1,308 matches
-
timp la fiecare întrebare. O modalitate de a rezolva această problemă este reducerea numărului de întrebări puse experților. De exemplu, putem include paisprezece întrebări într-o discuție cu persoanele care nu utilizează un anumit program, dar numai zece în demersul interogativ pentru utilizatorii programului. • Mărimea focus grupului. Un grup format din nouă persoane discută, de obicei, fiecare întrebare mai mult timp decât un grup format din șase persoane. • Nivelul la care doriți să ajungă discuția pe marginea întrebării respective. Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
doriți informații sau impresii de detaliu, planificați suficient timp pentru ca participanții să se străduiască să răspundă cât mai adecvat. Pasul 5. Obținerea feedback-ului din partea altor persoanetc "Pasul 5. Obținerea feedback‑ului din partea altor persoane" În momentul în care demersul interogativ a fost finalizat, trebuie trimis echipei ce a participat la ședința de brainstorming pentru întrebările inițiale, pentru a fi verificat. De obicei, nu este necesar ca echipa respectivă și cercetătorul să se mai întâlnească pentru a trece peste întrebări. De
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
întrebările inițiale, pentru a fi verificat. De obicei, nu este necesar ca echipa respectivă și cercetătorul să se mai întâlnească pentru a trece peste întrebări. De cele mai multe ori, folosirea e-mailului sau a faxului este utilă pentru a transmite schița demersului interogativ echipei de verificare. Rugați-i pe membrii acesteia să se gândească la următoarele aspecte: • Sunt acestea întrebările potrivite? Vor obține tipul de informație necesară? • Înțelegeți întrebările? Există vreuna care să fie neclară? • Întrebările evoluează logic de la o temă la alta
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
analizei, el dorește să ajungă la saturația teoretică, posibilă doar prin consecvența întrebărilor. Dar ce se întâmplă în cazul studiilor care implică tipuri diferite de participanți - grupuri de părinți, elevi, profesori și furnizori de servicii alimentare? Veți folosi același demers interogativ pentru toate grupurile? Dacă doriți să comparați percepțiile sau părerile profesorilor, studenților și părinților în legătură cu o anumită temă, trebuie să aveți un set de întrebări care să nu se schimbe de la un grup la altul. De multe ori, majoritatea întrebărilor-cheie
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
date noi la ceea ce ați acumulat deja cu ajutorul grupurilor anterioare. Bazându-ne pe ceea ce am aflat de la grupurile anterioare, putem adapta întrebarea, pentru a-i acorda o nouă dimensiune. Rezumattc "Rezumat" De prea multe ori întrebările sunt introduse în demersul interogativ pentru că le „sună bine” cercetătorilor. Întrebările greșite sunt neclare pentru participanți și, practic, imposibil de analizat. În acest capitol, am subliniat calitățile care definesc un demers interogativ de calitate. Astfel de întrebări sunt naturale în conversație, clare și scurte - printre
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
nouă dimensiune. Rezumattc "Rezumat" De prea multe ori întrebările sunt introduse în demersul interogativ pentru că le „sună bine” cercetătorilor. Întrebările greșite sunt neclare pentru participanți și, practic, imposibil de analizat. În acest capitol, am subliniat calitățile care definesc un demers interogativ de calitate. Astfel de întrebări sunt naturale în conversație, clare și scurte - printre altele. Nu toate sunt la fel și am discutat cinci tipuri diferite de întrebări: de deschidere, introductive, de tranziție, întrebările-cheie și cele de încheiere. Am dat câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
deoarece grupul este mai mic. Patru oameni au trecut prin mai puține experiențe decât doisprezece. SFAT Mărimea ideală a unui focus grup Mărimea ideală a unui focus grup este, de obicei, între șase și opt participanți. De multe ori, demersul interogativ și caracteristicile participanților oferă indicii referitoare la dimensiunea ideală a grupurilor. Dacă întrebările sunt menite să ajute la înțelegerea experiențelor oamenilor, cercetătorul va dori să organizeze discuții mai detaliate. Acest lucru se realizează cel mai bine, de obicei, cu grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
întrebarea. Aceste lucruri pot fi fascinante, dar nu ne oferă răspunsul căutat. Moderatorul trebuie să fie atent la nivel mental, pentru a identifica aceste probleme și a readuce întrebarea în discuție. Moderatorul trebuie să cunoască foarte bine introducerea și demersul interogativ. Exersați introducerea și puneți întrebările cu voce tare când faceți duș sau când sunteți la volan. Acomodați-vă cu întrebările. Fiți conștient de motivul pentru care puneți fiecare întrebare. Trebuie să știți cât timp vă așteptați să dureze discutarea fiecărei
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
discutarea fiecărei întrebări. Trebuie să știți care sunt întrebările-cheie. Trebuie să puneți întrebările într-un mod care să sune natural în conversație. Probabil că nu vreți să vorbiți ca și cum ați fi memorat întrebările și nici nu vreți să citiți demersul interogativ cuvânt cu cuvânt. Este acceptabil să trageți cu ochiul la demersul interogativ pentru a vă aminti care este următoarea întrebare, dar citirea întrebării (și pierderea contactului vizual cu participanții) distruge fluxul spontan al discuției. Un alt aspect al pregătirii mentale
