4,226 matches
-
carte documentară din Alba-Iulia, pentru bunăvoința de a-mi fi semnalat aceste exemplare; nu mai puțin îi rămân recunoscător pentru prețiosul sprijin acordat pe tot parcursul cercetării. Pentru semnificația receptării operei lui Cantemir de către istoriografia iluministă ardeleană vezi Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p. 137. Jakó Zsigmond, op. cit., p. 393; aceluiași învățat îi datorăm și o competentă istorie a bibliotecii colegiului Bethlen din prima sa perioadă de funcționare (1622-1658); Ibidem, pp. 128-146. Biblioteca documentară Bethlen-Aiud (azi funcționează
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
rezumatul celui dintâi. A se consulta studiul nostru citat mai sus (Victor Neumann, op. cit.), unde am indicat bibliografia, precum și izvoarele primare văzute la Belgrad cu ocazia excursiei documentare și care ne-au servit atunci în reconstituirea unui aspect din multitudinea interferențelor politice și culturale ale Europei Centrale și de Sud-Est. După moartea lui Stratimirović, fondurile Patriarhiei cresc într-un ritm lent; contribuie la această stare de lucruri și nefericita soartă a cărților patriarhului Iosif Rajacić, care, în loc să ajungă în colecția centrală
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
substituirea pronumelor și a referințelor eu/aici/acum, care duce la suprimarea subordonantei ce introduce discursul indirect propriu-zis (J. Dubois, 1973, p. 159). Prin urmare, discursul indirect liber se realizează prin reproducerea vorbelor cuiva, fără utilizarea conjuncției, având drept consecință interferența vorbirii autorului cu vorbirea personajului: „Era fericit. Doamne, ce fericire”. Seamănă, dar nu se confundă cu monologul interior. 4.3.6. Reguli generale de construcție a textului de mari dimensiuni Nu există ziarist care să nu aibă mari ezitări înainte de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
altul. Definită altădată și pe linia unei constante spațio-temporale, a unei identificări destul de exacte din punct de vedere geografic și cronologic, comunitatea actuală, odată cu delocalizarea și desincronizarea aduse de noile tehnologii informaționale (vezi Levy, 1995), se recompune permanent, prin jocul interferențelor și cuplărilor de tot felul. Ea devine din ce în ce mai largă, mai elastică, mai fluidă. Ceea ce rămâne constant este atașamentul actorilor ce o compun la un set de valori, identitatea de interese și recunoașterea comună. Putem vorbi, astfel, despre comunitatea specialiștilor în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o componentă identitară: pentru a adera la o astfel de comunitate trebuie să te recunoști printr-un sistem de valori; o componentă cognitivă: între membri se fac schimburi de informații, de cunoștințe, de sfaturi; o componentă ce ține de logica interferenței și încrederii: până una alta trebuie să iei de bun ce proclamă alții; rezultanta acestor elemente diferite conduce la o oarecare supunere a alegerii individuale față de „rațiunea” colectivă: accepți, în grade diferite, opinia generalizantă a celorlalți. Comunitatea virtuală de indivizi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fragmentării și al articulării diferențiate stă la baza realizării unui parcurs educațional individualizat și personalizat. Ceva se dă de către entitatea emițătoare, însă cursantul va avea posibilitatea de a îmbogăți acest dat, de a-l extinde printr-un joc inteligent al interferențelor și adiționărilor cognitive. 2. Strâns legată de însușirea invocată mai sus este modularitatea, respectiv proprietatea asigurării unei articulări globale a elementelor de conținut și a unei reconfigurări circumstanțiale. Fiecare element cognitiv este legat sau „caută” un alt element ce conduce
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și ceea ce se întâmplă în consecință răspunsul R depinde de O în egală măsură ca și de S. În conformitate cu această logică, în experimente se măsoară mărimile de intrare (input) și cele de ieșire (output) și pe această bază, se face interferența asupra a ceea ce se întâmplă în organism, și se postulează diferite variabile intermediare care prin relații matematice devin foarte obiective. Punctul de plecare în teoriile gestaltiste, sunt studiile experimentale asupra percepției ale lui M. Wertheimer (1912) care elaborează legile elaborării
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
noi”. În multe țări, acest proces a Început din cauza publicării de către mass-media a scandalurilor legate de serviciile secrete 1. În multe țări occidentale, legislația a fost creată deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut ca uzul puterilor speciale pentru interferența În domeniul proprietății private și comunicațiilor - puteri cu un uriaș potențial de abuz asupra drepturilor omului - să fie În conformitate cu legea (Cameron, 2000). În statele postdictatoriale, noi legi privind organizarea și funcționarea serviciilor de informații au fost adoptate cu Întârziere, În timpul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
unele tangențe interetnice, de unele paralelisme tipologice. Fără să ignore contactele interetnice, cercetătorul își bazează demersul critic pe examinarea caracteristicilor zonelor etnofolclorice, pe procesul demografic al acestora, pe fondul lor ancestral (dacoroman) și original, stabilind, nuanțat, dacă este vorba de interferențe, de împrumuturi reciproce, și luând în calcul, de fiecare dată, gradul de asimilare a unor produse populare, creativitatea receptorilor, aria de circulație a unor bunuri culturale. Înzestrat cu o bună cunoaștere a domeniului, manifestând calmul omului de știință, autorul argumentează
