1,269 matches
-
conturul României - marcat de trupurile copiilor - dă imaginii un echilibru extrem de eficient, folosindu-se orizontalitatea desenului și verticalitatea „Porții sărutului”. Copiii recitatori privesc de aproape piatra monumentului, o mângâie, o parcurg cu privirea centimetru cu centimetru, recitând șoptit, sacadat, fără intonații speciale: Din piatră de stâncă, din trunchiuri de lemn, din cer și din soare, din apă și vânt, Din dor și din jale, din cântec de leagăn și din descânt.”[ 15] Desigur, temele muncitorești s-au bucurat de un mare
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
era și el ofițer în armată, sau lui Nicolai Nedobrovo (sub inițialele N.V.N). Dar iubirea nu mai este o temă separată, ea devine inseparabilă de suferințele pământești, iar unele din versuri conțin imagini de o religiozitate înălțătoare. Însă noile intonații de solemnitate tristă, tonul de rugăciune, exprimând o percepere extrem de personală, au distrus imaginea stereotipă a poeziei Annei Ahmatova, pe care și-o formaseră cititorii versurilor ei anterioare. Aceste modificări au fost percepute de Osip Mandelștam, care observa: Volumul "Stolul
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
de versuri: Подорожник (Pătlagina), ilustrat de Mstislav Dobujinski, în 1921 și Anno Domini МСМХХI în anul următor. Acesta din urmă cuprinde și o poezie despre moartea lui Nikolai Gumiliov. În ambele volume încep să apară tonul de solemnitate dureroasă și intonația profetică care se vor accentua în operele ei de mai târziu. Multora din cititorii ei, li se părea, că în noile ei versuri se oglindeau teribilele realități ale vremurilor revoluției. Astfel, în poezia „Все расхищено, предано, продано...” („Totul este furat
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
ani), - accesul sătenilor, - transportul calcarului marmorean de la cariera din sat. Notă 4-Odată cu începerea lucrului "la pădure" a început și o creștere demografică mult mai mare față de celelalte perioade prin venirea în sat a mai multor persoane. Modul de vorbire, intonație, forma, graiului local din sat se aseamănă foarte mult cu cel din satele așezate pe văile dealurilor munților Metaliferi cu delimitare aproximativă astfel: -la vest valea Almaș; -la nord vârfurile Păroasa, Malului, Ciușului, pasul Vălișoara: -la est valea Vălișoara-Fornădia: -la
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
și exemple contrare: "betâr om nu pote" sau "omu betâr nu pote" „omul bătrân nu poate”. Dacă substantivul este determinat de mai multe cuvinte, toate acestea pot fi antepuse, de exemplu în propoziția Propoziția interogativă se distinge în general prin intonație, dar există și particule specifice care o marchează, "če" în graiurile din sud și "â" în Žei̯ân: "Če tu ganești vlåșki?" „Vorbești vlăhește?”, "Â tu cuvinți žei̭ånski?" „Vorbești jeiănește?”. Pentru negație se folosesc două cuvinte. "Nu
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
nume de animate ambele la același număr, acuzativul nefiind marcat și C.D. nefiind anticipat sau reluat de pronumele personal corespunzător, sensul unei asemenea propoziții depinde de scoaterea în evidență a uneia sau alteia din părțile de propoziție prin accentuare și intonație. La citire, următoarele propoziții pot însemna: Exemplu de propoziție mai complexă: "De cârbur lemnu i̭e bur sakile" „Pentru cărbuni e bun orice lemn”. Sub influența limbii croate, instroromâna preferă construcția cu complement exprimat prin verb la infinitiv față de
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
vocale, etc.), fonologia se mai ocupă și de alte aspecte ale vorbirii care au rol semantic, ca de exemplu: Nu toate limbile folosesc aceste elemente în diferențierea cuvintelor. De exemplu cuvintele din limba română se pot diferenția după "accent", iar "intonația" joacă un rol clar în transmiterea informației, dar nu are "tonuri" și "croneme". Fonetica și fonologia au avut o istorie comună multă vreme. Separarea lor se consideră că a avut loc în anul 1939, o dată cu publicarea postumă a lucrării "Grundzüge
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
1917, Newport News, Virginia - d. 15 iunie 1996, Beverly Hills, California) a fost o renumită cântăreața de jazz americană, supranumita ""The First Lady of Song"". Cu un registru vocal excepțional de trei octave, s-a remarcat prin puritatea vocii și intonației, o imensă muzicalitate și prin capacitatea de improvizare, în mod particular în stilul "scat". A primit de 13 ori cunoscută distincție "Grammy Award". Alături de cîntărețele Billie Holiday și Sarah Vaughan, a contribuit la dezvoltarea stilului vocal interpretativ modern în muzică
Ella Fitzgerald () [Corola-website/Science/299382_a_300711]
-
