1,905 matches
-
să apeleze la instanțele de judecată. Apelul la instituții (instanța de judecată) - ca mecanism de a reduce riscul În tranzacții - este, paradoxal, de natură a slăbi Încrederea reciprocă Între parteneri. Ca exemplu, În studiul nostru asupra industriei confecțiilor, majoritatea managerilor intervievați au mărturisit că, În relațiile cu partenerii stabili, negocierea rezolvă conflictele, fără a fi nevoie să apeleze la instanțe. De asemenea, aceste relații dispuneau de mai multe mecanisme adaptative care concurau către un grad sporit de integrare al firmelor partenere
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Din acest punct de vedere, câmpul care se conturează este acela al producătorilor de confecții destinate exportului (În special În sistem lohn), dar considerând totalitatea relațiilor cu furnizori/clienți, agenții de reglementare În care sunt implicați aceștia. Mulți dintre managerii intervievați afirmau cu oarecare mândrie: „noi lucrăm doar pentru export”; prin aceasta accentuau anumite activități specifice ale firmei (acelea de export/import, gestiunea relației cu partenerii, Întocmire a contractelor) și scoteau de sub jurisdicția lor ceea ce Însemnau activități pentru piața internă (producerea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe care Îl ocupă organizațiile În termeni de tip și capacitate de producție (cantitativ/calitativ, serie mare/serie mică), dar și, mai ales de portofoliul de clienți (relații contractuale) pe care Îl deține, În majoritatea cazurilor externi. Majoritatea managerilor firmelor intervievate au accentuat importanța partenerilor „tradiționali”, a relațiilor de lungă durată, bazate pe Încredere strategică ce rezultă din istoria interacțiunilor repetate. Analiza Întreprinsă relevă existența unei tipologii sociale a firmelor, tipologie ce se dovedește a fi adecvată la nivel subiectiv semnificativ
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
controlul și care posedă un anumit tip de capital. Interviurile realizate au arătat că, În calitate de subcontractori, practica majorității firmelor românești mari, este de a menține relații implicate (embedded) cu parteneri stabili, constanți; aproximativ 80 - 90% din tranzacțiile fiecăreia dintre firmele intervievate erau realizate cu un număr limitat de parteneri constanți, pe perioade de peste doi ani, ceea ce arată un grad ridicat de implicare a tranzacțiilor În relații pe termen lung. În plus, există o concentrare mare a tranzacțiilor unei firme pentru un
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a contractorului român. Pe de altă parte, acesta din urmă se confruntă cu incertitudinea impunerii contractului odată ce marfa este predată: costurile de judecată sunt foarte mari, iar probabilitatea recuperării pagubei este mică. Reporter: Au existat conflicte Între dvs. și parteneri? Intervievat: Am avut, cu unii am ajuns În tribunal, am câștigat și atât, că banii oricum nu i-am primit. Era un grup cu mai multe firme și au Închis. Trebuia să-i acționez În judecată În Anglia și asta Însemna
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
conflictelor și furnizează informații strategice partenerilor ce nu ar putea fi comunicate exclusiv prin intermediul mecanismului prețurilor. La Întrebarea „cum credeți că ar proceda un client de-al dvs. dacă un competitor i-ar oferi un preț mai bun?” majoritatea managerilor intervievați sunt Încrezători că partenerii cu care au relații de lungă durată ar rămâne loiali actualei relații În virtutea modalităților cunoscute și agreate de cooperare și care nu ar fi garantate prin schimbarea relației. La aceeași Întrebare, unul dintre intervievați a răspuns
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
majoritatea managerilor intervievați sunt Încrezători că partenerii cu care au relații de lungă durată ar rămâne loiali actualei relații În virtutea modalităților cunoscute și agreate de cooperare și care nu ar fi garantate prin schimbarea relației. La aceeași Întrebare, unul dintre intervievați a răspuns: Totuși Între anumite firme rămân niște relații, chiar dacă se Întâmplă să nu mai lucreze o perioadă. Că se Întâmplă, ...și totuși am rămas prieteni, mă duc În Anglia, el vine aici, ne vedem. Nu mai vine pe aici
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ce Încearcă să controleze incertitudinea. Relațiile implicate contribuie la reducerea reactivității și volatilității piețelor și la stabilizarea actorilor constitutivi (organizații) și a structurii câmpului. La Întrebarea „considerați că se poate avea Încredere În majoritatea partenerilor?” răspunsurile tind să fie negative, intervievații afirmând că sunt asigurați prin contract. Pe de altă parte Însă, când se vorbește de partenerii „tradiționali” ai firmei, de portofoliul de clienți stabili, managerii recunosc că se bazează foarte mult pe Încredere și mult mai puțin pe contracte. Oportunismul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
