1,200 matches
-
împărtășesc atitudinile „deținute” de el, și nu judecățile sau evaluările altora. i) Prin experiența clasei, facilitatorul trebuie să rămână mereu atent la expresiile ce indică sentimente puternice. Acestea pot fi sentimente conflictive, durere și alte asemenea, care sunt primare în interioritatea individului. Aici, facilitatorul caută să le înțeleagă din punctul său personal de vedere și să le comunice înțelegerea sa empatică. Pe de altă parte, sentimentele pot fi de mânie, dispreț, afecțiune, rivalitate și altele - atitudini impersonale între membrii grupului. Din
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
înălțimii artistice atinse uneori în poemele meditative, A. este dezavantajat de inexperiența poeziei românești în mânuirea unui limbaj metaforic pe măsura gândirii speculative. Efectul superior al poeziei vine nu din strălucirea concretului imagistic, cât din dramatismul discursului, rod al unei interiorități dilematice, tentată să complice, și al unui spirit rațiocinant. Între patosul romantic al meditației sau al elegiei și permanențele vieții morale notate cu sobrietate clasică în fabule, epistolele și satirele lui A. reunesc gustul reflecției și verva ironică în monologul-autoportret
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
românesc se citea la Paris / 127 3.5. Arheologia ca știință a frumosului / 138 3.6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții / 143 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele / 153 Partea a patra. SINGULARIZAREA / 165 4.1. Cucerirea interiorității / 165 4.2. O arheologie a pasiunilor colective (I): râvna / 170 4.3. O arheologie a pasiunilor colective (II): zelul național / 180 4.4. Fabrica de biografii. Cele trei tipare ale vieții de scriitor / 189 4.4.1. Ocazia. Vocația
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a inspirat după 1840 expedițiile în căutarea vestigiilor arheologice și a pieselor etnografice. În sfârșit, chiar și realitățile mai subtile ale națiunii devin vizibile și active ca resurse literare tot în funcție de aproprierea unor cadre de reflecție în spațiul românesc. Angajarea interiorității în literatură printr-o figură a "vocației literare" depinde astfel de etica romantică a misiunii și de pătrunderea, tot în preajma Revoluției pașoptiste, a ideilor legate de "chemarea națională" care străbate existențele individuale și le dă sens. Analiza geniului și a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Hristopul, menționează faptul că a contribuit la redactarea Codului lui Caragea. "Geniul" boierilor nu e de natură să îi distingă. Procedeul însuși al listei, fără ierarhizare, fără caracterizare, fără reliefare, arată intenția de nivelare. Ei nu sunt definiți printr-o interioritate diferențiată sau o acțiune politică singularizată. Individualitatea lor ține de drepturile politice: opiniile pe care pot să le exprime, voința pe care pot să o arate, deciziile pe care le pot influența. Ceea ce îi face "geniali" e o anume capacitate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
indivizii. Definiția genialității condiționează excepționalitatea de cunoașterea unui dat, nu de o dispoziție interioară. Este cea de-a doua caracteristică, după perspectiva cantitativă asupra genialității, care face modelul atractiv pentru o cultură emergentă. Heliade Rădulescu nu trebuie să opereze cu interioritățile fragile, slab definite ale poeților care populează câmpul la începuturile literaturii. Nu e silit să le cunoască resorturile psihologice, nu are nevoie să le evoce predispozițiile morale, nu trebuie să se prevaleze de o intimitate oarecare cu biografia lor. Ei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vieții și activității scriitorilor, și disoluția ei în masa societății. Și asta pentru că, în mod inevitabil, prin generație, nenumărate fire conduc spre resursele demografice brute, spre integralitatea corpului social cu individualitățile sale abstracte, cumulate fără distincție, fără specializare și fără interioritate, în simplă bază biologică sau cantitativă. În ultimele pagini ale eseului despre Generațiile literare, Julius Petersen spunea că "incalculabilă este și raza de acțiune în spațiu a unei mișcări generaționale, precum și adâncimea efectului ei în societate"129. E riscul și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acest nivel al "izvoarelor" și al "tainelor inimii" se creează un cadru de oglindiri și de reverberări multiple. Amorul tematizat în poezie își regăsește "taina" în amorul trăit de poet și se oferă astfel pentru a fi experimentat în propria interioritate de către ascultător. În acest fel, valoarea sociabilității pe care Rosetti o împrumutase din lectura lui Michelet se construiește simultan și reiterativ pe mai multe planuri, ca și cum ar exista un flux comun care face să circule aceeași pasiune a simpatiei din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
