3,324 matches
-
interdependența reprezintă un prim aspect al modului în care apare comportamentul complex. Comportamentul complex în CAS apare din interdependența, interacțiunea și conectivitatea elementelor din cadrul sistemului și dintre sistem și mediul său înconjurător. Într-un sistem social, de exemplu, conectivitatea și interdependența înseamnă că o decizie sau acțiune ale unui individ (grup, organizație, instituție sau chiar a sistemului uman în ansamblul său) pot afecta alți indivizi și sisteme. Aceste efecte nu au un impact uniform și egal, deci vor putea varia în raport cu
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sistemul tehnologiei informaționale (IT) și sistemul intelectual de idei. Un alt aspect important și strâns legat de cel anterior este că CAS sunt multidimensionale și toate dimensiunile interacționează și se influențează una pe alta. Acest lucru înseamnă că interacțiunile și interdependențele se formează între componente care se află pe nivele diferite, iar în cadrul fiecărui nivel, conexiunile pot fi orizontale și verticale. Un sistem multidimensional poate fi abordat din multiple puncte de vedere, aceste dimensiuni suprapunându-se și interferându-se reciproc, pentru
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
în care ierarhiile pot fi răsturnate sau ignorate. Acest lucru, se pare că este influențat de viteza și intensitatea cu care se propagă influențele între agenții din cadrul CAS. Propagarea influenței într-un CAS depinde, evident, de gradul de conectivitate și interdependență. De exemplu, ecosistemele biologice nu sunt total conectate. De regulă, fiecare specie interacționează cu o anumită submulțime din numărul total de specii existente în mediul său înconjurător, deci sistemul are o anumită structură extinsă de tip rețea. În sistemele sociale
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
se aplică atât organizației, cât și mediului exterior al acesteia, care include organizația respectivă. Deci noțiunea de ecosistem complex coevolutiv este una de interacțiuni și relații intricate și încrucișate și de influențe multidirecționale, atât directe, cât și mediate. Conectivitatea și interdependența propagă efectele acțiunilor, deciziilor și comportamentelor prin ecosistem, dar această propagare sau influență nu este uniformă și depinde de gradul de conectivitate. 2.3. Structuri disipative, funcționarea-departe-de-echilibru și istoria Un alt concept-cheie în definirea CAS este structura disipativă, care reprezintă
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
noi comportamente, se poate spune că organizația s-a adaptat și a evoluat. Noile cunoștințe, împărtășite de toți indivizii prin modele mentale comune, generează, la rândul lor, învățare și cunoaștere. Apare, astfel, cu o deosebită claritate, legătura existentă între conectivitate, interdependență, emergență și autoorganizare. Acești piloni ai sistemelor adaptive complexe acționează împreună pentru a crea o nouă ordine și coerență, pentru a susține sistemul și a-i asigura supraviețuirea, în special atunci când mediul înconjurător se schimbă rapid. 3. Criza economică actuală
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
său înconjurător este justificată de următoarele observații: în cadrul acesteia se desfășoară un număr mare de activități, fiecare fiind efectuată de un grup de oameni, în general specializați pentru desfășurarea eficientă a acesteia, toate acestea fiind într-un sistem variat de interdependențe, de regulă, riguros stabilite; activitatea, structura, dimensiunea, poziția pe piață etc. sunt permanent în schimbare, cu ritmuri și intensități diferite - activitatea firmei se desfășoară într-un mediu extern foarte complex, greu previzibil, față de care își raportează acțiunile, care cuprinde concurenți
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
inputuri) (SAFP); V) subsistemul financiar (SF). 1.4. Mecanismele de reglare și autoreglare ale întreprinderii Vom face, în continuare, o scurtă prezentare a funcțiilor îndeplinite de fiecare subsistem, a scopurilor și obiectivelor acestora, a instrumentelor și metodelor utilizate și a interdependențelor cu celelalte subsisteme ale firmei sau componente ale mediului exterior. 1.4.1. Subsistemul raporturilor cu piața bunurilor și serviciilor (SRBS) Așa cum a fost arătat mai înainte, acest subsistem este cel care face legătura dintre firmă și piața bunurilor și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ar fi: banii, acțiunile, obligațiunile, contractele la termen, valutele, aurul etc. Specific sistemului pieței financiare este tocmai existența acestei diversități de piețe care constituie în ansamblul lor ceea ce denumim piața financiară, dar care are, fiecare, o funcționare relativ autonomă și interdependențe proprii cu celelalte piețe din cadrul economiei naționale. Printre cele mai importante piețe financiare putem enumera: piața monetară, piața de capital și piața valutară. Pe aceste piețe se realizează marea majoritate a tranzacțiilor cu active financiare, drept pentru care, în continuare
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