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
întrebările într-un mod care să sune natural în conversație. Probabil că nu vreți să vorbiți ca și cum ați fi memorat întrebările și nici nu vreți să citiți demersul interogativ cuvânt cu cuvânt. Este acceptabil să trageți cu ochiul la demersul interogativ pentru a vă aminti care este următoarea întrebare, dar citirea întrebării (și pierderea contactului vizual cu participanții) distruge fluxul spontan al discuției. Un alt aspect al pregătirii mentale îl constituie disciplina necesară pentru a asculta și a gândi în același
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
discutat mai târziu în cadrul întrunirii. Pentru mai multe idei, consultați secțiunea care apare mai târziu în acest capitol, referitoare la întrebările participanților. Uneori, participanții se vor grăbi și vor începe să discute o întrebare care apare mai târziu în demersul interogativ. Este posibil să înceapă să se discute întrebarea 7 când dumneavoastră încă mai sunteți la întrebarea 4. Este momentul să decideți dacă vreți să continuați cu întrebarea 7 (lucru care ar putea fi în regulă, dar veți dori să vă
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
o paseze altei persoane. O altă strategie este amânarea răspunsului. Dacă subiectul va fi discutat mai detaliat într-un moment ulterior al reuniunii, puteți spune: „Vom vorbi despre asta peste câteva minute”. Dacă subiectul abordat nu se găsește în demersul interogativ, puteți răspunde astfel: „Vom vorbi despre astfel de probleme la sfârșitul întâlnirii. Reamintiți-mi atunci. Dar acum, să ne întoarcem la...”. Altă tehnică este aceea de a răspunde la întrebare. Aceasta se aplică mai ales atunci când întrebarea se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
care să le aveți în vedere” sau orice alte sintagme ce transmit un nivel mai mic de formalitate. 8. Anexa. Anexa este opțională. Aceasta conține materialele suplimentare care îi pot fi de ajutor cititorului. De exemplu, puteți include aici demersul interogativ și chestionarul pentru filtrare. De asemenea, pot fi introduse citate adiționale. Uneori, este posibil ca autorul să menționeze limitele studiului și interpretările alternative care pot fi oferite. Raportul punctelor-cheie este confundat uneori cu sumarul concis, deoarece ambele sunt scurte. Sumarul
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
al mitului o înviere într-o lume misterioasă de apoi? Unica posibilitate, făgăduită în mit, a unei asemenea speranțe escatologice trebuie să fi trezit interesul omului din perioada elenismului. Incapacitatea religiilor antice greco-romane de a oferi un răspuns îndestulător acestui interogativ palpitant al omului au determinat orientarea acestuia spre noile forme de credință, a căror forță de atracție era sporită continuu de natura misterioasă și neobișnuită al ceremonialului de inițiere. Ceremonialul părea un ecou din viața de dincolo, iar acestuia i
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
oricărei forme de existență, cunoaștere sau putere, punând accentul pe caracterul, dimpotrivă, construit al acestora și creând, astfel, noi posibilități ale gândirii și acțiunii umane. Astfel, apreciază McKerrow, Foucault își asumă o "analiză istorică non-tradițională"707, întrucât, în demersul său interogativ vizavi de caracterul "totalizator"708 al oricărei istorii intelectuale tradiționale, filosoful se concentrează, îndeosebi, asupra "discontinuităților"709 inerente oricărei istorii intelectuale a omenirii și are în vedere identificarea rațiunilor pentru care anumite relații sociale se configurează, desigur, în detrimentul tuturor celorlalte
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
atenția este orientată spre identificarea resurselor mobilizabile pentru fiecare competență, delimitarea resurselor pentru categoriile de cunoaștere: cunoștințe declarative (date semnificative, informații, concepte), cunoștințe procedurale (de aplicare, de precizare a cauzei unui eveniment, de transformare a unei fraze afirmative în una interogativă), cunoștințe de comunicare și colaborare (a ști să fii, a asculta un interlocutor, a transmite un mesaj). 3.5. Condiții de implementare Pornind de la acest model de proiect conceptual general, ca aplicare a paradigmei actuale a curriculumului centrat pe competențe
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în situații dificile, dramatice, dar găsind mijloace de compensare, comutare a interesului sau a nivelului de acțiune. Metode de educație propriu-zisă, cu valențe în autoeducație Educația intelectuală • Studiul individual • Metodele de explorare • Metodele de comunicare • Metodele de reflecție personală • Metodele interogative • ReCategorii Metode și procedee Metode de educație propriu-zisă, cu valențe în autoeducație zolvarea de probleme • Tehnicile de lectură • Observarea independentă • Simularea • Experiența cognitivă • Exercițiul • Proiectul • Tehnicile de creativitate • Tehnicile de prelucrare și structurare mentală • Reflecția Educația morală • Explicația • Tehnici de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fiecare de a arăta că poate fi nu numai o frumusețe fizică, dar și una a vieții interioare. Μ Stilul existențial amintește, În unele privințe, de stilul operelor literare. Astfel, la unii oameni acest stil este preponderent descriptiv, la unii interogativ, iar la alții dramatic sau exclamativ (descriptiv, În cazul celor care se mulțumesc doar cu simple observații sau enunțuri constatative; interogativ, caracteristic firilor meditative, cărora le place să sesizeze tot felul de aspecte interesante, fără a aștepta neapărat un răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
