4,210 matches
-
terapeutic, terapeutul păstrează mereu în minte patru întrebări care orientează intervenția sa - Comportamentele vizate fac parte din repertoriul persoanei? In alți termeni, au fost acestea deja învățate în cadrul modulelor psihoeducaționale de reglare a emoțiilor, de toleranță la suferință, de eficacitate interpersonală sau de conștientizare totală? - Sunt întărite comportamentele inadaptate și în ce mod? Sunt întărite comportamentele adaptate (chiar într-o măsură aproximativă) și în ce mod? In alți termeni, care este forma sub care sunt controlate contingențele? - Comportamentele adaptate sunt inhibate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Terapeutul îi cere Doamnei B. să manifeste un comportament corector-supracorector. El o invită pe Doamna B. să-și mobilizeze competențele de reglare emoțională în așa fel încât aceasta să pună capăt manifestării emoționale în desfășurare (corecție), și competențele privind eficacitatea interpersonală prin exprimarea furiei sale într-o manieră respectoasă atât față de sine cât și față de celălalt (corecție), cât și să-și prezinte scuzele sale terapeutului pentru că l-a insultat (supracorecție). Doamna B. are douăzeci de minute pentru a realiza acest obiectiv
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
enervarea suspinând? Ințeleg că sunteți decepționată în legătură cu această atitudine; mă întreb dacă, în locul dumneavoastră, nu m-aș fi înfuriat și eu! Oricum ar fi, sunt încântat de această situație! Datorită lui M.C. vom exersa și vom perfecționa competențele privind eficiența interpersonală și toleranța la suferință! Terapeutul interacționează direct cu mediul dacă și numai dacă pacientul nu este capabil să acționeze singur, dacă și numai dacă viața pecientului sau aceea a altei persoane este în pericol, sau atunci când mediul este intransigent și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și istoric. Vezi capitolul 3. Behaviorism. Cognitivism. Comportamental, cognitiv și emoțional. Eysenck, 1953. Scheele, 1982. Directă, indirectă, euristică, de schimb. Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Lazarus și Folkman, 1984. Kanfer și Saslow, 1969. Lazarus, 1973. Behavior, Affect, Sensation, Imagery, Cognition, Interpersonal, Drug. Cottraux, 1979. Cottraux, 1990 și 2004. Grila SECCA este prezentată în capitolele 6, 7, 8, 11 și 14 ale acestei lucrări. Cititorul va găsi acolo exemple privind utilizarea acesteia. Factori declanșatori inițiali, factori istorici de menținere, evenimente precipitante, tratamente
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și Wilson, 1993; Fairburn, 1997. Ea se desfășoară pe parcursul a opt ședințe. 30 până la 45% cazuri de recădere. O formă prescurtată de terapie cognitiv-comportamentală este eficientă la unii pacienți. Fairburn și Brownell, 2002. Este vorba, în majoritatea cazurilor, despre conflicte interpersonale sau despre dificultăți de adaptare asociate unui anumit moment al vieții; este vorba uneori despre singurătate, asociată sau nu unor deficiențe de competență socială, sau unei probleme de doliu. Aceste persoane ar prezenta elementele unui prognostic terapeutic negativ cum ar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe concepte psihologice noi, absente sau secundare în modelul lui Fairburn (Striegel-Moore și Smolak, 2001; Thompson, 2004). Această teorie pune accentul pe temperament (teoria lui Cloninger), pe reprezentările de sine și pe reacțiile emoționale asociate (teoria lui Higgins), pe relațiile interpersonale (teoria lui Benjamin) și pe influența socială (teoria socioculturală). Thompson, 2004. ∗ Éric Peyron Doctor în științe, psihiatru, DU în alcoologie și DU în terapie comportamentală și cognitivă la Sainte-Foy-les-Lyon. Kallmen și al., 2003. Subiecții alcoolo-dependenți rămân "mult mai amenințați de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
antidepresive pentru a pune capăt vieții sale sau suferinței de moment. De exemplu, Doamna B. nu-și administrează antidepresive decât atunci când se simte tristă. Modulul de conștientizare totală. Modulul de reglare emoțională. Modulul de toleranță la suferință. Modulul de eficiență interpersonală. Beck, Steer și Brown, 1998. Scor superior sau egal cu 27. După tentativa care a condus la inițierea terapiei. In cursul lunii a șasea de tratament, Doamna B. a consumat heroină atunci când se afla într-o situație de conflict interpersonal
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
interpersonală. Beck, Steer și Brown, 1998. Scor superior sau egal cu 27. După tentativa care a condus la inițierea terapiei. In cursul lunii a șasea de tratament, Doamna B. a consumat heroină atunci când se afla într-o situație de conflict interpersonal cu amantul său. Atunci când utilizarea competențelor este cotată cu 0, acest lucru înseamnă că Doamna B. nu s-a gândit să le folosească. Cotația 1 indică faptul că Doamna B. s-a gândit la ele dar nu le-a utilizat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lucru cu succes. De exemplu, o terapie cognitivă i-ar permite să lucreze asupra tulburării sale de dispoziție, în timp ce un tratament de tip EMDR ar fi mai indicat în ceea ce privește stresul său post-traumatic; Doamna B. ar putea să-și amplifice competențele interpersonale dezvoltându-le în cadrul diferitelor grupuri terapeutice sau beneficiind de o terapie de cuplu. PAGE PAGE 483 FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Ghid clinic.doc
