5,805 matches
-
lucru nu înseamnă că postumanismul vine în serviciul tehnologismului, a mecanologiei menite să „dezumanizeze” subiectul uman. Într-adevăr, în numeroase cazuri, identitatea și corporalitatea umane ajung să depindă de suportul tehnologic, de o proteză, de o genă sau de o interfață pentru a se defini pe sine și ca alteritate, astfel încât problema delimitării limitelor om-mașină/rețea nu mai este clar rezolvată. Totuși, ființa umană își păstrează atât caracterul întrupat, cât și senzorialitatea și dorința, chiar dacă acestea sunt mașinice și conective în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu demersul umanist, Virilio critică anexarea percepției, a identității și a corporalității la viteza și la automatizarea mașinilor numerice. Astfel, dacă pentru Negroponte (1999Ă, sistemele de calcul „tind” să semene tot mai mult cu oamenii, să fie dotate cu o interfață multimodală ale cărei componente să fie exprimarea vorbită, indicarea și privirea, să înțeleagă idiosincrasiile umane ca niște adevărați „majordomi” digitali, pentru Virilio umanul devine, în aceste condiții, un „handicapat”, incapabil de a acționa, decide și interveni în mod direct în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o postdirecție (postbiologie, postevoluție etc.Ă care recuperează în noi dimensiuni ceea ce este uman, de la senzorialitate și afectivitate la cunoaștere și socialitate. Securizarea umanului în cadrul postumanismului nu este însă un proces închis, ci unul permeabil și tolerant, situat permanent la interfața cu mașinalul, la granița cu alte specii și sisteme. Acest tip de postumanism este un amestec de afectivism și raționalism, de fenomenologie și tehnicism, un hibrid (uneori monstruosă între sensibilitatea corporală postmodernistă și raționalitatea științifică modernistă. Postumanismul temperat critică idealismul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a forțelor puterii (tehnoștiințifice, sociale, politiceă, dar și a modalităților de rezistență și de subiectivitate, de la operațiuni ale dorinței biologice și culturale la construcții ale emoției artistice. Entitățile postumane reprezintă, pe de o parte, procesele de subiectivizare a protezei, a interfeței ori a transgenei și, pe de altă parte, obiectivizarea sau artificializarea corporalității biologice și a eului uman. Pentru o mare parte a oamenilor, tehnologiile computaționale au devenit o componentă a ceea ce obișnuim să numim natura umană, deopotrivă o experiență corporală
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
altă parte, obiectivizarea sau artificializarea corporalității biologice și a eului uman. Pentru o mare parte a oamenilor, tehnologiile computaționale au devenit o componentă a ceea ce obișnuim să numim natura umană, deopotrivă o experiență corporală, una psihică și una socială. Proteza, interfața și transgena devin o parte a identității corporal-mentale, o parte deopotrivă integrantă și dezintegrantă. Logica postumană instituie integritatea noului organism tehnologic, însă logica umană păstrează sentimentul anxietății în legătură cu destructurarea corpului și cu destabilizarea identității. E vorba de raportarea tensionantă, conflictuală
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deleuzo-guattariene, identitatea virtual-nomadă a postumanului traversează informațiile cyberspațiului și intersectează fluxurile digital-corporale în dubla mișcare a unui teritoriu subiectiv: deteritorializare și reteritorializare a identității. Intensificarea proceselor de conectare, de întrerupere și de reconectare este marca identității poziționate permanent la o interfață sau într-o rețea, ca multiplicitate a întretăierilor nomade, hibride și diferențiale. Suportând intruziuni protezice, interfațări ale alterității, incursiuni ale biogeneticii, postumanul, intermediar și evolutiv, amalgamează interiorul și exteriorul, subiectivul și obiectivul, artificialul și naturalul, ficționalul și contingentul. Deopotrivă identitate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
strict tehnologicăă, ci marchează dependența mașinii de natura organică a nevoilor umane, hibridizarea, impuritatea și contaminarea biologicului de tehnologic, alături de ideologic, social, politic sau etic. Deopotrivă organic și mașinal, postumanul cyborgic, cel avataric sau cel transgenic este material: organul, proteza, interfața, gena, toate acestea încorporează subiectul virtual. Biotehnologia postumană pune subiectul în relație atât cu lumea fizică, cât și cu lumea computațională, fundamentând virtualități diverse, evoluții confluente și metisaje identitare. Corpul și mintea virtuale stabilesc contactul subiectului cu lumea: postumanul poate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a corpului care trăiește și moare odată cu acesta, în timp ce corpul și mintea sunt imersate în spațiu, în mod fenomenologic. Cufundarea totală a subiectului în spațiul virtual este țelul de bază în simularea realității virtuale: conștiința și simțurile corporale conectate la interfață, trebuie încorporate. Acest proces devine crucial în spațiul computațional: simțul solidității corporale nu trebuie pierdut chiar și în mediul virtual al fluidității identitare și spațiale, mediu posibil de configurat în înțelesul de „spații emoționale” (vezi Povall, 2000Ă. Deși mintea și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și structurale, cât mai ales tehnici contradictorii și subversive de rezistență la organizarea definitivă și implacabilă. Încă o dată, individul se ipostaziază ca un „corp fără organe”, o identitate dezorganizată care sfidează integritatea, stabilitatea și universalitatea prin ansamblul eterogen de organe, interfețe, gene și proteze. Astfel, acționând contingent, parțial și flexibil, individul cyborgic încearcă să se sustragă normalizării și standardizării (ca în teoria feministă a cyborgului promovată de Donna Harawayă, expunându-se sub posibila emblemă de „organe fără corp”. Dorința mașinică determină
