1,314 matches
-
perspectivei funcționaliste. Aceste sunt: interdependența, funcțiile structurii sociale și ale culturii, consensul și cooperarea, echilibrul. 3.1.1. Principiile cheie ale perspectivei funcționaliste Interdependența. Unul dintre cele mai importante principii ale teoriei funcționaliste evidențiază că societatea este alcătuită din părți interdependente. Aceasta înseamnă că fiecare parte a societății este dependentă într-o anumită măsură de alte părți ale societății, așa că ce se întâmplă într-un domeniu din societate are efecte importante și în alte domenii. În această idee, unii gânditorii sociali
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
văzut societatea acționând în acest fel. Dacă acesta era adevărul cu un secol în urmă când Comte și Spencer au elaborat teoriile lor sociale, acest lucru este chiar mai adevărat astăzi când societatea a devenit mult mai complexă și mai interdependentă. Funcțiile structurii sociale și ale culturii. Strâns legată de interdependență este ideea că fiecare parte a sistemului social există deoarece el servește unor funcții. Această idee este aplicată de funcționaliști atât la structura socială (instituțiile, pozițiile sociale și distribuția resurselor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acord și cred în libertate și puterea legii. Potrivit funcționaliștilor, societățile tind către consens pentru a realiza cooperarea. Așa cum am arătat, interdependența în societate cere ca oamenii să coopereze. Dacă oamenii dintr-o anumită parte a unui astfel de sistem interdependent eșuează în cooperarea cu oamenii din altă parte a sistemului, efectele vor fi simțite în întregul sistem. Trebuie să subliniem că oamenii sunt mult mai dispuși să coopereze când ei împărtășesc valori și obiective comune. Ce se întâmplă când unei
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
intră într-un stadiu nou al echilibrului cu mediul ei și ea nu se va schimba până o nouă situație va impune o altă adaptare. În esență, tendința naturală a societății este să fie stabilă deoarece societatea este un sistem interdependent. O rafinare importantă a perspectivei funcționaliste a fost făcută de Robert Merton (1968). El a argumentat cum chiar acele aranjamente sociale care sunt folositoare societății pot avea disfuncții sau consecințe mai puțin favorabile pentru societate și astfel, la un moment
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vor să creeze o schimbare astfel ca să poată obține o parte mai mare din bogăție și putere. După cum lesne se poate observa, acest punct de vedere diferă semnificativ de perspectiva funcționalistă. De unde aceasta vede elemente variate ale societății ca fiind interdependente, teoreticienii conflictului cred că elementele umane variate sunt în conflict unul cu altul deoarece câștigul unui grup este potențial pierdere pentru alt grup. Tendința (trend-ul) structurii sociale și a culturii. Așa cum am observat mai sus, distribuția resurselor insuficiente, astfel
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de aceea, perspectivele teoretice sunt "instrumentele" pe care sociologii le-au dezvoltat în timp pentru a înțelege comportamentul uman și social. Tabelul 3.2. PERSPECTIVE TEORETICE SOCIOLOGICE Funcționalism Teoria conflictului Interacționism Concepția despre societate Un sistem de părți interrelate și interdependente. Alcătuită din grupuri care luptă unul cu altul pentru resursele limitate ale societății. Indivizii prin interacțiune directă creează consensul social. Concepția despre individ Interes scăzut referitor la personalitate. Oamenii sunt formați de societate să realizeze funcții importante pentru aceasta. Interes
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ansamblul societății fiecare din aceste ocupații sau roluri se leagă într-un anume fel la un număr de alte ocupații sau roluri. Astfel, structura socială devine, în parte, un sistem al rolurilor care divide munca în sarcini specializate, toate fiind interdependente. Un factor care are o influență majoră asupra diviziunii muncii este nivelul dezvoltării societății. În societățile dezvoltate economic, diviziunea muncii devine mai complexă. Astfel, societățile industriale moderne au de departe o diviziune a muncii mult mai complexă decât societățile preindustriale
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socială. Nu este nimic surprinzător că aceste explicații sunt adesea în contradicție ori chiar vorbesc de procese diferite. 4.4.1. Perspectiva funcționalistă și cultura Adaptarea culturii și structurii sociale la mediu. Funcționaliștii văd societatea în mod fundamental stabilă, sistem interdependent care a adoptat o formă particulară deoarece acea formă o servește bine. Susținerea acestei stabilități reclamă un consens în suportul aranjamentelor sociale de bază ale societății. Tocmai cultura este chemată să realizeze această funcție. Ea promovează cooperarea prin crearea solidarității
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
