1,236 matches
-
genunchioi pretinar (uite colțu care mi l-a săltat, care i l-am cumpărat după, amintire dă suvenir), apoi strângeți rândurile și pas alergător: la mare! Ce ți-e și cu adeziunea asta! Coloana chipeșă se Înfiltra ba În lagunele inundabile, ba În munții dă gunoane, care-și fac intrarea În capitală, fără să peardă decât a treia parte, grosso modo, dân adunătura dă la-nceput, care ridicase ancora În Tolosa. Poa că vrun căpos se Întrecuse cu gluma pă când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința de alunecări; cu toate acestea, pământurile având mult cernozion produc, prin munca locuitorilor, cantități mari de produse agricole. Clima este temperat-continentală de dealuri, cu o temperatură anuală medie, între +7-10 grade C. Temperatura maximă a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința de alunecări; cu toate acestea, pământurile având mult cernozion produc, prin munca locuitorilor, cantități mari de produse agricole. Clima este temperat-continentală de dealuri, cu o temperatură anuală medie, între +7-10 grade C. Temperatura maximă a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Așa i se spunea platoului ierbos din dreapta podurilor și de pe stînga Măriei - „rît“, ungurește „rét“, Întins generos și slobod pînă sub grădinile din satul de jos și nedespărțit de ele pînă În capătul de sud al așezării. Era pesemne zona inundabilă a gîrlei, lunca ei ori poate o fostă insulă, fiindcă, pe sub grădini, ieșea timid de prin tufe un alt curs de apă ce sporea Încet În lățime și adîncime, căruia i se zicea tot Valea Măriei (Mária Patak) și care
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
au fost găsite, după o săptămână, umflate, jos, în vale, la stăvilar, unde, într-un lac artificial, este ținută în loc o parte din apa râului, în anii secetoși. Și fusese un astfel de an. Exista, undeva, în tunel, o încăpere inundabilă care comunica, printr-o galerie, cu râul. Sau un curs subteran; Castelanii lucraseră, în ascuns, sute de ani la străpungerea muntelui; o făcuseră cu meșteri străini, acum își aminteau bătrânii o seamă de povești auzite, demult, de la alți bătrâni. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
șase luni, un an, doi ani până să se bage de seamă. Fiecare epocă își creează propriile catastrofe „naturale“, fie că e vorba de a construi clădiri de lemn, de a construi pe o falie tectonică sau într-o câmpie inundabilă. Să ne închipuim un diluviu de culoare verde-închis în centrul fiecărui oraș important, care înghite zgârie-norii centimetru cu centimetru. Acum, aici și acum, scriu din Seattle. La o zi, la o săptămână, la o lună după. Cine știe la cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale, cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Se interzice folosirea năvoadelor în delta și în lunca inundabilă a Dunării, în complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, pe o durată de 183 de zile, în perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv. ... (3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250439_a_251768]
-
rețeaua hidrografică. Versanții afectați de procese geomorfologice actuale, ca: spălări, eroziune liniară în diferite stadii, alunecări, sunt un alt tip de relief întâlnit în cadrul primei categorii. Relieful de acumulare întâlnit de-a lungul văilor cupride: văi halocene de origine aluvială inundabilă, reprezentate de albia pârâului Cornești și terase ce apar în partea estică a teritoriului. Relieful actual al fermei Ezăreni se integrează în aspectul geomorfologic general al Câmpiei Moldovei. Cea mai mare parte din suprafața fermei cuprinde platouri largi cu altitudini
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
În spatele aggerului la o adîncime de 0,60 metri avînd lățimea de 1,20 metri se găsește „ Via sagularis ” amenajată ca un pavaj din pietre de rîu de mărime mijlocie. Șanțul de apărare avea o adincime de 2 metri fiind inundabil. Fundul lui destul de larg era Împărțit În două fire de apă avînd impresia că sînt două șanțuri despărțite printr-un pinten de pămînt argilos, de culoare galbenă. Secțiunea II. Această secțiune s-a rasat În afara incintei castrului. İmediat după Înlăturarea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele din zbor deasupra apei sau le colectează de pe suprafața ei. Se hrănește cu insecte mici, care trăiesc în vecinatatea apelor. În timpul unei nopți poate mânca până la 500 de insecte, care constituie
