2,710 matches
-
la scris (teme multe și mariă, creează o „crampă a scrisului”. Ca urmare, copilul scrie urât și în același timp capătă aversiune pentru activitatea respectivă. Totodată, exercițiile prea multe de socotit care se desfășoară în familie, deseori mecanic, fără material intuitiv, frânează dezvoltarea interesului copiilor față de disciplina respectivă, uneori pentru toată viața. Iată de ce problema temelor pentru acasă, mai ales a temelor scrise la clasele cu copii de 6 ani, trebuie privită cu multă rezervă. Acesta a fost și motivul pentru
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
pedagogia artizanală sau practică, spontană, cu eficiență imediată, cu meșteșug transmis generațiilor, îndemânare, măiestrie, metodă proprie, bazată pe relația directă educator-educat, cu recurs la înțelepciune și reconsiderată ca "teorie practică" a educației. Sensul estetic ar rezulta din antiteza cunoaștere conceptuală-cunoaștere intuitivă, cu evidențierea frumosului în educație, a afectivului în activitate, a valorilor umane greu de încadrat științific. Acesta a impus perspectiva estetică de abordare a educației, ca obiect al pedagogiei artistice și realizată prin cunoașterea sensibilă (armonie, frumos, comunicare empatică, emoții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fundal în care nici o tentativă de abordare nu are pretenția epuizării subiectului, Jan Christoph Meister, în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru definirea adecvată a narativității în transmedialitate. El consideră că definiția narativității ar trebui să fie intuitiv adecvată, semnificativă și validă pentru media care conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare , că trebuie să aibă în vedere doar criteriile și categoriile caracteristice pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru definirea adecvată a narativității în transmedialitate. El consideră că definiția narativității ar trebui să fie intuitiv adecvată, semnificativă și validă pentru media care conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare , că trebuie să aibă în vedere doar criteriile și categoriile caracteristice pentru toate formele de reprezentare simbolică acoperite de intuiție și validitate și că narativitatea nu este
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
fundal în care nici o tentativă de abordare nu are pretenția epuizării subiectului, Jan Christoph Meister, în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru definirea adecvată a narativității în transmedialitate. El consideră că definiția narativității ar trebui să fie intuitiv adecvată, semnificativă și validă pentru media care conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare , că trebuie să aibă în vedere doar criteriile și categoriile caracteristice pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru definirea adecvată a narativității în transmedialitate. El consideră că definiția narativității ar trebui să fie intuitiv adecvată, semnificativă și validă pentru media care conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare , că trebuie să aibă în vedere doar criteriile și categoriile caracteristice pentru toate formele de reprezentare simbolică acoperite de intuiție și validitate și că narativitatea nu este
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
acesteia la toate disciplinele de studiu. În al doilea rând în această etapă școlară elevul depășește ciclul achizițiilor fundamentale (citit, scris, socotit) și pătrunde (clasele a III-a și a IV-a) în ciclul de dezvoltare, care permite înțelegerea, măcar intuitivă, a complexului fenomen al creativității. De asemenea programul vizează dezvoltarea preponderentă a comportamentelor specifice competenței-scop „creativitatea”, de care elevii au nevoie pentru o mai bună adaptare la mediul școlar și pentru rezolvarea problemelor personale, prin echilibrarea între competențele personale și
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
fundal în care nici o tentativă de abordare nu are pretenția epuizării subiectului, Jan Christoph Meister, în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru definirea adecvată a narativității în transmedialitate. El consideră că definiția narativității ar trebui să fie intuitiv adecvată, semnificativă și validă pentru media care conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare , că trebuie să aibă în vedere doar criteriile și categoriile caracteristice pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru definirea adecvată a narativității în transmedialitate. El consideră că definiția narativității ar trebui să fie intuitiv adecvată, semnificativă și validă pentru media care conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie să fie neutră în relația cu mediul de comunicare , că trebuie să aibă în vedere doar criteriile și categoriile caracteristice pentru toate formele de reprezentare simbolică acoperite de intuiție și validitate și că narativitatea nu este