condamnat folclorul și l-a lipsit de consecințe în evoluțiile pe termen lung ale culturii literare, ci tocmai absența sa - sau mai bine zis indiferența reprezentărilor estetice la energia orientată a angajamentului național. Partea a patra SINGULARIZAREA 4.1. Cucerirea interiorității Dacă privim de la distanță miturile productivității literare din secolul al XIX-lea, dincolo de varietatea lor, intuim un sens al evoluției care se petrece dinspre exterior spre interior. Primele încercări de circumscriere a creativității naționale se referă la demografie și la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
genial și ciudat în felul său"1, e pentru că portretul oferă o perspectivă interioară asupra unui autor indiferent, atribuie unui minor caracterul excepțional al vocației literare ("ciudățenia"). Iar comentariul sarcastic al lui Maiorescu subliniază derizoriul acestei calificări nejustificate a unei interiorități: "Mai toți suntem spirite universale, ca Pralea, și, ca dânsul, bărbați geniali - însă cam ciudați în felul nostru"2. Dar dincolo de rezerva mușcătoare cu care primește excesele lui Pumnul, el însuși avea să comită mulți ani mai târziu același păcat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ani mai târziu același păcat, descriind pasiuni devoratoare, "chemări" pentru autori nesemnificativi precum Ioan Popovici-Bănățeanul sau Victor Vlad-Delamarina. "Era în el o putere impulsivă spre literatură" scria Maiorescu despre măruntul poet dialectal 3. În numai câteva decenii, numărul mare de "interiorități" a înlocuit numărul mare de practicieni. Și aceasta reflectă ce s-a schimbat în atmosfera epocii: corpul social a devenit străveziu și lasă să se vadă ce e înăuntru. Ca și cum dintr-o dată populația pe care o mobilizează literatura s-ar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Weber din 1904, Etica protestantă și spiritul capitalismului. Reflecția e veche și multe dintre mijloacele și concluziile ei au fost contestate. Totuși, două lucruri mi se par în continuare inspiratoare. În primul rând, ceea ce a arătat Weber a fost că interioritatea și conceptualizările ei nu sunt o afacere individuală. În ciuda unei lungi tradiții a confesiunii care a creat sentimentul că cele ce se petrec în sufletul fiecăruia nu pot fi scrutate decât de protagonistul lor, reflecția asupra "chemării" a demonstrat, dimpotrivă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a angajamentului lor sufletesc. Misiunea națională a fost pasta moale din care se putea modela chemarea literară: asta nu însemna că orice operă urma să fie tendențios naționalistă, ci doar că dorința națională era unica reprezentare cu adevărat democratică a interiorității. Era singurul "apel" pe care biografii îl puteau presupune, fără teama că ar putea greși, ca motivare intimă a ceea ce îi împinge pe oameni să acționeze și să își dedice existențele. 4.4. Fabrica de biografii. Cele trei tipare ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
niciun sens figura unui scriitor care să elaboreze, plecând de la particularitățile propriei vieți sufletești, o versiune singularizată a aspirației naționale. Pentru universul naționalist o căutare de sine care să aspire la identificarea unei chemări este inutilă. Și în realitate, figura interiorității diferențiate - care participă chiar prin diferențierea sa la constituirea unei misiuni - e foarte rară în aceste colecții de biografii. Penultima biografie din Lepturariul lui Aron Pumnul, aceea a lui H. Grandea, e una atipică. Personajul nu se definește nici prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nevoie de un critic sau de un estet. Posibilitatea manierelor e în esență democratică, ține de universalitatea accesului la text; lectura lor e însă elitistă, depinzând de un număr mic de inițiați. De aici, numeroasele forme de "colonizare" a acestei interiorități textuale în cultura critică românească după 1880. Protagoniștii lor sunt Dobrogeanu-Gherea, Macedonski și Maiorescu însuși - adică cei care au încercat să exploateze textualitatea pentru a constitui "marginalități". Însă aceasta e o altă istorie, care nu mai spune nimic despre mobilizarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fost preluate și recontextualizate în noile cadre de percepție a literaturii. Câmpul autonom al literaturii s-a format la noi prin deturnarea unor reprezentări vocaționale proiectate inițial sub semnul democratic al "chemării naționale". Există o relație strânsă între conceptul de interioritate singularizată pe care s-a construit perspectiva autonomistă a literaturii și noțiunea de dedicație vehiculată la începuturile literaturii române. Însă e doar o supraviețuire camuflată, greu de recunoscut și aproape imposibil de invocat ca filiație legitimă. Recunoașterea în miezul vocației