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
culoare. Culoarea abdomenului variază de la cafenie-gri la grialbicioasă, a spatelui de la maroniu la gri. Răspândirea: Se întâlnește în nordul și centrul Europei, în Asia. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Preferă râurile ce au o curgere lină. Vara se adăpostește în podurile caselor, mai rar în scorburile și sub scoarța copacilor, peșteri și mine. Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire: Perioada de activitate începe seara târziu. Vânează
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ofere siguranță. Uraganele, tornadele, incendiile, inundațiile sunt fenomene ale naturii care au influențe devastatoare asupra comunităților și zonelor în care acestea trăiesc. Pentru unele comunități, singura soluție în asemenea situații este relocalizarea, adică mutarea definitivă de pe actualul amplasament, din văile inundabile, fuga din fața amenințărilor naturii. Pentru altele, dezvoltarea durabilă înseamnă limitarea numărului construcțiilor noi, în special în zonele vulnerabile, înălțarea structurilor pentru micșorarea pericolului de inundații sau construirea altora mai solide, mai rezistente, mai putin expuse la riscuri. Un lucru e
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
Predomină rocile cu caracter alcalin, ca urmare a prezenței marnelor calcaroase și a gresiilor. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul aluvial tipic și aluviunile recente. c) Aspecte hidrologice: aparține bazinului râului Prut, zona inundabilă. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
8 mm, din care: primăvara: 120,9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA Complexul de luncă inundabilă al râului Prut a fost complet desființat prin îndiguiri, desecări și controlul viiturilor. Pentru acest motiv brațele moarte aflate în incinta îndiguită a șenalului Prutului prezintă o importanță maximă pentru majoritatea speciilor de pești, fiind singurele zone de pe șenalul românesc
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
8 mm din care primăvara: 120,9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț 15 octombrie, ultimul îngheț 17 aprilie. II. BIOCENOZA Complexul de luncă inundabilă a râului Prut a fost complet desființat prin îndiguiri, desecări și controlul viiturilor. Pentru acest motiv brațele moarte aflate în incinta îndiguită a șenalului Prutului prezintă o importanță maximă pentru majoritatea speciilor de pești, fiind singurele zone de pe șenalul românesc
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cursul Jijiei între localitățile Larga Jijiei și Vlădeni iar al doilea pe cursul Miletinului (afluentul principal al Jijiei), în dreptul localității Hălceni amenjându-se un lac de acumulare. Suprafețele stuficole din jurul eleșteului Florea din apropierea localității Vlădeni sunt o mărturie a întinsei zone inundabile pe care o forma cândva Jijia în această regiune. Clima este temperat-continentală cu ierni reci și uscate, respectiv veri calde și secetoase. Temperatura medie multianuală este de 9°C, iar cantitatea de precipitații anuale variază între 450-650 mm. Solurile sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
județe, localități și de către utilizatorii de apă potențial poluatori, precum și la nivel bazinal. Articolul 20 Elaborarea planurilor de apărare se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului și a restricționării regimului de construcții în zonele inundabile. Măsuri de prevenire și pregătire pentru intervenție Secțiunea A Organizarea sistemului informațional Articolul 21 Sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor și alarmărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
și podețelor; ... j) urmărește întocmirea harților de risc la inundații a localităților atât din revărsări de cursuri de apă cât și din scurgeri de pe versanți și introducerea lor în Planurile de Urbanism General și respectarea regimului de construcții în zonele inundabile, conform prevederilor Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea V -Zone de risc natural. ... Capitolul IV Atribuțiile generale ale persoanelor juridice și ale persoanelor fizice implicate în activitatea de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