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sunt eterogene. Orizonturile inconștiente pot fi colective, ele "pot fi aceleași la o mulțime, la un popor sau la un grup de popoare" (Blaga, 1965:65). Dubletul orizontului spațial e compus dintr-un orizont spațial al conștiinței, ca și cadru intuitiv, indeterminat, al diferitelor peisaje caleidoscopice, și un orizont spațial al inconștientului constitutiv, ca și cadru determinat sau structurat, permanent al inconștientului (vezi Blaga, 1965:64). Dubletul orizontului temporal include la nivel conștient timpurile trecut, prezent și viitor, iar la nivel
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prescurtată a indicelui împlinirii personale. 18 Deși am testat modul de grupare a valorilor și cu metoda scalării multidimensionale, obținând rezultate similare, am preferat să prezentăm aici rezultatele obținute folosind metoda analizei cluster, datorită faptului că reprezentarea grafică este mai intuitivă. Analiza cluster utilizată este de tip ierarhic, cu o grupare realizată pe variabile, metoda Ward; variabilele utilizate au fost standardizate. Soluția este stabilă, rezultate similare obținându-se și prin metoda BAVERAGE. 19 Opțiunea pentru prezentarea rezultatelor analizei de tip cluster
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
școlare. Cadrul didactic va ține seama de o serie de reguli care să contribuie Întro oarecare măsură la instrucția și educația acestor copii: va folosi un limbaj cât mai adecvat, verificând permanent dacă a fost Înțeles; va folosi un material intuitiv adecvat; va Încerca legarea lecției de experiența de viață a copilului; se va insista și repeta aceeași temă până În momentul În care copilul o va reține, apoi va trece la altă temă (prin exerciții diversificate pentru a nu interveni monotonia
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
acest scop am folosit Învățarea de la copil la copil (citirea și scrierea literelor, numerația, adunarea și scăderea), lucrul În perechi ori În grup; asigurarea unor strategii de lucru diferențiat; fișe de lucru, recurgerea la diferite procedee și materiale didactice preponderent intuitive, rezolvarea unor sarcini diferențiate; antrenarea În diverse activități pentru a-i stimula dezvoltarea personalității (În cadrul orelor, dar și În activitățile extrașcolare); asigurarea strategiilor de evaluare diferite; dirijarea activității de practică pedagogică prin care studentul - viitor specialist În educație specială, acordă
REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA OBIŞNUITĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
noțiunea de curriculum diferențiat. Adaptarea curriculumului se poate realiza prin: a) extensiune; b) selectarea unor conținuturi din curriculumul general; c) accesibilizarea și diversificarea componentelor curriculumului general; d) folosirea unor metode și procedee didactice și a unor mijloace de Învățământ preponderent intuitive; e) folosirea unor metode și procedee de evaluare a evoluției și a performanțelor din plan intelectual, dar și din plan aplicativ. Așa cum am arătat deja, În școala noastră există cabinete specifice activităților școlare menite să optimizeze achizițiile copiilor cu CES
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
Pentru credincios, Dumnezeu este creatorul care nu-și părăsește creația, o supraveghează, o conduce, își face "lucrarea". Informațiile și faptele pe care se bazează credinciosul nu sunt suficiente pentru o explicație convingătoare. Opțiunea sa este rezultatul unor procese intime, inclusiv intuitive, dar care au o mare valoare și importanță. Chiar dacă este ceva nedefinit, credința e reală, este puterea de a face din ceva dorit ceva existent. Ea se bazează pe cunoștințe, dar și pe intuiții, elaborări spirituale, meditații, sentimente, emoții, ficțiune
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
posibilă. Sociologii studiază și constată faptele religioase. Ei pornesc de la opinia subiecților, a credincioșilor, care aparțin uneia sau alteia dintre biserici și credințe. Fiecare om își cunoaște mai mult sau mai puțin religia proprie; o religie concretă, practicată și percepută intuitiv, fără să se preocupe de teoretizări, analize și evaluări. În cazul unor culte, frecventarea altor biserici și folosirea scrierilor sacre din alte credințe este socotită un păcat. Sociologul adună opiniile acestor credincioși." (Cuciuc, 1996, pp. 37-38). Prin ele, sociologii capătă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ordine de idei, concilierea dintre "materie" și "spirit", dintre "intuiție" și "intelect" este posibilă numai datorită acțiunii memoriei și a "privirii interioare" ce bruiază percepția imediată și transpune "eul" într-o stare de reverie, între veghe și vis, favorabilă cunoașterii intuitive (care e o cunoaștere prin imagini), astfel încât trecutul să fie retrăit ca prezent și contopit cu prezentul. Dar, pentru a-și susține teoria, Bergson se vedea nevoit să atribuie "imaginii" două sensuri diferite, integrate totuși în unitatea gândirii intuitive: 1
