cu o prietenă din anii de școală și interceptată de noi reiese că are o legătură cu... de la Ministerul Agriculturii și Pescuitului, nu cu... de la Ministerul Afacerilor Externe. Nu prezintă încredere.“ Tripp își ia rămas-bun de la casă, de la Cobb și de la domnișoara Jixon, de la trusa de machiaj dăruită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
cutia poștală. Atunci mi-am dat seama, dintr-odată, că era cea mai îngrozitoare scrisoare care fusese vreodată scrisă de cineva. Mi-a fost foarte greu să trag de mine să plec de-acolo și să nu aștept s-o interceptez când poștașul ar fi venit să golească cutia. Am sperat cu disperare că Luke o să-mi răspundă. Dar am încercat să mă pregătesc pentru cazul în care nu-mi răspundea. Existau mari șanse ca eu să nu mai fiu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
după ușile glisante de hârtie, amestecând ceaiul. Chiar atunci, se auziră pași apropiindu-se, în grabă, de clădiri. Se dăduse ordin strict ca în zonă să nu intre nimeni, așa că, în momentul când pașii ajunseră lângă ușa de cedru, fură interceptați cu un reproș rapid de pajii care stăteau de pază. Pajii păreau extrem de agitați, în vreme ce omul pe care-l opriseră părea impertinent și înfierbântat. — Yuko, ce se întâmplă? întrebă Hideyoshi. — Nu sunt sigur. Cred că e un paj și unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu cumva forțele clanului Akechi ajunseseră deja la Yamazaki. — Aleargă prea repede, chiar și pentru asta, își spuneau unii, bănuitori. Imediat după ce intrară în satul Yamazaki, oamenii lui Ukon închiseră toate porțile de intrare în localitate și începură să-i intercepteze chiar și pe trecătorii de pe drumurile lăturalnice din regiune. Unitatea lui Nakagawa, care venea în urma lor, întâlni aceste baraje și, dintr-o dată, motivul grabei lui Ukon fu înțeles de toată lumea: nu suporta să fie în a doua linie de atac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
urcau pe Tennozan, dar numai Hori Kyutaro, le comandase trupelor sale ca, de la răscruce, s-o ia spre partea dinspre miazănoapte a poalelor. Ocolind rapid poalele muntelui, încercară ceva total diferit: să blocheze retragerea inamicului. Așa cum se așteptaseră, atacul lateral interceptă unitatea lui Matsuda și îl aduse pe generalul acesteia, Matsuda Tarozaemon, drept sub ochii lor. Coliziunea fu mult mai violentă decât ciocnirea din vârful muntelui. Oamenii se luptau corp la corp printre brazii și bolovanii presărați pe povârniș. Armele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
augur se înmulțiră. După fericita victorie de la Inuyama, Hideyoshi află că ginerele lui Shonyu, Nagayoshi, dorind să facă și el o mare ispravă militară, plănuise să execute un atac neanunțat asupra fortificațiilor clanului Tokugawa de pe Muntele Komaki. Armata lui fusese interceptată de inamic lângă Haguro și se zvonea că pierise, alături de numeroși soldați. — L-am pierdut pe acest om din cauza spiritului său combativ. O asemenea nesocotință e de neiertat. Amara lamentație a lui Hideyoshi i se adresa lui însuși. Tocmai când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
superbă, pe un platou calcaros înalt deasupra Canalului. Din pricina zilei răcoroase și a deciziei de nestrămutat pe care o luase, Bull simțea că e în stare chiar să-și ia zborul peste adversarii care, la doar câteva secunde după ce Bull interceptase mingea, se plasaseră între el și linia de marcaj. Bull fentă, forță și pocni cu palma lată - tare și rece ca un pui congelat - figurile în expectativă ale adversarilor. Avea impresia că ghetele lui erau dotate cu turboreactoare. Își accelerase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sticlă ridicat pe verticală, blocul cu apartamente se înălță spre cer deasupra mea când am intrat înapoi în garajul subteran. În apartament, m-am plimbat fără astâmpăr, căutând carnețelul pe care-și înregistrase Catherine telefoanele. Dorința mea de a-i intercepta mesajele de la amanți era dictată nu de gelozia sexuală, ci de conștientizarea faptului că relațiile sale amoroase aveau să intervină în chip irelevant în proiectele pe care Vaughan le gândea pentru noi toți. Cu mine, Catherine se arătase de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
auzise nimeni. - Dar au rămas amprentele lăsate de frații Sullivan, remarcă Marie. Încuviință zîmbind și continuă. - Ne aștepta o barcă la Rouen... În timp ce Tom și Sean terminau de Încărcat lingourile, eu am plecat să caut ceva provizii... Și am fost interceptat o patrulă, restul Îl știi... Nu-l slăbea din ochi. - De ce nu-mi vorbești de Mary? Care era rolul ei? - Și asta ai descoperit? Bravo, Mary era soția lui Sean, se adorau, erau cu adevărat de nedespărțit, altfel n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să știrbească cu nimic memoria soțului ei și a prietenului comun, cel neiubit, cel invidiat sau nefericit sau poate nici una din astea doar cel egoist, indiferent, plictisit sau excedat de curtoazia celorlalți. Celelalte doamne ocupau poziții extreme pe bancă și interceptau de-o viață, tulburate de acești curenți ce aproape niciodată nu li s-au adresat lor. Asistau cu încordarea și curiozitatea de odinioară și energia, care le-a rămas, o dedicau acestui scop: de a înțelege măcar acum natura relațiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de copii, rânduiți, cu umerii lipiți unii de alții, cu picioarele atârnând, cu gleznele subțiri și fine. Îi puteai remarca zilnic, indiferent de anotimp, cu aceeași bucurie în priviri și curenți năprasnici de aer înconjurau chipul femeii din mijloc. Puteai intercepta cu ușurință acești curenți turbionari, dacă te concentrai mai multă vreme la nemișcarea lor, mai ales când atmosfera era difuză și umedă. După ce-i priveai o vreme, ochiul ți-i aducea tot mai aproape, tot mai aproape, ca o cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
