6,119 matches
-
și să adopte un nou registru lingvistic. La o examinare atentă a vorbirii sale în relație cu soția sa, cu chivuțele, cu oamenii legii, cu șeful și cu bancherul se constată că aceasta prezintă particularități diferite nu numai în funcție de statutul interlocutorului, cât și în relație cu același interlocutor în momente diferite ale acțiunii. În relație cu soția sa când află că ea a dat jacheta chivuțelor este autoritar, aspru, poruncitor, batjocoritor, o tratează ca pe o ființă inferioară. I se adresează
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
La o examinare atentă a vorbirii sale în relație cu soția sa, cu chivuțele, cu oamenii legii, cu șeful și cu bancherul se constată că aceasta prezintă particularități diferite nu numai în funcție de statutul interlocutorului, cât și în relație cu același interlocutor în momente diferite ale acțiunii. În relație cu soția sa când află că ea a dat jacheta chivuțelor este autoritar, aspru, poruncitor, batjocoritor, o tratează ca pe o ființă inferioară. I se adresează în propoziții scurte, interogative sau exclamative. Glasul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
intensității cu care își trăiește mânia și dorința de descărcare nervoasă. Construcția incidentă „mă-nțelegi”, care mai apare și cu altă ocazie în vorbirea personajului, are valoare de tic verbal, folosit totuși din dorința de convingere și de intimidare a interlocutorului. Din exprimarea d-lui Lefter nu lipsesc autoironia „Așa sunt eu galant, cocoană” și batjocura și ironia la adresa soției sale prezente în falsa apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cocoană, variantă a lui cucoană, este un grecism care în vremea lui Caragiale își pierduse deja conotația inițială pozitivă de a exprima reverența față de o persoană de sex feminin. Vorbele și comportamentul d-lui Lefter au un efect distrugător asupra interlocutorului care se dovedește o femeie slabă, incapabilă să-i facă față. Ea rabdă supusă și înspăimântată reacțiile și vorbele violente ale soțului ei. Slăbiciunea ei se observă la nivel fiziologic: „se tulbura, se roșea, se-ngălbenea”, „simte un junghi în
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
suferise atâtea umilințe și i se adresează cu aceeași fină ironie, folosind la început formula pretinsă de acesta domnule șef și după aceea domnule Georgescu: „Domnule șef, iată dosarul Goldstein”, „Și mai iată, , vă rog foarte mult, și demisia mea.” Interlocutorul nu mai reacționează în niciun fel, fie din neatenție, fie dintr-o neînțelegere a subtilității mesajului, fie deoarece domnul Lefter, dându-și demisia, nu mai prezintă niciun fel de importanță. În relație cu oamenii legii, cât timp îi știe complici
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
adaptare la situația de comunicare din opera lui I.L.Caragiale. Știe să fie când violent, când ironic, când ademenitor în funcție de interesele sale, de contextul situațional în care se află, de modul propriu de receptare a realității, de atitudinea și statutul interlocutorului. Frecvența stărilor de surescitare nervoasă fac ca aceleași procedee stilistice să predomine în vorbirea sa: interogațiile și exclamațiile, repetițiile și ticurile verbale, topica ilogică. Un alt exemplu de diafazie în opera lui Caragiale îl oferă jupân Dumitrache din comedia „O
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
statutul social și condiția materială a acestora. El experimentează o metodă nouă de predare și ține o conferință, o lecție în prezența inspectorului, o lecție în ajunul examenelor și examenul anual care se desfășoară în prezența părinților elevilor. Principalii lui interlocutori sunt inspectorul, elevii și părinții acestora. În relație cu inspectorul are o exprimare reverențioasă. Atât în adresarea directă, cât și atunci când se referă la persoana lui folosește formula „onorat domnul inșpectore” alcătuită din adjectivul la modă în epocă „onorat”, substantivul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
prostovane! (Către inspector, care e transportat): „Că-z acesta doară iaște un școler emininke!” În final profesorul este felicitat pentru reușita lecției, iar acesta își răsplătește elevii tot cu calificativul boilor: „Că-z eu tot ce e spun boilor, onorat domnule inșpectore?” Interlocutorii au o reacție neutră, fiind obișnuiți cu un astfel de vocabular, care, era, probabil, acceptat în școala românească, dovadă că nici inspectorul nu pare deranjat de ceea ce aude. În ajunul examenelor Marius Chicoș Rostogan îi instruiește pe copii cu aceleași
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
da, loază!”, „Acele care sunt, boule! emisferul austral; emisferul boreal, mai gheparte apoi emisferul oriental și emisferul ocțidăntal, măgarule! Meri la loc, vită!” În final, profesorul schimbă codul lingvistic și iese din clasă „înjurând teribil ungurește.” Examenul anual aduce un interlocutor nou, părinții elevilor care asistă la examen și care sunt de condiție socială diferită: două mahalagioaice și o doamnă din înalta societate. Condiția socială a interlocutorului devine acum singurul selector al exprimării profesorului. Comunicarea prin limbaj este susținută de elemente
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
schimbă codul lingvistic și iese din clasă „înjurând teribil ungurește.” Examenul anual aduce un interlocutor nou, părinții elevilor care asistă la examen și care sunt de condiție socială diferită: două mahalagioaice și o doamnă din înalta societate. Condiția socială a interlocutorului devine acum singurul selector al exprimării profesorului. Comunicarea prin limbaj este susținută de elemente extralingvistice, precum: gesturile, înălțimea vocii, starea psihică a personajului. În relație cu odraslele mahalagioacelor, limbajul profesorului este eminamente depreciativ și îndeplinește funcția de admonestare: „No, prostule