la dezvoltarea stilului vocal interpretativ modern în muzică de jazz. Colaborarea ei cu Louis Armstrong și Count Basie, precum și numeroasele turnee în cadrul seriei ""Jazz At The Philarmonic"" au făcut-o cunoscută în lumea întreagă. Deschisă multor impulse muzicale moderne, de la intonațiile sud-americane până la stilul "Soul", dar și pentru "Blues", "Swing" sau "Bebop", a lăsat posterității o operă bogată, eternizata în sute de înregistrări discografice. Ella Fitzgerald s-a născut la 25 aprilie 1917 în Newport News, statul Virginia. În timpul copilăriei visa
Ella Fitzgerald () [Corola-website/Science/299382_a_300711]
-
trebuie conectate prin disonanțe. Disonanța are o importanță crucială în acest sistem deoarece, în general, reprezentarea unei sonorități printr-un acord depinde de notele "alăturate". Basul fundamental este înțeles cel mai simplu cu ajutorul unei triade majore. În scara sonoră a intonației naturale o terță mare și mică reprezintă o creștere a frecvenței cu 5/4 și respectiv 6/5. Astfel, într-o triadă majoră (de exemplu, Do-Mi-Sol) nota Mi are o frecvență cu 5/4 peste nota Do, iar nota Sol
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]
-
armat dar încercau să câștige timp aceasta nu a fost prima colaborare dintre cele două companii obeliscul este realizat din beton mozaicat iar împrejmuirea este asigurată de un gard acoperit cu tablă semnul exclamării numit și semnul mirării marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative sau imperative ismail este compus din ochi favoriți și rochie instrumentul are ca precursori un vechi instrument bizantin numit tabura și instrumentul turcesc numit saz rolul său a fost cercetarea fenomenelor de tunelare a electronilor
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
George Enescu” al Academiei Române (1974); în 1957 titlul de Maestru Emerit al Artei; premii ale Uniunii compozitorilor (1973, 1976, 1978 și 1983 - marele premiu). În cele trei perioade de creație ale lui se disting tendințele de apropiere și contopire ale intonațiilor religioase gregoriene și bizantine cu cele folclorice (românești) și de aplicare a lor pe trunchiul marilor forme ale muzicii europene. Sunt prezente elemente ale unor orientări neorenascentiste și neobaroce (în prima perioadă de creație); pentru ultima perioadă este caracteristică orientarea
Sigismund Toduță () [Corola-website/Science/307096_a_308425]
-
să adopte stilul lui Mahler. Chiar și înainte de campaniile staliniste antisemite de la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950 Șostakovici a demonstrat un interes pentru temele evreiești. Era intrigat de abilitatea muzicii evreiești „de a crea o melodie veselă pe intonații triste”. Exemple de teme evreiești pot fi observate în Cvartetul de coarde nr. 4 (1949), Concertul pentru vioară nr. 1 (1948) și "Patru monologuri pe poezii Pușkin" (1952), precum și în Trioul de pian în Mi minor (1944). A fost și
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
krio!" „Nimeni nu ascundea nimic!”, "I nigdje nema nikoga!" „Și nu e nimeni nicăieri!”. Prepozițiile despart particula "ni" de pronume/adverb: Ne možeš me zamijeniti ni sa čim" „Nu mă poți înlocui cu nimic”. Interogația totală se poate exprima prin intonație interogativă fără alt mijloc, dar și cu particule interogative. Exemple: În astfel de propoziții se pot folosi unele pronume nehotărâte formate cu "i-". Acesta implică sensul „măcar, cel puțin”: "Je li išta pojeo?, echivalent cu "Je li makar nešto pojeo
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Interogația parțială se exprimă cu pronume și adverbe interogative corespunzătoare părților de propoziție la care se referă (vezi mai sus Pronume și adjective pronominale interogativ-relative și Adverbe interogative). Acest fel de propoziție se poate de asemenea exprima nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul particulei "li" folosită în principal pentru interogație ("Lijepa li si!" „Ce frumoasă ești!”) și cu o particulă specifică, "ta": "Ta nismo više djeca!" „Doar nu mai suntem copii!” În general, aceast tip de propoziție exprimă ordinul sau
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
negativ la întrebare i s-ar părea neverosimil vorbitorului. Exemple: "Zar deca ne spavaju?" „Chiar / Vrei să spui că nu dorm copiii?”, "Zar juče nije padao sneg?" „Ce! N-a nins ieri?” Propoziția exclamativa se poate realiza nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul unor particule specifice (vezi exemple în secțiunea Particulă). Subiectul gramatical exprimat prin substantiv sau pronume este la nominativ. Există și subiect numit „logic”, care este la alt caz: Predicatul se acordă de regulă cu subiectul în persoana
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
forma lungă, deoarece nu au forma scurtă). Partea de propoziție numită apozitiv este considerată de Ivan Klajn de tranziție între elementul predicativ suplimentar și partea de propoziție numită "apozicija". "Apozitiv"-ul este separat de restul propoziției prin pauze și prin intonație (în scris prin virgule). Exemple: "Vlažna od kiše, zemlja se ugibala pod nogama" „Ud de ploaie, pământul se afunda sub picioare”, "Moj kolega, iznenađen, nije stigao da reaguje" „Colegul meu, surprins, n-a ajuns să reacționeze”. Apozicija „apoziția” Klajn o