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
echilibru pronosticat, acestea ne sporesc înțelegerea privind structurile care constituie lumea social-politică și comportamentul uman care se generează în contextul acestor structuri. Incursiunea noastră în teoria alegerilor are drept obiectiv extinderea repertoriului nostru de modele analitice, pe baza complexității negocierilor interpersonale. Scopul meu este acela de a demonstra unele dintre principalele modele de alegere care sunt prevalente în științele sociale moderne și să vă încurajez să vă adaptați și dezvoltați modele echivalente pentru propriile proiecte de cercetare. Acest curs va dezvolta
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
le susțin, forța motrice a acestor principii va tinde să se erodeze. Totuși, normele pot ajuta la constituirea nivelului de bază de asigurare, necesar depășirii unora dintre obstacolele acțiunii colective de n peroane - de exemplu, stabilirea nivelului minim de încredere interpersonală, ajutorarea obligatorie sau crearea unei predispoziții pentru cooperare - contribuind prin aceasta și la cimentarea fundamentelor ordinii sociale, și la sprijinirea condițiilor premergătoare de schimb a asigurărilor reciproce suplimentare. Ca teoreticieni de științe politice, înțelegem doar în mică măsură crearea, evoluția
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
recunoașterea proceselor prin care indivizii își percep recompensele potențiale și acționează strategic în încercarea de a le obține. În al treilea rând, alegerile sociale au contribuit cu unele elemente la soluțiile probabile, concentrându-și atenția pe rolul potențial al încrederii interpersonale, pe jocul repetitiv și pe impunerea externă. Alegerile sociale se pot caracteriza cel mai bine nu ca teorie unică și unificatoare, ci ca abordare generală a modelării și a generării de ipoteze în științele sociale. Văzute astfel, acestea se conformează
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
referim, În primul rând, la violența Îndreptată către propria persoană, În care victima și agresorul sunt una și aceeași persoană. Ca subtipuri Întâlnim sinuciderea și abuzarea de propriul trup (de exemplu, injectarea de droguri). În al doilea rând, avem violența interpersonală. Este violența exercitată Între indivizi; ca subtipuri Întâlnim violența familială și violența dintre partenerii intim, pe de-o parte, și violența exercitată de grupuri mari asupra unor comunități, pe de altă parte. În general, În relațiile de cuplu, violențele de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intimă dintre două persoane (bărbat și femeie) ce formează un cuplu (căsătorit sau necăsătorit), ca fiind agresiunea ce se manifestă verbal, fizic și nonverbal. Am inclus aici și violența nonverbală pentru simplul motiv că un astfel de comportament reduce comunicarea interpersonală, rezultatul fiind izolarea celor doi parteneri. Numeroase cercetări au Încercat să descopere care ar fi cauzele violenței intime. ,, Prima problemă teoretică”, după cum afirmau Christopher I. Eckhardt și Melanie L. Dye (2000, 141-142), este de ordin cognitiv și ,,privește gândurile elementare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
continua, dar nu Într-atât Încât să luăm În calcul faptul că violența fizică poate fi considerată o atitudine de macho. Referindu-ne la cel din urmă comentariu, o astfel de ,,abordare” sugerează mai de grabă slăbiciune, lipsa de comunicare interpersonală și de respect și, de ce nu, o lipsă de empatie care viciază relația În doi. La violența familială (sau violența domestică) avem ca subdiviziuni violența Împotriva copilului și violența Împotriva persoanelor În vârstă. Violența din partea comunității se Împarte În violența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unui comportament agresiv la marea majoritate a copiilor ce le vizionează. Pe de altă parte, Christian Kiewitz și James B. Weaver III (2001, 821) au arătat că ,,dispozițiile agresive și sexul mediază impactul violenței media asupra percepțiilor ulterioare ale conflictelor interpersonale, violente. Indivizii cu un grad ridicat de agresivitate, În general, afișează tendințe puternice și ostile În percepțiile lor asupra conflictelor interpersonale decât indivizii cu un grad scăzut de amenințare. Mai mult, s-a constatat că bărbații cu un grad scăzut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
III (2001, 821) au arătat că ,,dispozițiile agresive și sexul mediază impactul violenței media asupra percepțiilor ulterioare ale conflictelor interpersonale, violente. Indivizii cu un grad ridicat de agresivitate, În general, afișează tendințe puternice și ostile În percepțiile lor asupra conflictelor interpersonale decât indivizii cu un grad scăzut de amenințare. Mai mult, s-a constatat că bărbații cu un grad scăzut de agresivitate sunt extremi În raportarea gândurilor agresive și a acțiunilor. Surprinzător, nu au susținut ipoteza că expunerea la un film
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