face recurs la factorii structurali ai societății studiate. Postcomunismul în ansamblul său, cu referirile firești către comunism, corupția, economia informală, încrederea și relațiile sociale, practicile de schimb social sunt toate adresate. De fapt, demersul este unul integrator, discutând implicit despre interdependența subsistemelelor sistemului social, dacă ar fi să utilizăm o etichetare de tip funcționalist. Mai mult decât atât, interesul autoarei pentru etica muncii derivă dintr-o curiozitate de cercetare mai generală: Monica Heintz percepe în societatea românească un curent de opinie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nivel european și apoi la nivelul României. Astfel, primul capitol are ca obiectiv prezentarea principalelor modalități de creștere și dezvoltare a firmelor. Problematica creșterii și dezvoltării este o constantă În aria de interes a majorității firmelor, deoarece globalizarea și creșterea interdependențelor dintre economii au pus presiune asupra acestora În vederea creșterii competitivității. Concurența din ce În ce mai intensă determină companiile să includă Între principalele lor obiective și pe cele de creștere și dezvoltare, Însă În condițiile respectării imperativului de creare de bogăție (valoare) acționarială. Demersul
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
anume, stă ascuns în conceptele ezitante ale postmodernismului! Tot ceea ce ne arată științele sociale de câteva decenii nu reprezintă altceva decât această sisifică încercare de a readuce în atenție algoritmii unei civilizații ce se prăvălește implacabil. De la teoriile recosmetizate ale interdependențelor ce țintesc eternizarea rolului statului în construcția globală și până la rebrandizarea terorii și impunerea unui pattern al libertății autocentrat pe singura supraputere a lumii, se regăsesc semnificații ce limitează sau deturnează opțiunile de ieșire din consecințele primei modernități. Presiunea căreia
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
specifică, face ordine în câmpul explicativ al mijloacelor transformate în scopuri de societatea randamentală, materialistă, clădită pe revoluțiile industriale. Totodată, răstoarnă și aliniamentele pe care societatea globală este înghesuită în semnificațiile impregnate de revoluțiile naționale în materialul construcției lumii pe interdependențe care exhibă diferențele. Societatea globală - ca suport al societății cunoașterii - consacră preeminența a ceea ce ne aseamănă ca oameni și trece în surdină invențiile de valori funcționalizate de revoluțiile naționale - de la crearea statului națiune până la îngrădirile pluriforme pe suportul suveranității! Opțiunea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la cadrul general al raporturilor deteriorate dintre mediu și dezvoltare, iar, pe de altă parte, textele convențiilor internaționale finalizate și utilizabile pentru declanșarea proceselor la care va face referire Agenda 21. Agenda 21 reprezintă un document politic și strategic asupra interdependențelor dintre mediu și dezvoltare, incluzând referiri consistente la criza ecologică globală, dimensiunile sociale și economice ale modelului de dezvoltare durabilă, deteriorarea calității mediului, obiectivele conservării și managementului resurselor, rolul pe care grupurile considerate componente semnificative ale capitalului social (personalul din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dezvoltate, de exemplu cele considerate caracteristice pentru un „bun cetățean” al unei societăți democratice - respectarea promisiunilor și angajamentelor, asumarea responsabilității, inițiativa, autodisciplina, toleranța (Wills, 1993); atitudinile sunt din ce în ce mai frecvent menționate, fie explicit, fie implicit, în contextul dezbaterilor de idei privind interdependențele dintre mediu și dezvoltarea socioeconomică, inclusiv prin referiri la necesitatea înlocuirii paradigmei „cuceririi naturii” prin paradigma „contractului cu natura” sau a paradigmei „excepționalității umane” prin „noua paradigmă a mediului”. Bibliografie Bowers, D.; Franklin, J.; Pecorella P. (1973), A Taxonomy of
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sau mai târziu se rezolvă, dar de data aceasta costurile (citește „dezamăgirile”) sunt sigur mari. Încrederea, pe cât de greu se construiește, pe atât de rapid se pierde. Cea de-a treia lecție este lecția parteneriatului, a puterii și a responsabilității interdependențelor. Credem, acum când întrezărim un posibil progres în vederea integrării României în Uniunea Europeană, că aceasta este lecția cea mai utilă viitorului nostru, dacă dorim ca acesta să fie unul comun, european. Parteneriatul înseamnă respect față de sine și respect față de celălalt, respectarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
stare de tensiune este înclinată să caute un prilej de descărcare a tensiunii, oricât de neadecvată ar fi ea, creând, astfel, prilejuri de conflicte reale și obiectivă cu semenii. 2) Fenomenele de „frustrație”, „conflict” și „stres” sunt în raporturi de interdependență, fiecare din ele putând fi consecința celuilalt: frustrația se dezvoltă din conflict (gratificarea uneia din cele două tendințe intrate în competiție implică frustrarea celeilalte), generându-l la rându-i (mai ales atunci când starea, de frustrație este rezultatul unui act de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
valorificare a experienței proprii sau a altora etc. Acumularea treptată, a oboselii, accentuarea fricii, suferința, lipsa de speranță, etc., duc la instalarea „pragului de epuizare” în care activitatea, constructivă, se reduce la minimum, mecanismele de apărare devenind ineficiente; Raporturile de interdependență existente între fenomenele de „frustratie”, „conflict” și „stres” nu trebuie să ducă însă la identificarea lor, la lărgirea exagerată a sferei noțiunii de frustratie, înglobând în ea toate cazurile de obstacole sau de interferențe, care împiedică obținerea obiectului-scop. Ceea ce formează