timpului, într-un spațiu sacru, recuperat ritualic, pentru a reinstaura ordinea cosmică primordială. CONCLUZII GENERALE Lucrarea " Poetica imaginii în creația populară din Bucovina" propune o analiză integrală a structurilor de semnificații specifice imaginarului colectiv, reprezentat sub forma a două ipostaze interdependente, imaginarul ritualic și imaginarul poetic. Creația populară, în temeiul unui ritual al gestului și al unui ritual al cuvântului, se dezvăluie ca discurs polifonic care transformă în procesualitate ontologică oralitatea primară, limba originar orală caracterizându-se prin consubstanțialitatea dintre planul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cultura fragmentară există în cazul organizațiilor în care predomină persoane cu rol de expert, ce pot lucra independent pentru a atinge anumite scopuri. O astfel de cultură organizațională există în situațiile în care se manifestă un nivel scăzut de muncă interdependentă și un grad ridicat de autonomie și de independență a indivizilor. Inovațiile pornesc de la indivizi, nu de la grupuri. Acestui tip de cultură organizațională îi sunt necesari indivizi care se caracterizează prin: • sunt predilect introvertiți, motivați de propria independență și de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
implicați într-o activitate sunt mai fericiți decât cei inactivi, cu atât mai mult cu cât activitatea corespunde propriilor țeluri și valori" (idem p. 119); • prietenii și relațiile (sprijinul social: emoțional, informațional, material și prin respect). Toți acești factori sunt interdependenți. Dragostea Bucuria și dragostea sunt în concepția I. Filliozat (2006a) "o răsadniță în care se dezvoltă individul" (p. 130, s.a.). Așa cum știm, dragostea este "un sentiment pozitiv prin excelență, cel care, atunci când este simțit, conferă o stare de bine și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
această perspectivă, finalitatea serviciilor sociale constă în dezvoltarea capacităților individuale de funcționare și o mai bună integrare socială a individului, cât și realizarea unui mediu social suportiv; abordarea globală pornește de la premisa că problemele unei persoane, familii sau comunități sunt interdependente și nu se pot trata separat; organizarea comunitară vizează necesitatea de eficientizare a serviciilor sociale prin organizarea lor la nivelul județului și comunităților locale, prin preluarea lor de către autoritățile publice locale sau la nivel zonal, iar acolo unde nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
înseamnă că, într-o situație dată, valoarea care conduce către o alegere o exclude pe alta. Sistemele de valori Valorile unui individ sau ale unei colectivități nu sunt izolate, juxtapuse sau în dezordine. Dimpotrivă, ele sunt legate unele de altele, interdependente, formează un sistem. Când o valoare nouă este adoptată sau o valoare este pierdută, când se întărește o valoare sau este slăbită, tot sistemul este afectat. Un astfel de sistem este dispus ierarhic. El este, de ase-menea, o scară de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
unei limbi majore, care este o limbă istorică (un idiom)150. Din această perspectivă, o limbă istorică nu se concepe în mod obișnuit ca fiind un mod unic de a vorbi, ci ca un complex al unor moduri apropiate și interdependente de a vorbi și, de aici, rezultă și noi aspecte în raportarea limbii populare la limba literară, dintre care două au valoare deosebită în investigația de tip filozofic: reflectarea realității în limbă și principiile schimbării limbii. A. P h i
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un orizont de timp pe termen lung, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare crucială pentru statele care își urmăresc interesele naționale. Instituțiile pot facilita cooperarea prin reducerea costurilor de tranzacție, scăderea nesiguranței și modelarea așteptărilor statelor. Instituționaliștii recunosc că relațiile interdependente sunt o premisă importantă pentru cooperarea internațională. Tiparele bine dezvoltate ale interdependenței economice sunt cruciale pentru că ele măresc atât sfera câștigurilor comune, cât și frecvența contactelor dintre state. Astfel, instituționaliștii susțin că teoria lor modelează cel mai bine tiparele cooperării
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în cadrul Alianței Atlantice, sau începuturile hegemoniei germane în Europa. Prin urmare, aceste evoluții validează analiza neorealistă a rolului Germaniei unificate în sistemul internațional după Războiul Rece. Instituționalismul Se poate afirma că Germania se încadrează într-un tipar complex de relații interdependente cu celelalte democrații industriale avansate, precum și că participă într-o rețea de cadre multilaterale stabilite în perioada postbelică. Instituționalismul prezice că, în aceste condiții, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare fundamentală pentru statele ce-și urmăresc interesele naționale. Acolo unde
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să mențină o prezență militară defensivă puternică în Asia de Est, ca bază a dezvoltării multilateralismului în regiune (Office for International Security Affairs, 1995; vezi și Nye, 1995). Această strategie nu înlocuiește în totalitate un tipar mai coagulat al relațiilor interdependente în Asia, însă Nye afirmă că ea poate oferi anumite condiții necesare ca instituțiile internaționale să dobândească importanță pentru state cheie, mai ales Japonia. Unele aspecte ale strategiilor Japoniei dintre 1989 și 1999 pot fi supuse interpretării instituționaliste. MST a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
