3,291 matches
-
același an devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași, secția limba și literatura română. Bursier din anul al doilea, este remarcat de profesori, printre care se numără G. Ibrăileanu, Octav Botez, G. Călinescu și Iorgu Iordan. După obținerea licenței în 1938, este profesor la câteva prestigioase școli ieșene (Liceul Național, Seminarul „Veniamin Costache”, Liceul Militar și Liceul „Mihail Kogălniceanu”), ocupând concomitent postul de bibliotecar la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”. În 1945 devine asistent la
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
Militar și Liceul „Mihail Kogălniceanu”), ocupând concomitent postul de bibliotecar la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”. În 1945 devine asistent la Catedra de limba română a Universității din Iași și tot atunci începe pregătirea doctoratului, sub conducerea lui Iorgu Iordan, teza, intitulată Limba poeziei lui Coșbuc, fiind susținută în 1949. Numit conferențiar în toamna aceluiași an, era ales, totodată, decan al Facultății de Filologie, responsabilitate pe care o va avea timp de aproape două decenii. Profesor universitar din 1957, I.
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
în grandilocvență, a valorilor autentice ale literaturii române, pentru care are un adevărat cult, precum și a unor personalități din lumea universitară cunoscute direct. În acest sens, portretele schițate lui G. Ibrăileanu, Octav Botez, Ion Petrovici, Tudor Vianu, G. Călinescu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur, N.I. Popa, Al. Dima, Marin Sorescu ș.a. sunt pe cât de echilibrate, pe atât de vii, izbutind totodată, datorită unei excepționale memorii a detaliului, dar și unei bogate colecții de documente, să reînvie atmosfera inefabilă a unor
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
își pusese tinerețea, alături de primii noștri socialiști. VLADIMIR STREINU SCRIERI: Spiritul critic în cultura românească, Iași, 1909; ed. București, 1922; ed. București, 1943; Scriitori și curente, Iași, 1909; ed. București, 1930; Istoria literaturii române moderne (curs), I-II, îngr. Iorgu Iordan, Iași, 1910-1911; Opera literară a d-lui Vlahuță, Iași, 1912; Ioan Al. Brătescu-Voinești, București, [1916]; Curs de istoria literaturii române moderne. Epoca Conachi, Iași, 1920; Note și impresii, Iași, 1920; După război. Cultură și literatură, Iași, 1921; Istoria literaturii române
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
limbile greacă și spaniolă. Este reținut ca asistent, post pe care va funcționa până în 1984, când se stabilește definitiv, împreună cu familia, la Atena, ceea ce îl împiedică să-și definitiveze teza de doctorat (începută încă din 1973, sub conducerea lui Iorgu Iordan, și susținută în 1993 la Universitatea din Cluj-Napoca, sub conducerea lui Marian Papahagi, cu titlul La obra de Gabriel García Márquez como Ciclo Macondino). Predă cursuri de limba și literatura spaniolă și hispano-americană, inițial în învățământul privat secundar din capitala
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
Antologia eseului hispano-american, îngr. și postfață Paul Alexandru Georgescu, București, 1976 (în colaborare); Evanghelos Moutsopoulos, Categoriile estetice, București, 1976; Lírica popular tradicional rumana, București, 1979 (în colaborare cu Omar Lara); Odysseas Elytis, Iar ca sentiment un cristal, îngr. și pref. Iordan Chimet, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare); Ion Barbu, Juego segundo, [Joc secund], București, 1981 (în colaborare cu Omar Lara); Nichita Stănescu, [Eu nu sunt altceva...], Salonic, 1990; Gellu Naum, Zenobia, Atena, 1992. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Formă și deschidere”, CL
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
Weller Schoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu George Almosnino); Gershom Scholem, Cabala și simbolistica ei, București, 1996; Günter Grass, Toba de tinichea,București, 1997; Herma Köpernik Kennel, Jogging cu Securitatea, pref. Ana Blandiana, București, 1998; Michael Ende, Iordan Chimet, Împreună cu Elli în Imaginaria, pref. Mircea Horia Simionescu, București, 1999; Frank Geerk, Trandafirii dictatorului, București, 1999 (în colaborare cu Matei Gavril); Ernst Jünger, Eumeswil, București, 2000; Oskar Pastior, 33 poeme cu Petrarca, București, 2000; Ursula Michels-Wenz, Nietzsche pentru stresați
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
Ioanide. În 1975, sub genericul „Călinesciana”, se încearcă o remodelare exegetică a operei patronului omagiat. În următoarele numere pot fi întâlnite semnăturile lui Nicolae Manolescu și George Ivașcu, care se ocupă de seriile anterioare, călinesciene, ale „Jurnalului literar”, iar Iorgu Iordan semnează o evocare a lui G. Călinescu. La ultimul număr al acestei serii, cel din iunie 1979, colaborează I.D. Lăudat, Dorin Sperantia ș.a. M.Pp.
JURNALUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287692_a_289021]
-
Ungaria, Presă, 1920-1923, vol. 25, f. 17. 97 Idem, Fond 71/1920-1944, Ungaria, politica internă, 1920-1923, vol. 43, f. 47-48. • Despre alte zvonuri, din septembrie 1921, vezi idem, Fond 71/1920-1944, Transilvania, Propaganda revizionistă ungară, vol. 1, f. 141. • Constantin Iordan, România și relațiile internaționale din Sud-Estul european: probleme ale păcii, securității și cooperării (1919-1924), București, Editura All, 1999, p. 100. Micii Înțelegeri. Nimeni în România nu e într-atât de lipsit de judecată ca să nu-și dea seama că o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
A.E., Fond 71/1920-1944, Ungaria, Relații cu România, 1919-1929, vol. 84, f. 243. 101 A. Schmidt-Rösler, op. cit., p. 109. 102 A.M.A.E., Fond 71/1920-1944, Ungaria, Presă, 1920-1923, vol. 25, f. 165. • A. Schmidt-Rösler, op. cit., p. 108. • C. Iordan, România și relațiile internaționale..., p. 100. 105 A.M.A.E., Fond 71/1920-1944, Ungaria, Politica internă, 1920-1923, vol. 43, f. 202, 205. În octombrie 1922, Traian Stârcea îi trimitea un lung raport ministrului de externe I. G. Duca, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
șeful Securității, Filip, era foarte bun prieten cu maica Crisantia“69. Însă din surse judiciare rezultă că șase călugărițe de la mănăstirea Bistrița au fost arestate pentru ajutorul acordat partizanilor: Xenia Dâmboviceanu, Olga Glojaru (sau Gologan în mărturii), Nimfodora Cuștiuliță, Pantelimona Iordan, Monica Pâciu și Ripsimia Martoiu 70. În susținerea partizanilor legionari ar mai fi fost implicați și călugării de la schitul Pahomie, după cum aflăm dintr-o mărturie. Acest schit era condus de un călugăr pe nume Iosaft, care i-a sprijinit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ionescu, Take 305, 310, 314, 323, 324, 380, 381, 392. Ionescu, Teodor 447. Ionescu-Gion, G. 85, 87. Ionescu-Nișcov, Traian 119. Ioniță Caloian 37. Ioniță, Gh. I. 272. Ioniță, I. 475. Iordache Olimpiotul 482, 483. Iordache, Gheorghe 439. Iordachi hatmanul 166. Iordan, Constantin 323, 324. Iordan, Pantelimona 445. Iorga, N. 34, 40, 45, 46, 79, 80, 87, 113, 126, 131, 143, 145, 150, 152, 170, 176, 248, 293, 325, 329, 360, 392, 407, 422, 423, 482, 518. Iosa, Mircea 169, 173, 187
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
314, 323, 324, 380, 381, 392. Ionescu, Teodor 447. Ionescu-Gion, G. 85, 87. Ionescu-Nișcov, Traian 119. Ioniță Caloian 37. Ioniță, Gh. I. 272. Ioniță, I. 475. Iordache Olimpiotul 482, 483. Iordache, Gheorghe 439. Iordachi hatmanul 166. Iordan, Constantin 323, 324. Iordan, Pantelimona 445. Iorga, N. 34, 40, 45, 46, 79, 80, 87, 113, 126, 131, 143, 145, 150, 152, 170, 176, 248, 293, 325, 329, 360, 392, 407, 422, 423, 482, 518. Iosa, Mircea 169, 173, 187, 188. Iosaft, călugăr 445
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de H. Heine, Aurel G. Stino face unele considerații despre Cosmogonia lui Verhaeren, Ion M. Gane oferă o versiune românească a Albatrosului lui Baudelaire. Proza tipărită aici include povestiri cum sunt O înfrângere de I. A. Bassarabescu ori Isprava soldatului Iordan de Gh. Tulbure, fragmente de roman, unul extras din Moartea fratelui meu de G. M. Vlădescu, altul, Spre țară, din Cântă tinerețea de Șt. Alexiu, ca și reluarea broșurii Mitică, tipărită în 1902 de I. L. Caragiale. Predominante sunt recenziile, de-