la primării și oficii poștale nu este asigurată permanentă; ... Articolul 48 Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului: a) coordonează elaborarea harților de risc la inundații a localităților, introducerea acestora în Planurile de Urbanism General și verifică respectarea regimului de construire în zonele inundabile; ... b) stabilește, împreună cu agenții economici navele aparținând acestora, care participă la acțiunile de spargere a gheții pe Dunăre și coordonează acțiunile operative de intervenție; ... c) dispune unităților care administrează porturile și căile navigabile transmiterea citirilor de la mirele proprii la Centrele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
fax ale permanentei (primărie, poliție, oficii poștale, etc.) unde se pot transmite avertizări, prognoze, decizii, dispoziții și informații; 4. schemă fluxului informațional operativ-decizional pentru apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase; 5. tabelul cuprinzând date caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile (tabel tip), care să conțină: - numărul curent; - curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localității-râuri, pâraie locale, vai nepermanente, torenți), baraj existent a cărui avariere poate conduce la inundarea localității; - denumirea obiectivelor din zona inundabila (pentru fiecare curs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
apărare a obiectivelor inundabile (tabel tip), care să conțină: - numărul curent; - curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localității-râuri, pâraie locale, vai nepermanente, torenți), baraj existent a cărui avariere poate conduce la inundarea localității; - denumirea obiectivelor din zona inundabila (pentru fiecare curs de apă în parte): nr. gospodării, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, căi de comunicație, rețele de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, rețele telefonice, terenuri agricole, păduri, surse de poluare; - cauzele inundării (revărsare, scurgeri de pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
tipul de lucrări existente și de specificul acțiunilor operative de intervenție; 8. planul de situație al localității la scară 1:10.000 sau 1:25.000 (conform celui cuprins în Planul de Urbanism General), cu localizarea obiectivelor afectabile, delimitarea zonelor inundabile atât din revărsări de cursuri de apă cât și din scurgeri de pe versanți, amplasarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor cu punctele critice ale acestora și indicarea zonelor pentru inundare dirijata (după caz), a căilor de comunicație, a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
în aval de baraje, planul de apărare împotriva inundațiilor va conține elemente strict necesare extrase din Planul de avertizare-alarmare al barajului: timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, limita maximă a undei de rupere-obiective cuprinse în zona inundabila, înălțimea maximă a lamei de apă, căi de evacuare și zone de evacuare în caz de accident la baraj. Articolul 4 Planurile de apărare ale comitetelor locale pentru situații de urgență se verifică de către Sistemele de Gospodărire a Apelor, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
diguri și baraje; - amplasamentul stației hidrometrice avertizoare cu indicarea cotei "0" și/sau a postului pluviometric avertizor; - mărimi caracteristice de apărare avertizoare: CĂ, CI, CP, Faze la diguri, praguri critice de precipitații; - timpul de propagare a undei de viitura; - obiective inundabile în cazul avarierii sau distrugerii lucrării; - tabelul este semnat de șeful Sistemului Hidrotehnic și aprobat de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor sau al unităților teritoriale a celorlalți deținători de lucrări; 3. tabel-tip (întocmit pe verso celui de la pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
cota "0" a acestora, anul executării profilurilor și sistemul de referință etc.); 9. graficele dispecer ale acumulărilor; 10. chei limnimetrice pentru descărcătorii de suprafață, pentru golirile de fund, la mirele avertizoare și locale, grafice de corelație între acestea; 11. benzi inundabile pe cursurile de apă din sistem, pentru debite cu asigurări de 10%, 5%, 1%, sau în lipsă studiilor hidrologice, pentru debite maxime cunoscute (scară 1:25.000, sau 1:50.000); 12. planurile de apărare ale Sistemelor hidrotehnice de la Dunăre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]