1,179 matches
-
Hronicul măscăriciului Vălătuc în care Al. O. Teodoreanu pastișează stilul cronicăresc și parodiază literatura romantică și sămănătoristă care impusese o imagine idealizată a trecutului, și savurosul roman al lui Costache Olăreanu Cu cărțile pe iarbă, în care se actualizează prin inversiune parodică vestitul cuplu Don Quijote și Sancho Panza. Interesantă, din această perspectivă, este și piesa lui Matei Vișniec Mașinăria Cehov. Mircea Ghițulescu observa chiar această abilitate a dramaturgului de a exprima prin intermediul parafrazei, a parodiei și a imitației, un pertinent comentariu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Olăreanu, roman al cărui titlu inițial, Confesiuni paralele (1978), descifra tocmai această manevră abilă de eschivare derutantă și exasperantă (prin digresiuni, reveniri, adăugiri, retractări) de la coerența și veridicitatea "autobiografiei" ale cărei nenumărate variante îl covârșesc pe receptor și revelează prin inversiunea comică de situații (anchetatorul terorizat de cel interogat), absurdul sistemului bazat pe control prin îndosariere de existențe. Apropiată de utilizarea dată de prozatorii târgovișteni pare ironia din romanul lui Mircea Nedelciu, Tratament fabulatoriu, care a reușit să vadă lumina tiparului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
astfel încât reclamanta nu numai că nu primește nici un răspuns favorabil, dar nici nu apucă să spună ce solicita. Aceasta nu înseamnă că în multe alte schițe, Gh. Brăescu se delimitează la fel de clar de modelul caragialian. În afară de frecvența termenilor incorect asimilați "inversiune" în loc de diversiune (Secret), "apelnicită" (Provinciale), "anfabet" în loc de analfabet și "beciuclist" în loc de biciclist (Specialități), "maiur a tilifonat" (Profilaxie) -, care ne mențin în atmosfera lingvistică zugrăvită pe aceste coordonate de Caragiale, pot fi descoperite și alte elemente care amintesc de stilul personajelor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
caragialiene au subliniat că gesturile, replicile și situațiile personajelor se sustrag adesea relației cauză-efect, circumscriindu-se absurdului. Situațiile aberante care domină peisajul monden caragialian capătă atributul normalității într-o "lume răsturnată", încadrabilă regimului nocturn al imaginarului, detașabil prin convertirea polilor, inversiune valorică și eufemizare. Transformarea tragicului în comic, a seriosului în glumă, a falsului în adevăr, a nonvalorii în valoare, a straniului în obișnuit, etc, e perfect plauzibilă în lumea caragialiană, imagine răsturnată a lumii ideale. Esențialmente ironic, întrucât este asociat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
valorică și eufemizare. Transformarea tragicului în comic, a seriosului în glumă, a falsului în adevăr, a nonvalorii în valoare, a straniului în obișnuit, etc, e perfect plauzibilă în lumea caragialiană, imagine răsturnată a lumii ideale. Esențialmente ironic, întrucât este asociat inversiunii și disimulării, motivul "lumii pe dos" este impus de viziunea carnavalescă ce presupune relativizarea ierarhiilor, travestiul, libertatea de mișcare și de limbaj, descătușare și anarhie. Ilustrativă este farsa D-ale carnavalului în care această viziune este textual afirmată de Caragiale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sacralizarea bufonă a profanului, provocarea ca joc sau jocul ca provocare, nerușinarea programatică de esență cinică, toate identificabile atât în comediile cât și în schițele lui Caragiale. În Metamorfoza măștilor comice, Vera Călin 42 observă că un anumit comic al inversiunii al inversiunii verbale se arată totuși compatibil cu viziunea absurdă. Exemplul oferit este fragmentul din declarația de amor a lui Rică Venturiano, al cărui comic rezultă din inversarea termenilor comparațiilor prestabilite: "Te iubesc precum iubește sclavul lumina și orbul libertatea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a profanului, provocarea ca joc sau jocul ca provocare, nerușinarea programatică de esență cinică, toate identificabile atât în comediile cât și în schițele lui Caragiale. În Metamorfoza măștilor comice, Vera Călin 42 observă că un anumit comic al inversiunii al inversiunii verbale se arată totuși compatibil cu viziunea absurdă. Exemplul oferit este fragmentul din declarația de amor a lui Rică Venturiano, al cărui comic rezultă din inversarea termenilor comparațiilor prestabilite: "Te iubesc precum iubește sclavul lumina și orbul libertatea". Permisibil deriziunii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și am plecat acasă. Când am ajuns acasă, rămase mama grea cu mine. Mă făcu sâmbătă și se cunună duminică."68 Asistăm, așadar, la o demonstrație a eficienței practice a absurdului, întrucât fantazarea bazată pe suita de căutate inadvertențe și inversiuni năucește și, în definitiv, salvează. Interesant este că și personajul arghezian pare perfect conștient de aceste virtuți izbăvitoare ale absurdului comic și recurge la vertijul de nonsensuri tot pentru denaturarea biografiei: PREȘEDINTELE: Să o luăm sistematic: Tatăl dumitale avea mustăți