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
premisa unei organizări superioare sau a unei reorganizări, iar ideea de „suprareglare”, care presupune o formă de adaptare calitativ superioară a organismului la cerințele lumii exterioare, desemnează, în opoziție cu idea de „homeostazie” 9care corespunde formei ciclice calitativ stațonare de interdependență între organism și mediu), un nou model, superior, de interdependență, sub formă de „spirală ascendentă”. La nivelul psihologic de interpretare, „fenomenul frustrației” se înscrie, așadar, în noi forme de interdependență a fenomenelor: fie aceea a „spiralei ascendente”, cu tendință de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de „suprareglare”, care presupune o formă de adaptare calitativ superioară a organismului la cerințele lumii exterioare, desemnează, în opoziție cu idea de „homeostazie” 9care corespunde formei ciclice calitativ stațonare de interdependență între organism și mediu), un nou model, superior, de interdependență, sub formă de „spirală ascendentă”. La nivelul psihologic de interpretare, „fenomenul frustrației” se înscrie, așadar, în noi forme de interdependență a fenomenelor: fie aceea a „spiralei ascendente”, cu tendință de perfecționare, de ridicare a nivelului calitativ al psihicului, fie aceea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
idea de „homeostazie” 9care corespunde formei ciclice calitativ stațonare de interdependență între organism și mediu), un nou model, superior, de interdependență, sub formă de „spirală ascendentă”. La nivelul psihologic de interpretare, „fenomenul frustrației” se înscrie, așadar, în noi forme de interdependență a fenomenelor: fie aceea a „spiralei ascendente”, cu tendință de perfecționare, de ridicare a nivelului calitativ al psihicului, fie aceea a „spiralei regresive” în care, - așa cum precizează V. Pavelescu, - „sistemul dinamic se angajează într-o vrilă descendentă, fiecare moment al
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
judecată Să știi a ține cumpăna mai dreaptă”. * * * O corelație frecventă și, totodată, spectaculoasă există, de asemeni, între „fenomenul de frustrație” și sentimentul de inferioritate, pe care-l dezvoltă unii oameni. Pentru a înțelege cât mai bine acest raport de interdependență, ne vom pori asupra semnificației și a cauzelor care produc, sau întrețin, „sentimentul de inferioritate”. Situațiile curente de viață arată că sunt destule persoane care nu se autoapreciază corect, care se retrag cu încăpățânare în „carapacea” propriilor trăiri defetiste cu privire la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cugetă el asupra acestui mediu, și felul în care el se vede pe sine în raport cu exigențele mediului său de viață. În stabilirea „culpabilității” se iau, de regulă, în considerare cel puțin patru factori, între care se stabilește un raport de interdependență și influențare reciprocă. Acești factori sunt: a) natura prejudiciului adus prin comiterea comportamentului deviant respectiv; b) modul de realizare a comportamentului deviant (relevant pentru un anumit specific temperamental și un anumit nivel cultural); c) psihogeneza acestui comportament (explorarea condițiilor obiective
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
suveranitatea națională și se luptă pentru a obține condiții cât mai favorabile pentru dezvoltarea economică și bunăstarea cetățenilor lor în plan material și cultural. Trăim într-o lume în care revoluția tehnologică modernă, în particular globalizarea comunicațiilor, transporturile supersonice și interdependența crescândă a industrialismului, impulsionează statele naționale spre uniuni mai largi, reflectând stadii diferite de integrare supranațională. România postdecembristă, ca stat european, a desfășurat o politică externă menită să-i înlesnească o integrare cât mai rapidă în NATO și în Uniunea Europeană
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
unei opere teatrale, evidența ei devine importantă nu numai pentru ceea ce produce în planul ficțiunii, ci și pentru consecințele avute în planul receptării. Cele două aspecte, textul și scena, ne interesează aici în egală măsură, deoarece din legătura lor, din interdependența lor rezultă specificul supravegherii în teatru: transformarea spectatorului într-un martor cu totul special, martor al unei supravegheri în desfășurare, supraveghere demarată și înfăptuită sub ochii lui, căci în această partidă care, de obicei, din punct de vedere structural, se
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
prin virtuțile productive impuse de integrarea ei Într-o rețea etatizată și centralizată destinată să multiplice, chiar cu prețul „diversității stilistice”3, viziunea dominantă. Cronologic, binomul opresiune-persuasiune funcționează printr-o echilibrare și o inversare a raporturilor de forțe, demonstrând strânsa interdependență a două câmpuri de obicei văzute În conflict: câmpul politic și câmpul cultural. Responsabilă În orice spațiu social cu reglarea unui câmp conflictual al spațiilor simbolice, cenzura subsumează toate strategiile de apropriere și expropriere dezvoltate de elitele aflate În competiție
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]