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cunoașterii intuitive (care e o cunoaștere prin imagini), astfel încât trecutul să fie retrăit ca prezent și contopit cu prezentul. Dar, pentru a-și susține teoria, Bergson se vedea nevoit să atribuie "imaginii" două sensuri diferite, integrate totuși în unitatea gândirii intuitive: 1. imaginea înțeleasă ca "lucru", "materie" (ceea ce e deja cunoscut, obiect al cunoașterii); 2. imaginea ca act de cunoaștere, ca "reprezentare" (Vorstellung). Astfel, nu doar "materia" se dovedește a fi, pentru filosoful francez, un rezervor de imagini, ci și "spiritul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Decupajul citatelor de mai sus surprinde tentativa hotărâtă a lui Lovinescu de a renunța la "eseu" și "reflecție" în favoarea creației epice "pure", iar "cheia" succesului i se pare a o fi descoperit într-un subtil procedeu tehnic, exersat mai degrabă intuitiv, fără sistem, în romanele anterioare. Într-un interviu acordat lui Pericle Martinescu, autorul lui Bizu atrage atenția asupra "inovației" sale: "Romanul Bălăuca e o continuare în timp a romanului Mite; lucrul ar părea curios, întrucât legătura cu Veronica a precedat
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a mesajelor lor. Felul în care persoanele interacționează cu interfața comunității reprezintă unul dintre cei mai importanți factori legați de design, cu implicații directe asupra participării membrilor la activitățile comune. Se urmărește crearea unor interfețe cât mai ușor de utilizat, intuitive, atractive din punct de vedere grafic și funcționale. De asemenea, interfața cu utilizatorul contribuie la crearea reprezentării mentale a comunității, ceea ce determină un efort susținut din partea programatorilor pentru optimizarea sa continuă. d. Regulile de acces la comunitate și la calitatea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în gândire și expresie, de claritatea procesului interpretativ. Ambii exegeți, fiecare în momentul și spațiul său, doresc impunerea unui model critic lipsit de confuzii ideologice. În opere, urmăresc sincronul cu literatura europeană, susțin munca în folosul criticii de întâmpinare, pătrund intuitiv în mijlocul textelor ca să le surprindă originalitatea. Amândoi dispun de o axă morală incontestabilă, de consecvență, de curaj în a exprima păreri sarcastice, colerice, dar și de a-și revizui părerea pentru a fi în raport de complementaritate cu evoluția sau
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cât și în cel memorialistic. Primul și marele ei lector este Eugen Lovinescu. Ambii exegeți, fiecare în momentul și spațiul său, doresc impunerea unui model critic lipsit de confuzii ideologice, urmăresc sincronul cu literatura europeană, întrebuințează critica de întâmpinare, pătrund intuitiv în mijlocul textelor pentru a le surprinde originalitatea. Dispun de o axă morală incontestabilă, de consecvență, de curaj în a exprima păreri sarcastice, colerice. Singura diferență ideatică constă în faptul că E. Lovinescu luptă pentru autonomia esteticului față de etic, pe când Monica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
credinței este atingerea unei viziuni supranaturale și posesia binelui. Nu prin rațiune se poate ajunge la certitudinea adevărului ultim, ci prin trăirea lui ca atare în sufletul nostru. Aflarea adevărului constituie un proces infinit, care începe cu acumularea unor date intuitive, și se împlinește cu înțelegerea adevărului absolut și a naturii lui Dumnezeu. Chiar dacă omul va avea o atitudine activă în îmbrățișarea adevărului, acesta nu i se revelează decât prin grația lui Dumnezeu. De altfel, toate adevărurile, după Augustin, sunt adevăruri
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
vor preda astfel încât să nu corupă credința copilului. Fericitul Augustin consideră că Biblia este plină de simboluri numerice și că matematicile ar putea fi un instrument pentru clarificarea acestora. Cunoscător profund al sufletului tânăr, el face pledoarie pentru un învățământ intuitiv, care să se bazeze pe cunoașterea și trăirea faptelor. Învățământul nu trebuie să fie obositor, constrângător, rutinier, ci atractiv, plăcut. Se cere a se cultiva curiozitatea liberă a copilului și înclinațiile sale spre activitățile ludice. Ca atitudine generală educativă, Augustin
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
1972), W. Okón (1974) și alții, iau drept criteriu principal de ordonare, suportul purtător de informație sau mijlocul prin intermediul căruia elevii intră în posesia cunoștințelor, drept care vorbesc despre: metode verbale și livrești, subîmpărțite în expozitive și interogative; metode obiective sau intuitive, ori demonstrative; metode bazate pe acțiune (activitatea practică). Mai dificilă pare să devină o clasificare după tipurile de învățare, deoarece însuși fenomenul învățării umane poate fi privit și interpretat din foarte multe unghiuri de vedere, lăsând loc la tot atât de multe
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]