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rău și de mine (Pauză.) Și mucul ăsta de lumânare...Să văd dacă mai e bun de ceva... (Își aprinde veșmintele.) O să-l las să ardă...până la capăt... Așa, de sufletul meu...97 Transformarea ființei în rug marchează o totală inversiune a obiectului adorației. Pentru că Dumnezeu rămâne mut și invizibil, pentru că, în ceasul din urmă se dovedește inexistent, Omul însuși, singur în univers, se sacrifică sieși. Ultimul paracliser, din ultima catedrală în care n-a mai pătruns nimeni, devine o torță
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
morții cu începutul și a nașterii cu sfârșitul, cu prăbușirea. Irina rememorează fericirea vieții intrauterine asimilată cu paradisul pierdut, iar apariția momâilor-ursitoare în partea mediană a piesei, interesate nu de priveghi, ci de "mama mortului" lăuza -, pune în lumină aceeași inversiune absurdă. Acesta umbrește decisiv optimismul piesei, ca să nu mai vorbim de lipsa de fundament a speranței în salvarea pruncului, și transpune finalul în cel mai crunt registru al absurdului. Aceasta pentru că protagonista însăși, deși dintr-un reflex, înrădăcinat, cum am
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în ceea ce privește raportul dintre Urmuz și Kafka, sau Urmuz și Morgenstern, se poate vorbi de coincidențe de viziune, în relație cu I. L. Caragiale, în schimb, opera lui Urmuz se poate raporta atât prin elongația sensurilor întrevăzute la înaintaș, cât și prin inversiune parodică. 6.1.1. De la Mitică la Urmuz și viceversa Fără a putea fi considerate esențiale, anumite elemente din biografia lui Demetru Dem. DemetrescuBuzău vin, totuși, în sprijinul ipotezei unei astfel de filiații, deoarece trimit cu gândul la Caragiale sau
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
convertirea intelectualului "de prisos" la clasa muncitoare, printr-un gest de obediență sfidătoare potențând disidența. La același autor, o compensare prin ficțiune justifică tratarea ironică a prototipului caragialian al ipistatului, devenit anchetator, șef de cadre sau securist. Printr-o comică inversiune de roluri, anchetatorul din Frica (titlu semnificativ care-l substituie la reeditare pe cel de Confesiuni paralele) este terorizat realmente de subiectul chestionat, decis să-i completeze oral, telefonic, printr-o avalanșă de scrisori, etc. o autobiografie cu numeroase variante
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
apropie pe Mitică de "omul de cauciuc" descris de Maté. Decurgând firesc de aici, prudența extremă, manifestată drept spaimă în fața noului ce-i poate afecta statutul câștigat, definește la fel de bine ambele categorii analizate. Conștiința propriei superiorități e întreținută de permanentizarea inversiunii iluzie-realitate, ca suport al înșelătoriei cuvânt cheie definitoriu pentru cele două tipuri. 49 Camil Petrescu, Mitică Popescu, Editura Albatros, București, 1973, pp. 10-13. 50 Idem, p. 43. 51 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 1094. 52 Ion
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu două subzone: a) de păduri, b) de pășuni și fânețe. În zona de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit foarte des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi inversiuni de vegetație (uneori fagul coboară mult pe vesant, în timp ce stejarul urcă pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea nemorală a localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
presupune o explicitare a soluției în termeni clari, accesibili. Pentru ultimele trei etape (excursia sinectică propriuzisă) se utilizează strategii euristice cum ar fi: 1. analogia și evaluarea reprezintă transferarea de însușiri de la un lucru la altul (V. Belous, 1990); 2. inversiunea constituie procedeul prin care se urmărește găsirea unei soluții noi prin abordarea inversă a problemei; se folosesc întrebări de tipul: Care sunt elementele opuse ?, Ce se întâmplă dacă se începe cu sfârșitul ?, Dacă se înlocuiește orizontalul cu verticalul, pozitivul cu
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de ireversibilitate a dobândit în timp valențe complexe. Astfel, în termodinamică, ireversibilitatea proceselor ce părea să ducă la paradoxuri fizice s-a transformat într-o viziune complementară a realității ce poate fi descrisă la nivel microscopic de legi invariante, la inversiunea timpului la nivel macroscopic, unde structurile disipative sunt guvernate de legi ireversibile. Problemele legate de săgeata timpului ne forțează să reconsiderăm comportamentul structurilor complexe chimice și biologice, care au capacitate de autoorganizare și evoluează în timp ireversibil, ca un răspuns
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
spre operația abstractă în care se folosesc combinații de structuri complexe ce confruntă argumente. Concomitent se evaluează condiții, factori, efecte parțiale. A treia caracteristică identificată de Piaget și legată de celelalte două, constă în utilizarea formelor de reversibilitate: simplă (prin inversiune și negație) și complexă (prin simetrie și reciprocitate). Solicitarea complexă a inteligenței adolescentului duce la creșterea productivității (generată de operativitatea gândirii nespecifice) și a randamentului (generat de operativitatea gândirii specifice, dezvoltarea de reguli și concepte). Dezvoltarea intelectuală se raportează la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