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
emblemă de „organe fără corp”. Dorința mașinică determină nu doar cyborgul, ci și avatarul și subiectul transgenic, să fie organisme, însă unele lipsite de organizare rigidă, aflate în devenire, în recombinare și în conexiune cu alte corpuri, organe, subiectivități, proteze, interfețe și gene. Prin urmare, intensitățile, vibrațiile și fluxurile ontologiei virtuale refuză nu numai principiile metafizice umaniste, ci și conformarea la aliniamente sociale și politice ale puterii monopolizatoare. Ființele virtuale, hibridizări între mașinile Turing și „mașinile dezirante”, între protezele cibernetice și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subiectul nomadic” (vezi capitolul al doilea pentru o discuție mai extinsă a nomadismuluiă. În ultimul caz, avem de-a face cu o întâlnire între postmodernism și feminism prin provocarea noțiunii de subiect unitar, stabil și universal, dar și cu o interfață culturală între mamă, monstru și mașină. Nereducând subiectivitatea feminină la ontologic și biologic, ci deschizând-o înspre politic și cultural, cyberfeminista încearcă să resitueze în mod pozitiv identitatea femeii în contextul destructurării ideii de subiect. Noțiunea de mașină primește o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu pot schimba contextul actual al controlului și al violenței cyberculturale. Astfel, o direcție a feminismului digital critică „visul masculin” al destrupării întâlnit în cultura cyberpunk, în cercetările roboticii sau ale inteligenței artificiale, propunând în schimb evaluarea întrupării feminine la interfața monitorului și transformarea elementului personal în politic (celebra teză the personal is politicală. Metafizica cyberspațiului, așa cum este aceasta conturată de pildă de către Michael Heim, este criticată ca discurs al eliberării evazioniste a identității în virtualitate, în timp ce alternativa propusă este negocierea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mișcării îi asigură acesteia o dinamică și o deschidere notabile. Împuternicirea femeii se poate face în numeroase feluri, iar modelele existențiale și ideologic-politice sunt, adesea, dovezi de corpuri împuternicite în spațiul tehnologiilor virtuale. Procesele de încorporare a ființe umane la interfața acestor tehnologii devin, în astfel de cazuri, procese de împuternicire a femeii în viața socială, în tehnocultură și în politică. Un astfel de context este Internetul, rețeaua informațional-comunicațională în care corpul femeii se poate împuternici în mod alternativ și în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
gen în contextul științei cibernetice, însă principala sa preocupare rămâne împotrivirea la dominația operată de utilizarea tehnologiei digitale asociată patriarhatului și imperialismului. Donna Haraway surprinde poate cel mai bine această problematică a controlului sau a puterii prin definirea cyborgului drept interfața autonomiei cu automaticul. Totuși, în ciuda vocilor care afirmă dispariția asimetriilor de gender în spațiul virtual, polaritățile de gen se pot întâlni la interfața numerică. În același timp în care se poate afirma că cyberspațiul este unul masculin prin design, prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Haraway surprinde poate cel mai bine această problematică a controlului sau a puterii prin definirea cyborgului drept interfața autonomiei cu automaticul. Totuși, în ciuda vocilor care afirmă dispariția asimetriilor de gender în spațiul virtual, polaritățile de gen se pot întâlni la interfața numerică. În același timp în care se poate afirma că cyberspațiul este unul masculin prin design, prin orientare tehnoștiințifică și prin utilizare, se poate replica că același tip spațial este feminin prin rețeaua-pântec, prin pluralitatea locațiilor și prin indeterminarea granițelor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și a identității, în raportarea la noile mașini comunicaționale, însă aceste fenomene și procese ale virtualizării se derulează în termeni materiali și organici. Modelele tehnoculturale prezentate (cyborgul, avatarul sau mutantul genetică presupun atât prezența biologică, cât și intruziunea protezei, a interfeței cibernetice sau a genei străine, indiferent dacă aceste modele sunt ficționale sau existențiale. Se concretizează, astfel, o paradigmă ontologică hibridă care atrage după sine o schimbare de paradigmă perceptivă, ideologică, socială etc. Trăsături ale spațiului virtual pot fi, și sunt