posibilitatea unei firme românești să Își recupereze sumele datorate de un partener extern În instanță este foarte scăzută, date fiind costurile judiciare mari ale unui proces În străinătate. Reporter: Credeți că puteți avea Încredere În majoritatea partenerilor dvs. de afaceri? Intervievat: Cu cei cu care lucrez la momentul de față... Da! Mai am și eu emoții, de ce să nu spun? În momentul În care Încep o relație cu un partener nou. Am avut și situatii din astea; când Începi cu cineva
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
puțin importantă, ceea ce face ca fluctuația forței de muncă să fie Însemnată. Consecvent acestei logici răspândite la nivelul câmpului, ce impune controlul relațiilor de afaceri, relaționarea Între parteneri se face pe baza recomandărilor, a relațiilor anterioare și cunoștințelor. Majoritatea celor intervievați au menționat relațiile personale și cunoștințele ca modalitate principală de alegere a partenerilor de afaceri (atât cei interni, cât și cei externi). Reputația creată și portofoliul de relații constituie resurse sociale strategice În industria confecțiilor. Implicarea În rețele cu clienți
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cât și cei externi). Reputația creată și portofoliul de relații constituie resurse sociale strategice În industria confecțiilor. Implicarea În rețele cu clienți/parteneri externi și investiția În capital social (reputație, recunoaștere) constituie o strategie de succes În opinia altui manager intervievat: În general vin oameni care sunt recomandați: „Du-te acolo că, eu știu, lucrez cu ei sau am lucrat cu ei și vezi ce poți să faci.” Sunt foarte importante relațiile astea pentru că ei se cunosc foarte bine; În general
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se baza pe un contract extern cu o firmă producătoare irlandeză și datorită comenzilor mari primite de la partenerul extern era nevoită să subcontracteze o parte din comandă altor fabrici, de mai mici dimensiuni. Reporter: Cum vă alegeți partenerii de afaceri? Intervievat: Prin cunoștințe În general, prin făbricuțe cât de cât, mai mult sau mai puțin dotate pe care le-am dotat, le-am ajutat. Care la rândul lor, că așa se Întâmplă de fapt au vreo 2-3 asociați, aceia la rândul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la rândul lor s-au despărțit, au mai facut altele, au venit la noi iarăși și uite așa s-a facut un cerc de aproape 2000 de angajați anual. Reporter: Din cataloagele de afaceri niciodată nu v-ați selectat partenerul? Intervievat: Nu, nu așa se face, se vine cu prieteni, unul vine cu altul, recomandări de genul asta. Nu l-am luat din stradă. În ceea ce privește gestiunea relației odată stabilite, aproape toți managerii intervievați recunosc importanța contractului ce constituie cadrul reglementativ al
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de afaceri niciodată nu v-ați selectat partenerul? Intervievat: Nu, nu așa se face, se vine cu prieteni, unul vine cu altul, recomandări de genul asta. Nu l-am luat din stradă. În ceea ce privește gestiunea relației odată stabilite, aproape toți managerii intervievați recunosc importanța contractului ce constituie cadrul reglementativ al oricărei relații. Totuși, În mod real, acesta se dovedește a fi mai degrabă un cadru general, În mod necesar imperfect și care furnizează componenta asiguratorie a schimbului. În puține cazuri Însă managerii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lungă durată, soluționarea conflictelor se realizează prin negociere și există Înțelegere de ambele părți. Reciprocitatea Între parteneri joacă un rol important. Referindu-se la importanța contractului, mai degrabă birocratică și mai puțin În reglarea relației dintre parteneri, unul dintre managerii intervievați spunea: În primul rând este Încrederea reciprocă. Contractele se fac mai mult pentru probleme, să zicem birocratice: că trebuie să vadă vama, că nu-i dă aprobarea de scutire de taxe vamale și de TVA, la importuri trebuie să dovedești
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe măsură ce se derulează contractul. În astfel de contracte cadru nu componenta instituțională devine asiguratorie, ci mai degrabă Încrederea care se stabilește Între parteneri și expectațiile privind comportamentul reciproc care rezultă din relațiile de lungă durată. De asemenea, niciunul dintre managerii intervievați nu a recurs la impunerea de penalizări „partenerilor tradiționali” dacă s-a Întâmplat ca aceștia să Întârzie plata comenzilor contractate; astfel de Înțelegeri informale generează Încredere și expectații privind comportamentul partenerului. Pe de altă parte, contractul este simbolul relației, iar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