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
Lazăr Șăineanu, Istoria filologiei române, București, 1892, 359-360; Rosetti, Dicț. cont., 82; Gaster Anniversary Volume, Londra, 1936; Iorga, Oameni, IV, 303-305; Elisabeta Mănescu, Dr. M. Gaster. Viața și opera sa, București, 1940; Artur Gorovei, Literatura populară, I, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1976, 219-232; Ștefan Pașca, Activitatea lui Moses Gaster în domeniul lingvisticii și al filologiei române, CLG, 1956, 1-4; Macrea, Lingviști, 137-152; Chițimia, Folcloriști, 273-326; Richard M. Dorson, The British Folklorists, București, 1968, 273-276; Vrabie, Folcloristica, 236-237; Ion Mușlea
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
sau Ieșirea din noapte (1982) conține o proză intertextuală, modernă, epurată de poticnirile începutului, în care inserțiile autobiografice se întrepătrund cu inovațiile formalizante, înrudite cu lecturile și preocupările istoricului literar. SCRIERI: Los estudios hispánicos en Rumania (în colaborare cu Iorgu Iordan), București, 1964; Teatrul clasic spaniol, București, 1967; Arta narativă a lui Miguel Ángel Asturias, București, 1971; Literatura hispano-americană în lumină sistemică, Craiova, 1979; Casa Weber sau Ieșirea din noapte, București, 1982; Rómulo Gallegos, Caracas, 1984; Valori hispanice în perspectivă românească
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
șezătoare la țară sau Povestea lui Moș Albu, I, București, 1851, O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Teodor Stamati, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești, Iași, 1851; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
Mokka, Un cântec fără sfârșit, București, 1983 (în colaborare cu Horst Fassel); Alexander Tisma, Fata din vis, Novi Sad, 1988 (în colaborare cu Neboișa Popovici). Repere bibliografice: Georgescu, Păreri, 226-231; Nicolae Manolescu, Anghel Dumbrăveanu, „Pământul și fructele”, CNT, 1964, 22; Iordan Datcu, Anghel Dumbrăveanu, „Iluminările mării”, ARG, 1967, 5; Ovidiu Cotruș, „Singurătatea amiezii”, O, 1973, 24; Tomuș, Istorie, 219-222; Barbu, O ist., 356-358; Raicu, Critica, 327-329; Crișu Dascălu, Himerogonia, O, 1978, 30; Ulici, Prima verba, II, 181-183; Ungureanu, Imediata, I, 166-168
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
II, 251-254; Gheorghe Grigurcu, Un critic damnat: N. Davidescu, ST, 1979, 8; Mircea Anghelescu, Felix Aderca, prozator și critic, T, 1983, 8; Ornea, Actualitatea, 129-133; Adam, Planetariu, 191-196; Cioculescu, Itinerar, V, 139-143; Z. Ornea, Un eveniment editorial, RL, 1999, 38; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 152-153; Teodor Vârgolici, Stările depresive ale lui E. Lovinescu, ALA, 2002, 605; Cornelia Ștefănescu, Repere pentru literatură, RL, 2002, 51-52; Teodor Vârgolici, E. Lovinescu la sfârșitul epocii sale, ALA, 2003, 656; Al. Săndulescu, Agendele
FERARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286983_a_288312]
-