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de consum. De fapt, aceste domenii sunt interesate mai degrabă de ideea abstractă de corp și de încorporarea imaginii, decât de ideea de întrupare a subiectului. Totuși, nu trebuie neglijat faptul că inclusiv trupul care este prezent și acționează la interfața tehnologiilor comunicaționale corespunde adesea normelor culturii de masă și criteriilor de modelare corporală prin normalizare fizică. În general, teoriile contemporane despre corp discută trei tipuri ale „întrupării tehnologice” (vezi Featherstone și Burrow, 1995Ă: interesul estetic al modificării suprafeței corporale prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1995Ă: interesul estetic al modificării suprafeței corporale prin chirurgie cosmetică sau transplanturi; preocuparea funcțională a schimbării/înlocuirii corpului intern prin implanturi și proteze care dezasamblează și reasamblează corpul și simțurile; interesul iconic al reprezentării corpului sub forma avatarurilor conectate la interfața computațională. Primele două capitole discută ultimele două procese corporale sub numele de protezare și, respectiv, de avatarizare a umanului, în timp ce al treilea capitol adaugă practica alterării genetice. 4. Capitolul întâi nu se referă nici la abordarea cyborgului din perspectivă cyberfeministă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
colectiv al libertății de alegere umană: „era neguțătorilor” sau „era mărșăluitorilor”, „sat global” sau „sat al satelor” (Nicolescu, 1999, pp. 97-98Ă. „Omul care se naște din nou”, homo sui transcedentalis, are în vedere responsabilitatea autotranscendenței, terțul inclus care aduce la interfață știința și conștiința umană, efectivitatea tehnologică și afectivitatea comunicațională, publicul social și privatul individual. Pentru dobândirea unei atitudini „transpolitice” este presupusă efectuarea imperativului „revoluției inteligenței” atât estetice cât și etice (Nicolescu, 1999, p. 162Ă. Transumanismul devine, pentru specialistul în fizica
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de la agenții cognitivi la virușii computaționaliă 43 1.4. Protezarea trupului. „Mașinile dezirante” și „corpul fără organe” de la Deleuze și Guattari la virtualitatea tehnologică. 62 1.5. Stelarc și corpul cyborgic 83 1.6. Infomedicina 92 Capitolul 2. Identitatea la interfață: avatarul 104 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață 104 2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologice 112 2.3. Alteritate și nomadism 121 2.4. Orlan și corpul avataric 135
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și „corpul fără organe” de la Deleuze și Guattari la virtualitatea tehnologică. 62 1.5. Stelarc și corpul cyborgic 83 1.6. Infomedicina 92 Capitolul 2. Identitatea la interfață: avatarul 104 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață 104 2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologice 112 2.3. Alteritate și nomadism 121 2.4. Orlan și corpul avataric 135 2.5. Virtualitatea ca virulență. Baudrillard și critica identității la interfață 142 Capitolul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
întrupare la interfață 104 2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologice 112 2.3. Alteritate și nomadism 121 2.4. Orlan și corpul avataric 135 2.5. Virtualitatea ca virulență. Baudrillard și critica identității la interfață 142 Capitolul 3. Postumanul și corpul transgenic 149 3.1. Condiția postumană. Sinteza întrupării la Katherine Hayles 149 3.2. Transumanismul. Hans Moravec, limita spiritualismului tehnologic și bioetica 158 3.3. Eduardo Kac și corpul transgenic 179 3.4. Fenomenologia
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe de o parte, prin intervenția din ce în ce mai activă a statului în procesele economice și sociale, iar pe de altă parte, prin creșterea influenței corporațiilor și grupărilor sociale asupra politicilor publice sectoriale. Aceste manifestări au contribuit la apariția în zona de interfață dintre guvern și societate a unor noi instituții de guvernare, ale căror funcții erau focalizate atât spre reprezentarea intereselor, cât și spre crearea consensului. În decursul ultimelor decenii, blocurile socio politice caracteristice corporatismului s-au dezintegrat aproape complet. Aceasta nu
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de reformă, precum și derularea procesului de descentralizare și deconcentrare. INA are rolul de a elabora și a implementa strategia de formare continuă a funcționarilor publici, iar ANFP este responsabilă pentru managementul funcției publice. Grupurile ministeriale și cele județene reprezintă o interfață între administrația publică centrală și cea locală, între nivelul politic și aparatul tehnic dinadministrația publică. SGG este responsabil cu managementul elaborării politicilor, iar UPP are rolul de a întări capacitatea guvernului de coordonare a procesului de formulare, implementare și monitorizare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
segmentele de frontieră siriano-turcă și siriano-libaneză dispun de câte 3 puncte de trecere a graniței pe calea ferată, ceea ce le conferă statutul de cele mai permeabile frontiere din punctul de vedere al accesibilității feroviare și totodată potențează rolul Siriei de interfață de contact feroviar (ca și rutier) explicitat anterior. Spre deosebire de Levant unde racordurile feroviar-frontaliere asigură conexiuni de nivel intercontinental, în Maghreb rolul acestora este unul de nivel intraregional. Frontierele Algeriei sunt deservite de numai 3 puncte feroviare de trecere distribuite pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]