al Secretarului Apărării în 1995, a recomandat ca SUA să-și mențină poziția militară avansată în Asia de Est, ca bază a dezvoltării multilateralismului în regiune. Deși o astfel de strategie nu ar înlocui un tipar mai închegat al relațiilor interdependente în Asia de Est, Nye sugerează că aceasta poate oferi unele dintre precondițiile necesare ca instituțiile internaționale să dobândească valoare pentru state precum China (Office for International Security Affairs, 1995; vezi și Nye, 1995). Unele aspecte ale strategiilor Chinei pot
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ridicate ale participării Chinei în anumite cadre multilaterale, de exemplu CTBT (Gill, 2001; Kim, 2001; Lampton, 2001; Swaine, 2001). Prin urmare, o explicație a realismului identității privind politica externă chineză după Războiul Rece dezvăluie tensiuni structurale în centrul administrării relațiilor interdependente. În timp ce elita a ajuns să se bazeze pe implicarea în plan extern pentru a se legitima, tocmai această interdependență îi amenință autoritatea. În aceste circumstanțe, regimul adoptă un discurs și comportament de tip realpolitik, ca unic mijloc pentru consolidarea identificării
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
aceste circumstanțe, ei recurg la discursul și comportamentul de tip realpolitik pentru a veni în sprijinul legitimării regimului (Johnston, 1999). Realismul identitar din China își are originile în 1989, când regimul a realizat că urmărirea strategiei de dezvoltare a relațiilor interdependente cu Occidentul, ca element esențial al modernizării, avea ramificații interne majore. Apoi, acest fapt a fost exacerbat prin reducerea amenințării externe directe la adresa Chinei, odată cu colapsul Uniunii Sovietice din 1991. Precum în celelalte două cazuri analizate, preferințele exprimate de China
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mult, acestea tind să opereze și peste granițe, devenind actori trasnaționali 139. Alături de corporațiile multinaționale, organizațiile nonguvernamentale influențează zi de zi relațiile internaționale 140. Relațiile internaționale evoluează într-un context geografic fix. În acest spațiu, oamenii trăiesc într-un sistem interdependent global în care evenimente întâmplate la mii de km. distanță îi afectează. În cadrul relațiilor internaționale se observă tot mai pregnant că globalizarea, această "micșorare"a lumii, acest proces socio-cultural, tehnologic, politic și economic, în care țările și locuitorii trăiesc într-
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
întregul potențial al participării statelor, ar integra mai bine actorii societății civile și ar pune în aplicare în mod eficient reformele instituționale. Abordarea democratică a fost în centrul celor mai multe reforme democratice din cadrul organizațiilor internaționale. Aceasta urmează trei căi separate, dar interdependente. În primul rând, unele sugerează consolidarea mecanismelor de control la nivel național. Această propunere este semnificativă deoarece cei care susțin că nu există de fapt deficit democratic în cadrul organizațiilor internaționale, de obicei afirmă că guvernele statelor, care sunt la rândul
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și ceea ce fac celelalte structuri din sistemul politic. Ceea ce ne preocupă cu exactitate este că studiul asupra Parlamentului european și a oricărui alt legislativ trebuie să fie inter instituțional relația cu alte instituții, contextual contextul sistemic cu care interacționează și interdependent natura multifuncțională a legislativelor. Aceasta nu înseamnă că toate legislativele sunt unice și nu pot fi comparate, ci faptul că există pericolul de a extrage variabile izolate din diferite sisteme și de a le reconstitui sau "aduna aleatoriu" într-un
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
timp și relația dintre ceea ce fac structurile legislative și ceea ce fac celelalte structuri din sistemul politic. Studiul asupra Parlamentului european și a oricărui alt legislativ a fost inter instituțional relația cu alte instituții, contextual contextul sistemic cu care interacționează și interdependent natura multifuncțională a legislativelor. Aceasta nu înseamnă că toate legislativele sunt unice și nu pot fi comparate, ci faptul că există pericolul de a extrage variabile izolate din diferite sisteme și de a le reconstitui sau "aduna aleatoriu" într-un
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Scott și Meyer, 1991:124 - 5). Pe de altă parte, am arătat ubicuitatea infuziunii instituționale chiar și În acele medii În care, aparent, tehnologiile de producție sunt reificate. O concepție mai nuanțată este aceea În care acțiunea și instituțiile sunt interdependente, iar nu „decuplate”. Instituțiile modeleză acțiunea și aceasta modifică incremental instituțiile prin acapacitatea actorilor de a renegocia simboluri. Cercetări recente Însă (DiMaggio, 1991; Holm, 1995; Biggart și Guillen, 1999) reconsideră capacitatea actorilor de acțiune strategică, acea acțiune care, plasându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]