amintește, În unele privințe, de stilul operelor literare. Astfel, la unii oameni acest stil este preponderent descriptiv, la unii interogativ, iar la alții dramatic sau exclamativ (descriptiv, În cazul celor care se mulțumesc doar cu simple observații sau enunțuri constatative; interogativ, caracteristic firilor meditative, cărora le place să sesizeze tot felul de aspecte interesante, fără a aștepta neapărat un răspuns; dramatic, propriu celor care obișnuiesc să acorde evenimentelor receptate sau trăite o importanță mai mare decât ar merita-o acestea, de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
printr-o "retorică a lirismului, descinzând din patosul etic al lui Nicolae Labiș, în care elanurile temperamentale se structurează, în ritmuri ample"54 se cenzurează vizibil, ulterior, transformându-se, treptat, într-o cunoaștere realizată, prin "interiorizare și densificare lirică. Meditațiile interogative asupra sensului existenței se resorb, în cezuri prelungite, sugerând absența răspunsului. Destinul uman devine o înglobare progresivă transfinită a ciclurilor, într-o frumoasă imagine de mitologie orientală, iar, în spiritul unei metafizici romantice, ochiul întors înlăuntru devine, în simbol obsesiv
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lexico-semantic ( particularități lexicale arhaisme, regionalisem și termeni populari, neologisme, derivarea cu prefixe și sufixe), particularități semantice (omonime, sinonime, antonime), nivelul morfosintactic (particularități morfologice substantivul, adjectivul și pronumele, verbul), particularități sintactice apoziția, elipsa, propozițiile enunțiative simple sau dezvoltate, propozițiile exclamative și interogative), nivelul stilistic (epitetul, comparația, personificarea, metafora), particularități și similitudini. Autoarea oferă, astfel, o analiză pe volume de poezie, urmată, de una pe niveluri de expresivitate și de originalitate ale limbajului, realizând în cadrul a trei părți în câte este dispusă lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
tresar,/ Nu știu ce să fac cu mâinile. Am febră/ Și respirând numai,/ Zvâcnesc de durere/ Numai ochii ochii da, recunosc -/ Sunt asemenea cu ai statuilor,/ Albi,/ Cu pupilele întoarse înăuntru." (Ochii statuilor). Volum de "interiorizare și densificare lirică, dominat de meditații interogative asupra sensului existenței, resorbite în cenzuri prelungite, sugerând absența răspunsului"85, A treia taină "este în măsura în care comunică neliniștea sufletului poetei ce se confruntă cu dilema sau cu misterul existenței"86: "Durere limpede, moartea m-a-ntors,/ În brațele tale supus, aproape copil
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
precum intonație, accent, timbru, durată, intensitate și înălțimea sunetelor, care capătă valențe stilistice, sugerând trăiri afective diferite 255. Cu alte cuvinte, "prin intrare în relația cu accentul dinamic al cuvântului, accentul muzical devine accent stilistic și, în acest fel, intonația interogativă, exclamativă sau neutră ascendentă sau egal distribuită se constituie în mărci stilistice, sugerând diverse trăiri afective"256. În acest sens, menționăm prezența frecventă a aliterației 257, în majoritatea textelor interzise, redată prin repetiția nazalei dentale n, care accentuează strigătul: "Un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
primordialitatea elementelor, căutându-si propriul sens, iar dorința de a tinde spre individualitate produce sinestezia senzualității între formă si fond. Cea de-a doua linie de forță, însă, urmăreste starea de criză în care eul liric pendulează între ființa rațională, interogativă si iraționalitatea universului, între delimitarea frontierelor eului empiric de cel poetic". Diana Tâlvâc, op cit., p. 5 (Rezumat). 34Luiza Bratu, op. cit., p. 90. 35Luiza Bratu, op. cit., p. 178. 36Vezi, Michael Riffaterre, Essais de stylistique structurale, Paris, Editions Flammarion, 1971. 37Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
primordialitatea elementelor, căutându-și propriul sens, iar dorința de a tinde spre individualitate produce sinestezia senzualității între formă și fond. Cea de-a doua linie de forță, însă, urmărește starea de criză în care eul liric pendulează între ființa rațională, interogativă și iraționalitatea universului, între delimitarea frontierelor eului empiric de cel poetic". 106Ibidem, p. 5. 107Luiza Bratu, op. cit., p. 65. 108Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Timișoara, Editura Amarcord, p. 123. "Pe o oglindă chinezească dintr-un muzeu de la
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]