1,897 matches
-
dificil să decidă singuri în legătură cu pământul lor, - cu toate că Ceres nu reprezintă pentru țărani un mod profitabil de a-și valorifica terenul, se dovedește a fi însă o întreprindere stabilă în comparație cu fermele nou-înființate. Acest lucru este subliniat de unul dintre subiecții intervievați: „oamenii nu pleacă de la el că au văzut în timp că asociațiile mici cad. Nu îi satură, dar le dă mereu, chiar mai puțin, dar le dă” (director Favorit, Grivița). În cazul în care țăranii se plâng de datoriile mari
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de mecanică agricolă, care a înființat această SRL împreună cu ceilalți trei frați ai săi. 3. Cu toate că există anumite forme asociative în viața socială a satului, oamenii sunt mai degrabă individualiști, suspicioși și neîncrezători unii față de alții. Toți cei cinci subiecți intervievați au sugerat o astfel de descriere generală a relațiilor dintre membrii comunității locale. Orientarea spre familie și spre interesul de familie este fundamentală. Perioada postdecembristă pare să fi produs schimbări importante la nivelul solidarității comunitare, concretizate în accentuarea neîncrederii și
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cât și publicul au o înțelegere rezonabilă a problemelor speciale și a limitărilor care apar în măsurarea atitudinilor și credințelor, care sunt diferite de comportamente. Acest tip de cercetare se ocupă deseori cu aspecte sensibile și complexe despre care persoanele intervievate au diferite grade de cunoaștere sau interes, părerile lor în legătură cu acestea putând fi deseori formate pe jumătate, confuze sau inconsistente. O mare integritate profesională și abilitate sunt esențiale pentru ca cercetarea însăși să fie reprezentativă și nepărtinitoare iar rezultatele ei să
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
publicitare erau recompensate cu bani), dacă o campanie de sănătate publică a avut sau nu rezultatele scontate etc. O altă variantă de interviu folosită în RP este interviul cu scop expres. Spre deosebire de interviul de interceptare, în cadrul varianței din urmă persoanele intervievate nu sunt alese la întâmplare. De exemplu, într-o campanie de strângere de fonduri vor fi vizate, în primul rând, persoanele bogate și/sau influențe ale comunității. Focus-grup-ul Acesta este format dintr-un număr de opt până la douăsprezece persoane care
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
exprime propriile convingeri, diferite de cele ale majorității, chiar dacă autoarea germană găsește cauza acestui fenomen nu într-un efect de politețe, ci în teamă de a nu fi marginalizat. În orice caz, acești factori perturbatori pot fi atenuați, daca persoanelor intervievate li se va garanta că vor rămâne anonime. Categoriile de raspuns În chestionare putem folosi atât întrebări deschise, cât și întrebări închise. Primele lasă subiecților posibilitatea de a da un răspuns detaliat ("Cum apreciați acțiunea...?"), în timp ce întrebările închise oferă variante
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
și Veronica Micle, Mihai Eminescu. Note despre debutul său literar), Constantin Hrehor (Eminescu și Putna), Dumitru Apetri (Bucovina - dragostea și durerea marelui Eminescu) ș.a., de asemenea fiind preluat și tradus din franceză un eseu despre poet de Emil Cioran. Sunt intervievați Svetlana Paleologu-Matta, Sorin Alexandrescu, Mircea A. Diaconu, Vasile Andru ș.a. În nr. 3-4/2002 este omagiat poetul Arcadie Suceveanu (cu ocazia împlinirii vârstei de cincizeci de ani), revista cuprinzând o selecție de versuri și o serie de „aprecieri, reflecții, interpretări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
acel scriitor nu există. Eu exist, o spun cu modestie, pentru că vreau să se știe. A.B.Privesc viețile scriitorilor noștri ca pe niște adevărate povești. Am învățat atât de multe lucruri din înțelepciunea și vorbele de duh ale celor intervievați! Pentru fiecare am un gând de mulțumire și de bucurie. Dumneavoastră cui îi mulțumiți? Lui Dumnezeu. A.B.Se pare că, nu știu dacă din cauza vremurilor, politica face parte din ce în ce mai mult din viața noastră, tot Mircea Sântimbreanu (oare de ce îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au clasificat deportarea pe baza etniei ca fiind injustă, se pare că principalul responsabil pentru aceasta a fost identificat cu sistemul politic - comunismul - și puterea care l-a impus - Rusia -, și nu cu românii în general. în mod constant, persoanele intervievate au vorbit mai mult despre relațiile cu și atitudinea față de Rusia și poporul rus decât despre români. Cu toate acestea, chiar și din această perspectivă, ei nu lasă să se înțeleagă că identitatea lor etnică sau națională a fost amenințată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