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
reverențioși cu cei batjocoritori: „Că-z eu tot ce e spun boilor, onorat domnule inșpectore?”, prin felul facil de formulare a întrebărilor pentru copiii din înalta societate. Un exemplu de selectare a formulelor de adresare în funcție de vârsta și statutul social al interlocutorului, de specificul relațiilor dintre emițător și receptor îl oferă schița „O conferență”. Un bărbat aflat la o vârstă, care bănuim că este a bătrâneții, se confesează asupra felului în care i s-au adresat persoanele de sex feminin, cele mai multe prietene
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
putea avea drept rădăcină latinescul rostrum „gură”. Principalii selectori ai vorbirii lor sunt: condiția socială și starea sufletească a emițătorului, modul lui de a percepe realitatea în diferite momente ale acțiunii, pregătirea lui lingvistică și culturală, statutul social, vârsta, sexul interlocutorului. Din punct de vedere semantic modul propriu de exprimare al fiecărui personaj exprimă o anumită stare afectivă, morală și intelectuală manifestată la nivel individual: surescitare nervoasă, dispreț, gelozie, admirație, încredere, orgoliu, incultură, incorectitudine, suspiciune, ironie, batjocură, lingușire, snobism, subiectivism, inconsecvență
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
sunt o formă de reflectare a unor aspecte sociale: stratificare, apreciere greșită a valorii umane, existența unui adevărat lanț al prostiei, al inculturii și al incorectitudinii. Conținutul afectiv al vorbelor este adeseori accentuat prin gesturile, timbrul vocii și expresia feței interlocutorului. Modul de exprimare al personajelor, este o sursă a comicului și o dovadă a bogăției lexicale de care dispune limba română pentru a exprima gândurile și nuanțele afective cele mai variate și subtile, a geniului lingvistic de neîntrecut al lui
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
trădau că avea ceva pervers în ființa lui. Fața sa era îmbătrânită destul de mult pentru vârsta lui, mereu avea un zâmbet ironic atunci când vorbea cu cineva, și oricând era gata să strecoare o vorbă încărcată cu venin pentru aș răni interlocutorul. Mihaela în schimb era o femeie de treabă, ce se ocupa cu croitoria și se dedica educației și creșterii celor doi copii pe care îi aveau. Gătea foarte bine, era stimată și lăudată pentru mesele pe care le organiza la
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352707_a_354036]
-
altfel Silviu, avea un obicei destul de prost și anume, îi plăcea ca atunci când stătea de vorbă cu unii oameni să-i umilească prin cunoștințele sale despre știință, literatură, politică, în mod special îi plăcea atunci când reușea să-i îngenungheze pe interlocutorii săi scoțându-le în evidență incultura. Deși el nu era un om cu o cultură vastă, ba mai mult de atât avea destule lacune în cunoștințele sale, însă avea o părere exagerată despre el însuși. În ziua hotărâtă pentru acea
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (8) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352717_a_354046]
-
nu se sacrifică niciodată, el nu crede, el doar vede ce i-ar trebui celui din fața lui. Cei mai talentați oameni politici, jurnaliști, sunt la noi intuitivii. Dar presa nu trebuie să aibă o ideologie, ea trebuie să abandoneze populismul. Interlocutorul nu trebuie să fie doar un individ, ci o persoană, pe care o poți privi în ochi și să-i vorbești”, a declarat Vosganian. Presa nu trebuie să vină cu adevărul și cu dreptatea. Ea nu trebuie să fie moralizatoare
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
bărbătească. Nu mă deranjează că este înconjurat cu atâta atenție de fetele din grup. Înseamnă că prezintă un interes real pentru ele. Cristian stătea de vorbă cu un coleg care tot trebuia să-i repete ce spusese înainte, fiind că interlocutorul lui era cu gândul în cu totul altă parte. Nici ce-i șoptea noua sa fană cu fusta scurtă nu auzea. Doar intrarea echipelor pe teren și vacarmul care l-au produs printre spectatori a făcut ca grupul de prieteni
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]
-
-i nemurește visele: „Încă o pasăre - / Se oprește în grădina mea, / Lângă celelalte păsări tăcute - / Ca-n uleiurile mele nepictate” (Peisaj, pag. 10). Autoarea este mulțumită de bucuria de a avea cui să-i împărtășească trăirile sale. Poate fi un interlocutor cu care vorbește personal sau altul căruia îi trimite scrisori. Grădinii în care „Doar zăpada sclipitoare / e un covor fără sfârșit” (Scrisoare grădinii, pag.10 ); iernii privilegiate, căreia „Ploaia, spală toamna părăsită / Așternându-i iernii, / De nămeți, pufos covor.” ( Scrisoare
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
a inclus și pe mine în grupul-țintă căruia i-a dedicat surpriza sa specială. Altfel n-ar fi sorbit empatic, din umbră, entuziasmul meu, ca efect al aceastei întâlniri sui-géneris, în momentele mele de grație, când generalul îmi era distins interlocutor. Îi mulțumesc adânc - și pentru asta! Gheorghe Pârlea Miroslovești, 22 mai, 2014 1.Românii din jurul României: monografie etnofotografică (vol.II), Vasile Șoimaru, Editura SEREBIA, Chișinău; Ed. MAGIC PRINT, Onești, SEREBIA, Chișinău, 2014 2. Cotul Donului, 1942, coord. Vasile Șoimaru, Ed.