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
care nu căutările formale au întâietate, ci pătrunderea sufletului omenesc până la percepția adevărurilor lui esențiale, îi apare comentatorului superioară altora. În artă, el făcea o distincție netă între creație (mister, vibrație, viață) și imitația ori fabricația în serie. Trimiterile comparatiste, interferențele culturale nu lipsesc. Prin analizele consacrate teatrului lui Shakespeare, B. se afirmă ca un prim și deosebit de competent shakespearolog român. În atenția sa stau în primul rând caracterele, dar observațiile, de finețe, se extind și asupra viziunii dramatice. Hamlet este
BOTEZ-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
de fapt, travestiuri ale uneia singure - prozatoarea utilizând aici jocul unui sistem de oglinzi prin care conștiința unui personaj (Luca) reflectă realitatea. Aceste imagini converg într-un „spațiu-timp-idee”, după cum descrie B. însăși textura narațiunii desfășurate nu în timpul real, ci în interferența perspectivelor și focalizărilor. Aici, spațiul-timp-idee este scena ultimelor trei zile ale celui de-al doilea război mondial (prezentul narațiunii) și a câtorva zile din preajma primului război până în ultima săptămână a celui de-al doilea (trecutul); în ultimele ei trei zile
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
Diaconu și Ion Beldeanu. B. l. își propune să valorifice tradițiile istorice, literare și lingvistice ale scriitorilor din partea de nord a țării. Publicația are rubrici care se diversifică de la an la an: „Poesis”, „Proză”, „Cronica literară”, „Eseu”, „Retrospective”, „Literatură străină”, „Interferențe”, „Povestea vorbei”, „Cadran”, „Interviu”, „Dicționar de literatură contemporană”, „Coordonate cernăuțene”, „Contrapunct” ș.a. Colaborează cu versuri Elena Ștefoi, Liliana Ciornei, Constantina Cernica, Nichita Danilov, Lucia Olaru-Nenati, Elisabeta Isanos ș.a., cu proză, Vasile Andru ș.a., iar cu articole - Dimitrie Vatamaniuc, Nae Antonescu
BUCOVINA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285895_a_287224]
-
funcție de cântec ritual (Moșneag bătrân se cântă la socru, iar Letin bogat la nun), stabilindu-se o oarecare corespondență între personaje și participanții la ceremonie. Cu basmul, ca și cu legenda, b. are comune multe motive, eroi și mijloace artistice. Interferențele cu cântecul liric sunt multiple și se produc în dublu sens, încât a fost necesară recunoașterea existenței unei subspecii: cântecul lirico-epic. Fie că dezvoltă un motiv liric, fie că o b. a fost liricizată (acestui proces i se supun mai
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
lăutari și folclorizată, ideea poate fi acceptată numai în cazul textelor cu subiecte din viața de Curte: Dobrișan, Vartici, Radu Calomfirescu. B. românească nu poate fi doar rod al unei influențe străine, fie ea balcanică sau apuseană, deși există, desigur, interferențe, chiar un fond comun de motive în folclorul țărilor balcanice. Se cunosc teme baladești de circulație europeană sau chiar mai largă, adaptate la specificul național, care pot fi explicate prin poligeneză sau prin migrația motivelor. Unele motive sunt răspândite pe
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
cu aceeași finalitate își va concepe B. și volumul Utopie și antiutopie (1998), o încercare de explicitare analitică și comparată a surselor și eflorescențelor mesianismului slav în Cehia, Slovacia, Polonia și Rusia, așadar, în teritoriile locuite de popoarele slave în interferență stimulativă cu alte culturi ale Europei. Comentariul subliniază, comparatist, similitudini și deosebiri revelatoare între spațiile de referință și personalitățile reprezentative. SCRIERI: Karel Čapek, București, 1971; Prelegeri de literatură slovacă, București, 1975; Istoria literaturii slovace, București, 1976; Studii de literatură comparată
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
Mihai Eminescu»”, „Buletinul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din România”, „Revista nouă” (Ploiești), „Al cincilea anotimp” (Oradea). Editorial, debutează cu o antologie comentată: M. Eminescu, Poezia de inspirație folclorică (1982). B. practică un tip de cercetare situat la interferența dintre stilistica lingvistică, stilistica literară și critica și istoria literară, terenul său de aplicație predilect fiind opera literară eminesciană. Într-o primă lucrare, antologia Poezia de inspirație folclorică, B. are în vedere, alături de textul eminescian publicat, analiza: cercetează principalele poeme
BADEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
se țese istoria Anei din Comloș, devenită Sage după emigrarea în SUA, unde, intrând în lumea interlopă a anilor ‘20-’30, ajunge să-l predea FBI-ului pe celebrul „inamic public nr. 1 al Americii”, gangsterul John Dillinger. Realizând o interferență ironică între realitatea istorică și ficțiune, romanul este conceput într-un spirit tipic postmodern. Volumul Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir: Strategii de lectură (1998), la origine teza sa de doctorat, își propune o reabordare a unui autor considerat prioritar ca aparținând