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
ugibala pod nogama" „Ud de ploaie, pământul se afunda sub picioare”, "Moj kolega, iznenađen, nije stigao da reaguje" „Colegul meu, surprins, n-a ajuns să reacționeze”. Apozicija „apoziția” Klajn o înțelege exprimată numai prin substantiv neseparat prin pauze și prin intonație. Se acordă în general în gen, număr și caz cu substantivul pe langă care stă ("doktor Simić" „doctor Simić” - "s doktorom Simićem" „cu doctorul Simić”), dar în unele cazuri rămâne invariabila: Topica depinde de rolul semantic, de tema sau de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
plural-câtor G.D.-feminin,plural-câtor e.AL CÂTELEA N.AC.masculin,singular-al câtelea N.AC.-feminin,singular-a câtă. Pronumele interogativ substituie anticipat obiectul, cuvîntul sau grupul de cuvinte așteptat ca răspuns la un enunț interogativ. Se caracterizează printr-o intonație specifică. Pronumele interogative care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte sunt folosite, de obicei, în propoziții interogative. Care dintre aceste timbre îți plac ? Cine te îngrijește ? Ce mi-ai adus ? Câți au sosit ? Pronumele interogativ care distinge opoziții de gen
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
care are ritm, fără a ieși însă din tiparele filmului de ficțiune. Principalul atuu al filmului este galeria pitorească de "„copii ai străzii cu mutre și limbaj foarte colorat”", dar care nu sunt ajutați să folosească o mimică și o intonație firească. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că filmul "Duelul" aduce o serie de noutăți față de filmele anterioare ale cineastului: "„o galerie pitorească de copii ai străzii (cu mutre și limbaj
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
caracterizată prin pierderea parțială a vocii. Aceste fenomene sînt determinate de o serie de afecțiuni ale aparatului fonoarticulator, ale sistemului endocrin și ale organismului în general; laringitele acute și cronice care se manifestă prin răgușeala și lipsa de expresivitate și intonație a vocii. Mutismul electiv sau voluntar apare mai frecvent la copiii hipersensibili și se manifestă printr-o muțenie temporală, parțială sau totală. În astfel de situații, copiii respectivi refuză să comunice, pe o anumită perioadă de timp, numai cu unele
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
vocea ei fiind numită de "The New York Times" ca fiind „sălbatică”. Ziaristul Jon Pareles a observat faptul că ea poate interpreta în mai multe moduri: „[ca o] altistă înlăcrimată și arzătoare; [cu un] atac rock pătrunzător; [cu o] cadență feminină; [cu o] intonație șoptitoare. [Interpretarea ei] este lentă dar încăpățânată, având de asemenea impulsurile sale”. Neil McCormick a afirmat că Shakira „are cel puțin patru voci diferite (de la un bocet provenit din adâncul gâtului până la un falset feminin) și le poate alterna cu
Shakira () [Corola-website/Science/311634_a_312963]
-
ansamblu vocal feminin ce se apropie de orgasm muzical”. "Latin Beat Magazine" consideră că „abilitățile vocale [ale Shakirei] se bazează pe putere, ambitus și pe acel falset unicat. Ea poate interpreta în forță cântece ce au sonorități rock cu o intonație superbă și clară sau poate susține o notă lungă cu o melodicitate fermecătoare. Falsetul utilizat, o trăsătură importantă a interpretării vallenatolui columbian, este uimitor”. Ernesto Lechner de la "Rolling Stone" numește vocea Shakirei „un instrument sălbatic și frumos, iar [ea] este
Shakira () [Corola-website/Science/311634_a_312963]
-
prin dramatizări, cântece, jocuri. Ulterior au fost dezvoltate patru faze: introducerea, sesiunea concert, elaborarea, producerea. Introducerea: Profesorul predă materia în “joacă” in loc să analizeze lexicul și gramatica textului în mod clasic. Sesiunea concert (activă și pasivă): Profesorul citește cu intonație, în timp ce în fundal se aude muzica. În unele momente, studenții citesc textul împreună cu profesorul ("sesiunea activă") iar în alte momente se face pauză și e ascultată doar muzica ("sesiunea pasivă"). Elaborarea: Studenții cântă cântece sau joacă jocuri in timp ce
Sugestopedie () [Corola-website/Science/311770_a_313099]
-
cu secolul al XII-lea se adaugă o a doua și o a treia voce de discant, fapt care accentuează dinamica mișcării vocilor și impune conturarea a două procedee de creație polifonică: imitația și contrapunctul. Polifonia combină voci de diferite intonații și cu ritm diferit, cu accente, culminări și cadențe care nu coincid și care sunt dezmembrate în motive de diferite dimensiuni, deosebindu-se prin dinamică și timbru, dar supuse unor reguli precise de sonoritate simultană, proprii fiecărui stil. Diferitele forme
Polifonie () [Corola-website/Science/311206_a_312535]