asasinare a ordonat-o acum o oră, luând la masa regală locul ce-i este rezervat lui, regelui Macbeth. Care vers, ce cuvânt poate completa cu ceva frumusețea unei astfel de exprimări? Este strigătul inimii, și strigătul inimii nu admite inversiunea 87. Oare pentru că face parte dintr-un alexandrin admirăm noi ceva de genul: Soyons amis, Cinna (Să fim prieteni, Cinna) ; sau vorba Hermionei către Oreste: Qui te l'a dit? (Cine ți-a spus asta?) Remarcați că sunt necesare exact
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
la grotesc; pe rând pozitiv și poetic, totodată artistic și inspirat, profund și brusc, larg și adevărat; știind să sfărâme când trebuie și să deplaseze cezura pentru a deghiza monotonia alexandrinului; mai prieten cu ingambamentul care îl lungește decât cu inversiunea care îl încurcă; fidel rimei, această sclavă regină, această supremă grație a poeziei noastre, acest generator al metrului nostru; inepuizabil în varietatea formelor sale, de negăsit în secretele sale de eleganță și factură; luând, ca Proteu, mii de forme fără
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
negru a omorât o femeie albă". 85 În anul precedent a fost creat Ubu-Rege (Ubu-Roi) a lui Jarry, piesă care instituie modernitatea, așa cum vom arăta în capitolul următor. 86 Fr., paravan pentru prostie. (n. tr.) 87 Autorul face referință la inversiunea ca tip de construcție sintactică dar și poetică, specifică limbii franceze (n.tr.). 88 Hugo, după patru drame în versuri, Cromwell (1827), Hernani (1830), Marion de Lorme (1831), Le Roi s'amuse (1832), dă trei drame în proză: Lucrèce Borgia
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
la un lexic mai mult popular („odihnă”, „zintâi”, „mădular”, „tain”, „a se la” etc.), în care se ivesc și unele neologisme. Efectul de vechime îl asigură, de asemenea, sintaxa (infinitivul lung sau folosirea interogativului „au”, de pildă), dar mai ales inversiunile. Încununând creația lui S., Războiul nevăzut aduce o contribuție deloc neglijabilă la îmbogățirea poeziei religioase românești. SCRIERI: Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist, București, 1931; Pregătiri pentru călătoria din urmă, București, 1932; Prințesa Dactilo, București, 1933; Războiul nevăzut. Vieața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
URSS cu produse industriale finite (la prețuri stabilite de Moscova), În timp ce Polonia și România se specializau În producția și exportul de alimente și produse industriale de bază. În schimb, Uniunea Sovietică urma să comercializeze combustibil și materii prime. Cu excepția bizarei inversiuni deja remarcate - puterea imperială furniza materii prime, iar coloniile exportau produse finite -, structura amintește de colonizarea Întreprinsă de statele europene. În estul Europei, ca și În colonii, economiile indigene au fost afectate de subdezvoltare și au suferit deformări. Unele țări
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
el are dorința de a iubi, crede în dimeniunea sacrală a actului iubirii pentru fecundație și perpetuarea speciei, dar este ros de gelozie și neîncredere, și sfârșește prin a se abadona disperării"354. Munch a deconstruit modelul printr-o malefică inversiune decadentă. Madona, simbol al unei maternități în care sexualitatea a fost sublimată în cel mai înalt grad, a devenit o femeie abandonată propriilor sale simțuri, în detrimentul instinctului matern. Rodul pântecului, darul maternității, al vieții, este împins la periferia tabloului sub
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din iconografia tradițională a compozițiilor cu tema Madona și Pruncul. Sânii, ambii expuși privirii, nu sunt înfățișați în exercițiul alăptării, ci pentru a accentua senzualitatea femeii. Figură maternală coruptă, Madona a devenit Veneră, iar Munch aplică după un cod decadent inversiunea malefică, acel "de-a-ndoaselea" pe care Gilbert Durand în Arte și arhetipuri îl înregistra printre mitemele decadente, făcând să apară în chiar datele unei iconografii consacrate maternității figura de semn opus, a marii curtezane, a voluptuoasei. Avem un tablou al anxietăților
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la natura duală a femeii, a respingerii în chiar corporalitatea ei a maternității, dar și a unei funcții determinate civic a sexualității. Femeia fatală este o antimadonă, este Fiara (1902) sau Vampirul (1883-1884). Pentru a sublinia sensul decadent al acestei inversiuni malefic-sarcastice, aura Madonei sale este roșie, culoare a păcatului și a angoasei în pictura lui Munch, spre deosebire de aura luminoasă, albă, a Madonei în iconografia tradițională. Corpul ei senzual face un contrast puternic cu fundalul întunecat, părul ei pare să se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]