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
În comparație cu romantismul și simbolismul, perioade cu defazări mai spectaculoase, a. românească se racordează mai bine la tendințele momentului, excepție făcând futurismul și dadaismul, receptate cu oarecare întârziere. În a. de la noi pot fi identificate mai multe „vârste” poetice, chiar dacă suprapunerile, interferențele și discontinuitățile nu ocolesc acest traseu: constructivismul, integralismul și suprarealismul. Prima și cea mai importantă tribună a constructivismului este „Contimporanul” (1922-1932), publicație condusă de Ion Vinea. Inițial revista își propunea, urmând o sugestie a lui Marcel Iancu, să dea corp
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
redacție: Emil Condurachi. Revista își propune să promoveze studiile și cercetările de tip comparatist privitoare la limba, literatura, istoria, cultura, folclorul și etnografia popoarelor balcanice, insistând pe elementele moștenite din fondul traco-ilir sau din latină și scoțând în evidență eventualele interferențe și similitudini. Încă din primul număr, Th. Capidan scrie despre „romanitatea balcanică”, Sever Pop despre lucrările la Atlasul Lingvistic, Emil Petrovici despre elementele slave de origine savantă în română, Nicolae Drăganu despre toponimie și onomastică, Nestor Camariano despre opera lui
BALCANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285579_a_286908]
-
fost însoțită de mecanisme eficiente de control al corectitudinii și calității actului de justiție. Acest fapt este responsabil în mare măsură nu numai de erorile excesiv de frecvente din justiție, ci și de oportunitățile ridicate de infiltrare a corupției în sistem; - interferența politicului cu actul justiției există încă și trebuie combătută cu fermitate, deși, probabil că ea este un factor secundar în explicarea defectelor din acest domeniu; - unele decizii legislative însoțite de lipsa unor mecanisme nejuridice, comunitare de soluționare a problemelor au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
vorbi de efecte globale ale exersării, dar și de efecte imediate, particulare, care privesc modificările produse în structurile psiho-comportamentale ale subiectului. Efectele formulate de Brico - apud Epuran (1976) - sunt: a) unificarea acțiunilor parțiale, prin înlăturarea treptată a opririi, ciocnirii sau „interferenței” reciproce a acțiunilor; b) scurtarea treptată a timpului de îndeplinire a diferitelor operații și acțiuni complexe; c) specializarea treptată și perfecționarea percepțiilor respective, precizarea diferențelor senzoriale; d) formarea complexelor senzoriale succesive și restructurarea legăturilor temporale în acțiune; e) înlăturarea treptată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se țină seama în organizarea oricărei activități sunt: a) realizarea unei zone de excitabilitate optimă pe cortex în raport cu activitatea respectivă; b) formarea unor noi legături temporare pe baza activității cât mai multor analizatori; c) folosirea acțiunii de transfer și evitarea interferențelor; d) asigurarea unei intensități optime a stimulilor; e) întărirea legăturilor temporare; f) diferențierea excitanților; g) interacțiunea diferitelor procese corticale; h) folosirea interacțiunii celor două sisteme de semnalizare; i) menținerea constanței relative a stereotipului și componentelor sale; j) realizarea sintezelor și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prezintă particularități în situația în care înțelegerea este indispensabilă pentru realizarea progresului. Transferul este considerat ca fiind prezent în majoritatea formelor învățării. Transferul este pozitiv atunci când influențează noile achiziții; în caz contrar este negativ, fenomenul purtând numele de inhibiție sau interferență proactivă; g) memorarea și uitarea - sunt asociate de regulă cu învățarea, întrucât particularitățile lor sunt în raport cu vârsta, materialul și metodele folosite, trezind interesul pedagogilor care dirijează acest proces. FAMILIE (< lat. familia, cf. it. famiglia, fr. famille) - Formă de comunitate umană
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
al motricității este legat de echipamentul neuro-anatomic și reflectă în mare parte integrarea neurofiziologică; a considera motricitatea ca „sistem de mișcări coordonate, în funcție de un rezultat sau de o intenție” (definția dată praxiilor de J. Piaget, 1965) - motricitatea este privită în interferențele sale cu dezvoltarea intelectuală; a considera motricitatea din punctul de vedere al „complexelor motrice”, adică într-o optică de diferențiere a componentelor posturo-motoare, în funcție de elementele afectiv-emoționale și conștiința propriului corp. Probele prin intermediul cărora este pusă în evidență motricitatea au ca
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lapsus) - Eroare făcută prin inadvertență, vorbind (lapsus linguae) sau scriind (lapsus calami) și care constă în a substitui cu un alt cuvânt cuvântul pe care ai vrea să-l spui. Lapsusul este considerat un tip de act ratat, constând în interferența inconștientului în exprimarea vorbită sau în scris (Larousse, 2006). LATENȚĂ (< fr. latence) - Stare de inactivitate aparentă; intervalul de timp dintre aplicarea unui stimul și prima manifestare de răspuns a organismului. Durata care se scurge între începutul prezentării unui stimul și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]