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și care "creștea, creștea" atinge "cu capul și picioarele cei doi pereți ai colibei"409*. Această imagine este deosebit de bogată, cea a unui corp care umple casa, care umple spațiul, care atinge extremitățile, care își apropriază coliba, imagine însăși a interiorității, imagine de reapropriere care înseamnă eliberare, deschidere, spargere a limitelor. Povestea lui Iulian este o dramă a pielii, marcată de experiențe deceptive în care contactul s-a dovedit sursă de frustrare. Astfel, înaintea morții părinților săi, el are impresia că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de către sacru, răspunde unei aspirații aparent paradoxale: aceea de a permite conștiinței retrase să regăsească integralitatea eului dezintegrat de rana inițială. [...] Contemplativii se izolează în incinte materne pentru a scăpa de dispersia sufletului în tumultul Istoriei și a regăsi astfel interioritatea unei lumi unde nu (se pe)trece nimic, (în Le secret, studii reunite de B. Bertrandis, CRLMC, 1999, p. 131). 451 Arnaud Lévy, "Evaluare etimologică și semantică a cuvântului "secret", in Nouvelle Revue de psychanalyse, nr. 14, 1976, pp. 117-129
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Paris, p. 147. 653 "Casa care întemeiază posesia, nu este posesie în același sens ca și lucrurile mobile pe care le poate adăposti și păstra. Ea este posedată, pentru că ea este, deja, ospitalieră față de proprietarul său. Ceea ce ne trimite la interioritatea sa esențială și la locatarul care o locuiește înaintea oricărui alt locatar, primidu-l în sine - la ființa feminină" (Emmanuel Levinas, Totalité et infini: essai sur l'extériorité, La Haye, Martinus Nijhoff, 1961, p. 131). ------------------------------------------------------------------------- DESPRE OSPITALITATE 2 1 DESPRE OSPITALITATE
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
seama și suntem dispuși să admitem. Omul este alcătuit în mai mare măsură din prejudecățile decât din judecățile sale. în ultimă instanță înțelegerea rămâne în temeiul heideggerian al Ființei. în hermeneutica postromantică a lui Dilthey, a înțelege însemna a cunoaște interioritatea cuiva, dincolo de semnele senzoriale și prin intermediul lor. El credea că, dincolo de orice deosebiri de epocă, cultură, clasă, rasă, este posibil să reconstituim trăirile altora: exegetul nu are decât să-și transpună experiența proprie de viață într-un mediu social-istoric reconstruit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
română. Eu consider însă că sunt scriitor român pentru că enclava mea - chiar și o carte a mea o denumește drept Casa melcului - este limba pe care am luat-o cu mine precum melcul își ia casa cu el - acolo ființează interioritatea și creativitatea mea. Sigur că la un moment dat eziți - țara se tot îndepărtează și în mare măsură te-a îndepărtat - dacă nu e cazul ca domiciliul trecut în acte să devină, fie și parțial, un mod de a te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Nation and Narration, Routledge, London, 1990; vezi și idem The Location of Culture, Routledge, London, 1994) și luând în considerare "ambivalența națiune-stat", am putea să ne întrebăm: Ce fel de spațiu cultural este Europa Central-Răsăriteană cu frontierele ei transgresive și interioritatea ei "interuptivă"? Este un spațiu liminal, "cuprins între desemnările identității", a cărui condiție interstițială îl derutează pe observatorul străin. 127 Edward Said, Culture and Imperialism, Vintage, London, 1994, p. 8. 128 Michael W. Doyle, Empires, Cornell University Press, Ithaca, 1986
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
nu neagă conceptul de realitate pură (noumenul, la Kant), spun doar că noi, condiționați fiind de limbaj, nu putem determina dacă există sau nu. În ceea ce privește afirmația că identitatea e un proiect individual, constructiviștii afirmă exact contrariul: că identitatea coerentă și interioritatea ne sunt impuse. De aceea, principala categorie cu care operează constructiviștii este "subiectul" (care poate fi epistemic sau subiect al unui regim), nu eul sau identitatea. Paradoxal, Andreea Deciu , deși desfide un constructivism simplificat până la caricatură, înțelege să se folosească
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
mod neobișnuit pentru acest gen, a preferat să intervină în construcția episoadelor biografice și a intervalelor temporale pentru a realiza o compoziție epică și pentru a da personajului (care se constituie inevitabil în diarist) o diagramă fluidă și coerentă a interiorității. Primele două volume (cele antume) ale jurnalului petrescian sunt , refăcute", în sensul prelucrării artistice și al epurării de excrescențe nejustificate, dar nu sunt ,contrafăcute", în sensul moral al falsificării. Căci scriitorul, cu o manie flaubertiană a frazei exacte, nu dorește
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
proba nu este deloc una simplă. Ca și în alte scrieri ale sale, Mihai Șora revine la originalul său model ontologic, imaginat ca o sferă, U(niversala) P(utință), de rază nulă. Verticala acestei sfere, raza, este locul geometric al interiorității, iar orizontala, suprafața, cel al exteriorității. Precizează în continuare Mihai Șora: , Evident, soră bună cu exterioritatea fiind, orizontala e și locul unei oricînd posibile disipări; după cum fiind omoloagă razei Ťnondimensionaleť, verticala e locul privilegiat al intimității și al continuei disponibilități
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]