C. și Stipp, Horst. (1984). The Impact of Fictional Television Suicide Stories on U.S. Fatalities: A Replication. The American Journal of Sociology, 90, 1, 151-167. Kiewitz, Christian și Weaver, James B. III. (2001). Trait aggressiveness, media violence, and perceptions of interpersonal conflict. Personality and Individual Differences, 31, 821-835. Klinger, Lori J., Hamilton, James A. și Cantrell, Peggy J. (2001). Children’s perceptions of aggressive and gender-specific content in toy commercials. Social Behavior and Personality, 29, 1, 11-20. Messner, S.F. (1986). Television
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generații. Pe scara a trei generații, „se poate observa și diversitatea de reciprocități directe sau indirecte, imediate sau diferite În timp, care țes raporturile lor (ale generațiilor - n.n.)”. Obiectivul central Îl reprezintă evidențierea fenomenelor proprii dinamicii generațiilor atât la nivel interpersonal, cât și la nivel macrosocial. La acest ultim nivel, cea mai dezbătută problemă este cea referitoare la specificitatea raporturilor dintre generații comparativ cu celelalte raporturi sociale fundamentale cu care sunt relaționate, precum raporturile dintre sexe sau cele dintre clasele sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1972; Leinhart, 1977). Cu toate că sunt mai multe definiții ale rețelelor sociale, cea mai comună se referă la legăturile dintre indivizi, grupuri și instituții cu care o persoană are contact și percepe că depinde de suportul lor. Rețelele sociale sunt conexiunile interpersonale la care oamenii participă pe măsură ce duc la bun sfârșit activitățile zilnice. De pildă, membrii unei comunități se Întâlnesc și desfășoară activități În fiecare zi la școală și la biserică, la evenimente sportive, În parc, la manifestări sociale variate, și În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
toți membrii ei atât În manifestările În interior, cât și În cele din exteriorul său; la nivelul familiei modelul cultural se concretizează În modele comportamentale prin care membrii săi adoptă și internalizează normele, tradițiile, formele de organizare ale activitățiilor, raporturile interpersonale și de autoritate În exercitarea rolurilor specifice vizând realizarea finalităților propuse. Cartea este structurată pe opt capitole. Primul capitol, intitulat „Cultura - definiție, conținut, esență a definirii și funcționalității modelului cultural”, oferă În prima parte o prezentare generală a definițiilor aduse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
toți membrii săi atât În manifestările În interior, cât și În cele din exteriorul său. La nivelul familiei modelul cultural se concretizează În modele comportamentale prin care membrii săi adoptă și internalizează normele, tradițiile, formele de organizare ale activităților, raporturile interpersonale și de autoritate În exercitarea rolurilor specifice vizând realizarea finalităților propuse. Autorul Își propune să surprindă instrumentalizarea modelului cultural În plan familial la următoarele niveluri: a) motivația căsătoriei; b) motivația opțiunii alegerii partenerului; c) manifestarea rolului conjugal În comportamentul familiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al marginalității sociale, ci, cum spune și subtitlul volumului, pe intervențiile sociale și pe efectele acestora În comunitățile defavorizate. Întregul demers l-am citit ca mai degrabă calitativ și subiectivist (În sensul sociologiei zise subiectiviste). Accentul este pus pe relațiile interpersonale dintre actorii intervențiilor și subiecții acestora. Interacțiunea nu mai este una oarbă, sistemică, Între un cadru formal, instituțional și ,,excluși”, ci Între două lumi care nu găsesc nici un meridian pentru a-și potrivi ceasurile de Întâlnire. Întâlnirile devin o confruntare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
primul o considera ca fiind identificată prin gemeinschaft („comunitate”), iar al doilea printr-o solidaritate mecanică - și o societate modernă emergentă, respectiv gesellschaft („societate”) sau solidaritate organică. În mare, pentru ambii autori, societatea tradițională era bazată pe rețele de relații interpersonale directe, reglementate de norme cutumiare ce accentuau interdependența și reciprocitatea, pe când societatea modernă, aflată sub influența apariției industriilor manufacturiere și a urbanizării accelerate, a specializării profesionale și a fragmentării spațiale, a creșterii densității interacțiunilor într-un spațiu social dilatat, a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
accelerate, a specializării profesionale și a fragmentării spațiale, a creșterii densității interacțiunilor într-un spațiu social dilatat, a început treptat să se bazeze pe generalizarea raționalității legale, instrumentale și impersonale, adică pe legi și alte coduri normative scrise, pe relații interpersonale mai ales formale, pe eliberarea persoanelor de tirania tradițiilor și a cutumelor comunitare. Tranziția de la un tip de organizare socială la celălalt s-a asociat cu tulburări ale ordinii normative (numite de Durkheim stări anomice) și cu manifestări tipice pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]