conturată prin două mărturii de sens contrar, să zicem, cele ale evreului și legionarului, amândouă despre politica de discriminare pe motive antisemite. Perioada celei de a doua conflagrații mondiale ocupă un loc însemnat, fiind parte din viața ostășească a multor intervievați. Relatarea campaniilor de război, prizonieratul, lăsarea la vatră, (re)integrarea în structurile de partid, armată și de Securitate dau seamă de un curs contorsionat al biografiei, cu accidente în cariera de membru de partid sau cu recompense. Modelul omului care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mecanism de tipul „vârsta de aur” în cuprinsul volumului. Trecutul apropiat este evocat cu nostalgie ca simbol al unei epoci de prosperitate în opoziție cu prezentul dificil și viitorul incert. Lipsurile, inflația, grijile cotidiene își fac simțită prezența în discurs. Intervievații balansează adesea cu ușurință între trecut și prezent, proiectând asupra primului o aureolă idealizată. Memoria se dovedește reversibilă, cu infidelitățile ei, subiectivă, reținând fapte convenabile sau escamotând pe cele neplăcute din perspectivă personală. Se vădește foarte inspirată formula istoricului britanic
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să pornească de la buna cunoaștere a informațiilor prezentate în scrisoarea de intenție, curriculum vitae sau chestionarul de angajare, astfel încât aceste date să nu mai necesite o reluare în timpul interviului; să se desfășoare într-un cadru relaxant, liniștit, în care cel intervievat să nu se simtă presat, stresat sau în inferioritate; intervievatorul trebuie să știe să deschidă discuția într-un mod care să destindă atmosfera, să-l facă pe candidat să se simtă important și apreciat și, de asemenea, să-i transmită
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
nu în ultimul rând, pe intuiție și afectivitate. Aceste metode sunt: Prelegerea - o perspectivă modernă; Discuția; Rețeaua de discuții; Dezbaterea; Brainstorming; Starbusting; Ciorchinele; Copacul ideilor; Turul galeriei; Metoda,,6-3-5”; Metoda ,,Phillips 6-6”; Termenii - cheie inițiali; Reuniunea-panel; Masa rotundă; Graffiti; Scaunul intervievatului; Cvintetul; Știu/Vreau să știu/Am învățat; Jurnalul cu dublă intrare; Sinelg; Metoda cadranelor; Cubul; Bulgărele de zăpadă; Mozaicul; Organizatorul grafic; Diagrama Venn; Jocul de rol; Modelarea; Problematizarea; Studiul de caz; Investigația; Proiectul; Portofoliul; Eseul de cinci minute; Autoevaluare. Prezint
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
marjă de eroare rezonabilă și cu un risc acceptabil, constatările obținute pe eșantionul de indivizi la nivelul populației vizate de cercetare. Tipurile de indivizi din eșantionul anchetat trebuie să acopere corect tipurile ce apar în populație, pe când cei din loturile intervievate posedă trăsături care, de regulă, îi particularizează față de de masa mare a celorlalți; sunt intervievați lideri formali sau informali, persoane ce dețin poziții privilegiate sau au avut parte de experiențe de viață neobișnuite, deținând așadar informații pe care ceilalți nu
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la nivelul populației vizate de cercetare. Tipurile de indivizi din eșantionul anchetat trebuie să acopere corect tipurile ce apar în populație, pe când cei din loturile intervievate posedă trăsături care, de regulă, îi particularizează față de de masa mare a celorlalți; sunt intervievați lideri formali sau informali, persoane ce dețin poziții privilegiate sau au avut parte de experiențe de viață neobișnuite, deținând așadar informații pe care ceilalți nu le au etc. Exagerând un pic, am putea spune că individul anchetat este individul mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
informali, persoane ce dețin poziții privilegiate sau au avut parte de experiențe de viață neobișnuite, deținând așadar informații pe care ceilalți nu le au etc. Exagerând un pic, am putea spune că individul anchetat este individul mediu, obișnuit, iar cel intervievat este cel deosebit, atipic. 4. Pentru a se asigura o reprezentativitate satisfăcătoare, ancheta se realizează, de regulă, pe eșantioane mari, în vreme ce interviului îi sunt supuși un număr mult mai redus de indivizi. Eșantion mare înseamnă de ordinul sutelor sau, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
al celor studiați. Se urmărește astfel obținerea nu a unor cunoștințe tip „fotografie”, ci descifrarea mecanismelor acțiunilor oamenilor, descoperirea motivațiilor, a sistemului de valori la care aderă, descrierea unor comportamente relevante din colectivitate, pe baza experienței de viață a celui intervievat. Altfel spus, ancheta este o metodă de tip extensiv, pe câtă vreme interviul este una de tip intensiv. 6. Prelucrarea datelor unei anchete se realizează folosindu-se procedurile statistice standard, care toate se bazează pe calculul frecvențelor cu care apar diferitele variante
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