iar cinci ani mai târziu, în 1859, la Arad, „Muguri”, „almanah național al Societății de leptură a junimei române”. Dintre cei care participaseră la pregătirea almanahului din 1859, Vasile Iuțiu colaborează și la F., cu versuri semnate cu pseudonimul Valeriu Iordan, și este posibil ca inițiativa apariției, precum și indicațiile privind orientarea, aspectul grafic și conținutul noii publicații să îi aparțină. F. își propune să editeze, în primul rând, producția literară a membrilor Societății de leptură din Oradea. Se adresa totuși către
FENICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]
-
românească a Mineielor, operă preluată de la strălucitul său predecesor, Chesarie. Tipărește Mineiele pentru lunile februarie și martie, pregătite de Chesarie, și continuă, în 1780, traducerea celorlalte șase volume până în luna septembrie, alături de mai vechi colaboratori: Anatolie ierodiacon, Rafail monahul sau Iordan Cappadochianul grămătic. Făcând operă de editor și tălmăcitor al mineielor, punând la contribuție traduceri din vieților sfinților făcute de Dosoftei, Radu Greceanu și episcopul Damaschin, F. este original în transpunerea literară a „cântărilor” religioase și rămâne autorul incontestabil al prefețelor
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
lecturile sale preferate sunt jurnalele, memoriile și volumele de corespondență românești și străine: jurnalul lui C. A. Rosetti, al lui Gala Galaction, al lui André Gide, al lui Mircea Eliade, amintirile lui Iacob Negruzzi, I. G. Duca, Mircea Ștefănescu, Iorgu Iordan, Marin Preda. În Existențe și creații literare (2001) preferința pentru literatura memorialistică este de asemenea prezentă prin articole și recenzii despre jurnale și cărți de corespondență. Se adaugă eseuri despre Rousseau și Flaubert, care sunt, într-o formă ușor deghizată
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
Autografe, București, 1983, 98-119; Nicolae Scurtu, André Malraux și Henry de Montherlant în dialog cu Pericle Martinescu, MS, 1984, 3; Al. Săndulescu, Drama scriitorului în comunism, RL, 1998, 13; Cornelia Ștefănescu, Diavolul a fost depășit de om, JL, 1998, 1-2; Iordan Datcu, Șapte ani din jurnalul lui Pericle Martinescu, ST, 1998, 4-5; Monica Lovinescu, Memorialist al Apocalipsului, RL, 1998, 28; Z. Ornea, Filigranul amintirii, RL, 2000, 14; Iordan Datcu, Pericle Martinescu, diarist și eseist, ALA, 2001, 581; Ioana Pârvulescu, În miezul
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
1998, 13; Cornelia Ștefănescu, Diavolul a fost depășit de om, JL, 1998, 1-2; Iordan Datcu, Șapte ani din jurnalul lui Pericle Martinescu, ST, 1998, 4-5; Monica Lovinescu, Memorialist al Apocalipsului, RL, 1998, 28; Z. Ornea, Filigranul amintirii, RL, 2000, 14; Iordan Datcu, Pericle Martinescu, diarist și eseist, ALA, 2001, 581; Ioana Pârvulescu, În miezul nopții, RL, 2001, 8; Ioana Pârvulescu, Vânătoare de scriitori, RL, 2001, 9; Cornelia Ștefănescu, Răgaz printre cărți, JL, 2002, 1-4; Georgeta Drăghici, Utopia autenticității, RL, 2002, 14
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
O istorie vie a literaturii vechi, CC, 1996, 9-10; Aureliu Goci, Există o perioadă barocă în cultura românească?, „Dimineața”, 1996, 17; Andrei Mihai, Din istoria poeziei românești, L, 1996, 37; Răzvan Voncu, Portretul istoricului literar, „Cronica română”, 2001, 15 noiembrie; Iordan Datcu, „O istorie a blestemului”, ALA, 2001, 571; Dicț. scriit. rom., III, 137-140. T.V.
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]