O PREZENŢĂ SUI-GENERIS, LA CHIŞINĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347100_a_348429]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Civilizatie > EMIL VAMANU. VIAȚĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEȚUIRE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015 Toate Articolele Autorului Arareori pot fi întâlniți pentru un interviu, interlocutori din rândurile persoanelor cu funcții de responsabilitate care nu caută aplicarea dialogului în generozitatea la schimb, în complimentări și fraze pe lângă subiect și adevăr. Un astfel de om de valoare este dr. ing. Emil Vamanu, pe care l-am atras
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
până ni se va da sentința medicală. Fusesem avertizați de medic că sunt șanse minime de supraviețuire, creierul fiind zdrobit, dar «să mai așteptăm și concluzia medicilor operatori, poate vor găsi o parte intactă, capabilă să mai răspundă», a încheiat interlocutorul nostru. După câteva momente, doctorul m-a luat de braț de lângă Radu și am intrat într-o sală unde urma să-mi comunice starea de fapt în care era Paul... Plângeam în hohote și îl chemam pe Paulică să-mi
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
Menuț Maximinian, CARTEA CU COPERȚI DE STICLĂ, SEMĂNĂTORUL, Editura online - noiembrie 2011 “Totdeauna am crezut că există un alt început” -Melania Cuc- Este îndeobște cunoscut că un jurnalist e cu atât mai bun cu cât știe să-l facă pe interlocutor să se destăinuie, stabilind o comuniune afectivă cu el, în așa fel încât să dispară orice barieră de vârstă, condiție socială, ori de altă factură. Dar când doi reporteri se întâlnesc și pun la cale un proiect, este dificil a
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
tăiate din bardă, abrupte sau la capătul celălalt al sentimentelor, frazele ne sunt alunecoase ca un gușter rece care îți intră în sân. Fiecare vrem să-l convingem pe celălalt de adevărul nostru, personal. Nu ne prea pasă de părerea interlocutorului și ne suprapunem în remarci dintre cele mai nepotrivite, ba, chiar și caraghioase, uneori. Mă simt ca un obiect, atunci când stau la o cafea cu cineva, și acel cineva e cu gândul la ale lui, în timp ce mi-a pus o
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
venit Revoluția din Decembrie 1989!!! Cele două romane au apărut mult mai târziu. ,,Impozit pe dragoste” și ,,Fructul oprit”. O viață în cuvinte de hârtie. Cu întorsături neașteptate, reluări de la zero, înaintări anevoioase, piedici, suișuri, prăbușiri. Modul direct de adresabilitate interlocutorului este maniera cea mai fericită de abordare a trecutului, sub forma unei autobiografii dezvoltate, cu exemple, cu date exacte și personaje reale. Evocarea evenimentelor din decembrie 1989 este un punct incandescent al cărții care justifică acțiunile următoare. Activitatea jurnalistică la
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
vieții, fie la radio, fie la televiziune, fie în hebdomadarele românești și chiar în gazetele și jurnalele de provincie, care au și ele putere de penetrație, este de părere că nu poți minți, mai ales atunci când te afli face-to-face cu interlocutorul, pentru că, în cele din urmă, te autodemaști: „În interviul clasic, din pagina scrisă, sinceritatea este firul-roșu, viața care se simte pulsând în fiecare răspuns, dar și în întrebările cu valenețe strategice de-a dreptul. Personal, ca intervievat constat că sunt
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]