marjă de eroare rezonabilă și cu un risc acceptabil, constatările obținute pe eșantionul de indivizi la nivelul populației vizate de cercetare. Tipurile de indivizi din eșantionul anchetat trebuie să acopere corect tipurile ce apar în populație, pe când cei din loturile intervievate posedă trăsături care, de regulă, îi particularizează față de de masa mare a celorlalți; sunt intervievați lideri formali sau informali, persoane ce dețin poziții privilegiate sau au avut parte de experiențe de viață neobișnuite, deținând așadar informații pe care ceilalți nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la nivelul populației vizate de cercetare. Tipurile de indivizi din eșantionul anchetat trebuie să acopere corect tipurile ce apar în populație, pe când cei din loturile intervievate posedă trăsături care, de regulă, îi particularizează față de de masa mare a celorlalți; sunt intervievați lideri formali sau informali, persoane ce dețin poziții privilegiate sau au avut parte de experiențe de viață neobișnuite, deținând așadar informații pe care ceilalți nu le au etc. Exagerând un pic, am putea spune că individul anchetat este individul mediu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
informali, persoane ce dețin poziții privilegiate sau au avut parte de experiențe de viață neobișnuite, deținând așadar informații pe care ceilalți nu le au etc. Exagerând un pic, am putea spune că individul anchetat este individul mediu, obișnuit, iar cel intervievat este cel deosebit, atipic. 4. Pentru a se asigura o reprezentativitate satisfăcătoare, ancheta se realizează, de regulă, pe eșantioane mari, în vreme ce interviului îi sunt supuși un număr mult mai redus de indivizi. Eșantion mare înseamnă de ordinul sutelor sau, mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
al celor studiați. Se urmărește astfel obținerea nu a unor cunoștințe tip „fotografie”, ci descifrarea mecanismelor acțiunilor oamenilor, descoperirea motivațiilor, a sistemului de valori la care aderă, descrierea unor comportamente relevante din colectivitate, pe baza experienței de viață a celui intervievat. Altfel spus, ancheta este o metodă de tip extensiv, pe câtă vreme interviul este una de tip intensiv. 6. Prelucrarea datelor unei anchete se realizează folosindu-se procedurile statistice standard, care toate se bazează pe calculul frecvențelor cu care apar diferitele variante
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
numai în studiile clasice de antropologie culturală, adică cele referitoare la culturile „exotice”, ci și în cercetarea subculturilor, din societățile complexe, de către sociologi. Se naște însă următoarea dilemă: dacă cercetătorul își declară identitatea, apare „efectul de străin” (cei observați și intervievați nu se mai comportă natural), iar dacă el intră „incognito”, se ridică problema etică (cu ce drept culegi date despre membrii unei colectivități fără ca aceștia să o știe). Neintrând aici în asemenea delicate probleme și recunoscând că efectuarea interviurilor de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în actul interpretării, cercetătorul să intervină cât mai puțin cu propriile idei. Astfel, introducând expresia „interviu polifonic”, Kreiger consideră că ar fi potrivit ca spusele fiecărui subiect să fie înregistrate cât mai fidel cu putință, iar perspectivele distincte ale oricărui intervievat să se regăsescă în raportul final de cercetare. Acest raport n-ar trebui să fie, așadar, o sinteză a cercetătorului în care s-au pierdut pe drum vocile subiecților (apud Fontana și Frey, 1994). În ciuda multor exagerări și inconsistențe teoretico-metodologice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
indispensabilă exprimarea opiniei personale a fiecăruia. Este indicat să se realizeze convorbiri libere (nedirijate) asupra subiectului ce se va discuta. Scopul acestor convorbiri este triplu: de a induce o relație personală de încredere și stimă reciprocă, de a „debloca” persoana intervievată și de a facilita exprimarea opiniilor sale în cursul reuniunii ce va avea loc, deoarece ea se va afla atât într-o situație de siguranță (și-a formulat deja opiniile), cât și într-unastresantă (prezența celui care a ascultat-o o dată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chestionarului să fie foarte atent la formularea întrebărilor. Funcționarea mecanismelor prin cadre de referință, scheme mentale, tipificări, atribuiri vizează și relația cognitivă respondent-operator (cercetare). După cum s-a văzut, operatorul face o serie de presupuneri și anticipații în legătură cu persoana și răspunsurile intervievatului. Tot așa, acesta din urmă, mai mult sau mai puțin deliberat, atribuie caracteristici și intenții operatorului sau celui care a întocmit chestionarul, lucrând cu o imagine despre natura și scopul cercetării. Pentru a reduce din erorile de acest fel, se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în cadrul căreia asistentul social formulează întrebările, iar clientul oferă informațiile solicitate, necesare construcției proiectului de intervenție. Interviul în asistența socială este o interacțiune comunicațională ce are un scop deliberat și mutual acceptat de participanții la comunicare intervievator (asistentul social) și intervievatul (sistem client și/sau sistem țintă și/sau sisteme relevante). participanții la interacțiunea este interacțiune relaționează structurată într-un mod într-un mod specific specific Conținutul de tip asistență socială al interviului este astfel ales încât să faciliteze atingerea scopului
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]