arid, absența apei și lipsa unor tradiții culturale înaintate ne-au făcut să ne canalizăm pe informații. — Parcă am auzit de institutul ăsta, spuse Felix. Dar de ce nu mai lucrezi acolo? Eram plătit mizerabil și-n plus de asta ce interceptam nu merita osteneala. Nici nu știți câte prostii se lansează în cosmos! Eu răspundeam de planeta Venus. Ei bine, la ăștia din 4 213 mesaje pe oră, câte transmiteau, 3 904 erau de dragoste. Și au un limbaj! Așa că mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Și să știi că numai dumitale, ca pământean, îți par frumoasă. Un marțian m-ar da pe-un litru de apă. — Asta așa e, recunoscu marțianul. Episodul 27 Pământenii își iau rămas-bun de la omuleții verzi Mai ascultară câteva bancuri proaspete interceptate din eter de marțian (dintre care pământenilor le plăcu cel mai mult bancul cu neptunianul sărac ce-și bate nevasta și vrea s-o arunce de pe planetă, dar nu reușește s-o îndepărteze mai mult de doi-trei metri din cauza puternicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
extravertit, Țaca Genel întredeschise întîi muianul să pretindă că strada PERONE e, probabil, o stradă inventată la beție. Dar instinctul său de taximetrist, mai sigur, l-a salvat. Bâjbâi o vreme spre Pieptănari, până ce nările sale cafenii, de ogar, îi interceptară străzii semnalele olfactive, iar când o localiză mai precis, acceleră către ea din toate puterile cutiei sale de viteze și-a curelelor sale de distribuție. Depăși, în gonetă, Cimitirul Bellu. Croșetă, pe dreapta, Cimitirul Evreesc. Se înscrise pe Olteniței, menținând
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-l Întreb cum se mai simte Jill CooperClark, căreia i s-a pus diagnosticul de cancer la sân În vară. Dar Robin este unul dintre acei bărbați englezi dotați din naștere cu un sistem de alarmă care-i ajută să intercepteze și să deturneze orice Întrebări de ordin personal. Astfel, chiar când buzele mele dau să formeze numele soției sale, Îmi zice: — O să-i spun lui Christine să facă Într-o zi rezervare la prânz pentru noi doi, Kate. Știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cartier. Acesta se numea Brazil, după trupele ONU de menținere a păcii venite din țara care avusese odată barăci acolo. Întâlnirea din seara asta era și mai clandestină decât cele obișnuite. Salim avea de comunicat informații cruciale și strict confidențiale. Interceptase o scurgere de informații de la serviciile palestiniene, de la o sursă care nu avea prea mult respect pentru Khalil al-Shafi și pentru grupul Fatah și mari îndoieli în privința strategiilor de pace ale Hamasului. Sursa îl contactase pe Salim, spunându-i că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
a le surmonta prin deducții și presupuneri nu le clintiseră o iotă. Cu această concluzie deprimantă În minte, pășeam puțin mai târziu În sala Consiliului, situată, așa cum bănuisem, la un etaj inferior. Mă Însoțea, cine crezi? Dezagreabilul taciturn care mă interceptase la aeroport. Începusem să cred că e un soi de băiat de serviciu, folosit, după Împrejurări, ca șofer, bodyguard, curier și alte asemenea. Personal, pentru astfel de atribuții aș fi ales pe cineva cu o fizionomie mai umană. În sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
treacă prin cap că unul dintre indivizi, și anume cel care urma să preia postul, va avea, dobitocul, taman atunci, nu știu ce Încurcătură cu o fată de la bufet și va Întârzia mai bine de o jumătate de oră? Suficient ca să mă intercepteze exact În clipele de relaxare pe care mi le-am permis prostește imediat după imobilizarea celuilalt. M-a luat ca din oală, iar Încercarea mea de a opune rezistență nu mi-a adus decât o drăgălășenie sângerândă la arcada stângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
scos din geantă un telefon celular de culoare roșie (ce gusturi!...) și mi l-a pus În mână: - Ține-l. După cum vezi, e un telefon special, n-are decât o singură tastă. Funcționează pe o frecvență unică, nu poate fi interceptat și e mai tare decât bariera electromagnetică plantată În jurul Centrului, care Împiedică orice comunicare cu exteriorul sau dinspre exterior. Dacă se Întâmplă ceva grav, dar numai În cazul ăsta, apeși butonul și vei intra instantaneu În legătură cu mine. Încă o dată: o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cumva vreodată scriitor. Un gazetar bine intenționat, sărman și lipsit de talent, care avea motive să-i fie recunoscător tatei, a scris un articol oribil de entuziast despre mine, vreo cinci sute de rânduri debordând de elogii dezgustătoare; a fost interceptat la timp de tata și Îmi amintesc cum scrâșneam amândoi din dinți și gemeam În timp ce citeam manuscrisul - era ritualul adoptat de familia noastră când avea de-a face cu ceva de prost gust sau cu gafa cuiva. Povestea asta m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]