numai în studiile clasice de antropologie culturală, adică cele referitoare la culturile „exotice”, ci și în cercetarea subculturilor, din societățile complexe, de către sociologi. Se naște însă următoarea dilemă: dacă cercetătorul își declară identitatea, apare „efectul de străin” (cei observați și intervievați nu se mai comportă natural), iar dacă el intră „incognito”, se ridică problema etică (cu ce drept culegi date despre membrii unei colectivități fără ca aceștia să o știe). Neintrând aici în asemenea delicate probleme și recunoscând că efectuarea interviurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în actul interpretării, cercetătorul să intervină cât mai puțin cu propriile idei. Astfel, introducând expresia „interviu polifonic”, Kreiger consideră că ar fi potrivit ca spusele fiecărui subiect să fie înregistrate cât mai fidel cu putință, iar perspectivele distincte ale oricărui intervievat să se regăsescă în raportul final de cercetare. Acest raport n-ar trebui să fie, așadar, o sinteză a cercetătorului în care s-au pierdut pe drum vocile subiecților (apud Fontana și Frey, 1994). În ciuda multor exagerări și inconsistențe teoretico-metodologice
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
indispensabilă exprimarea opiniei personale a fiecăruia. Este indicat să se realizeze convorbiri libere (nedirijate) asupra subiectului ce se va discuta. Scopul acestor convorbiri este triplu: de a induce o relație personală de încredere și stimă reciprocă, de a „debloca” persoana intervievată și de a facilita exprimarea opiniilor sale în cursul reuniunii ce va avea loc, deoarece ea se va afla atât într-o situație de siguranță (și-a formulat deja opiniile), cât și într-unastresantă (prezența celui care a ascultat-o o dată
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chestionarului să fie foarte atent la formularea întrebărilor. Funcționarea mecanismelor prin cadre de referință, scheme mentale, tipificări, atribuiri vizează și relația cognitivă respondent-operator (cercetare). După cum s-a văzut, operatorul face o serie de presupuneri și anticipații în legătură cu persoana și răspunsurile intervievatului. Tot așa, acesta din urmă, mai mult sau mai puțin deliberat, atribuie caracteristici și intenții operatorului sau celui care a întocmit chestionarul, lucrând cu o imagine despre natura și scopul cercetării. Pentru a reduce din erorile de acest fel, se
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
până la Idei și oameni, Mărturia unei generații și Oameni excepționali. Inaugurând vârsta modernă a unui gen, Mărturia unei generații, carte de interviuri cu scriitori și oameni de artă români, reconstituie caleidoscopic o epocă de răspântie. Oglinda dublă, aparținând jurnalistului și intervievatului, își interferează reflexele și creează efectul de metamorfoză continuă a imaginii. Valoarea documentară, incontestabilă, este sporită de câteva elemente ingenioase, care introduc într-un același spațiu scenic: „măștile” lui Marcel Iancu, „rama” portretistică și scenografică elaborată de A., nervul, libertatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
necesitatea „artei angajate” și a cultivării unui „spirit patriotic, revoluționar”, dar se afirma net respingerea rutinei, închistării, convenționalismului. Numerele din toamna anului 1981 și din primele luni ale anului 1982 vădesc atenția acordată creatorilor tineri (majoritatea celor invitați să colaboreze, intervievați, prezentați și promovați aici nu împliniseră treizeci de ani) și unor probleme de actualitate - literar-artistice, dar și sociale etc. - mai puțin „comode”, abordate fără convenționalism. Primul număr cuprinde un interviu-portret luat lui Gabriel Chifu, o „masă rotundă” cu tema Genul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
plastice include reproduceri ale unor lucrări ale lui Virgil Mancaș. Există și o rubrică dedicată muzicii. Versuri publică George Arion, Dan Ciachir, Ioana Dinulescu, Carolina Ilica, Ion Mircea, Mircea Florin Șandru, Corneliu Vadim Tudor ș.a. În al doilea număr scriitorul intervievat (de Mariana Dănilă) era Matei Vișniec. Intră în sumar versuri de Carolina Ilica, Radu Felix, schițe de Cristian Teodorescu, un fragment de roman de Eugen Uricaru, o dezbatere la care participă tineri regizori de teatru (Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Alexandru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
unor atribute comune, a metodelor identificate. Fiecare metodă a fost studiată prin intermediul unui șablon, prezentat în Anexa 1. 4.4.1.1. Interviul structurat sau semi-structurat În cazul interviului structurat, participanții sunt chestionați cu privire la un set de întrebări care direcționează intervievații în a avea perspective diferite cu privire la o anumită situație/problemă și de a indentifica riscurile din acea perspectivă. Un interviu semi-structurat este similar, dar permite un grad mai mare de libertate în discuții pentru a explora situațiile care apar50. Interviurile
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
răspunsurilor a produs rețeaua semantică 3.2 alcătuită din două familii cod (Cod Family în engleză): prima vizualizează strategiile de implicare ale familiei în activitățile școlii, iar a doua arată la ce activități organizate de școală au participat efectiv părinții intervievați. Se observă discrepanța între declarațiile referitoare la strategiile utilizate de școală și activitățile ce se desfășoară în realitate și la care participă părinții. Comentariile din rețea referitoare la caracterul teoretic al multora din formele preconizate de activitate cu părinții întemeiază
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]