2,036 matches
-
ei divină. Numai că ideologia ce se declara ca fiind a dreptății și a iubirii de oameni se dovedi a fi o ideologie de ocupație, întemeiată pe minciună, delațiune, ură, dezbinare și crimă, ridicate - toate - la nivelul politicii de stat. Ipocrizia își suflecase mânecile și-și începuse birocrația ei laborioasă fondată pe decăderea ființei umane, ori pe incapacitatea ei funciară de a fi permanent generoasă, de a-și găsi corespondente în gândirea și sensibilitatea edenică. Se pregătea o lume de satrapi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
era „politica”, dar când rostea aceste din urmă cuvinte - preciza învățătorul - Lung le rostea „cu aerul că înțelege toate acestea ca pe o desfășurare normală, justificată, nimic aducând a protest sau a bătaie de joc”, învățase pe dinafară lecția acestei ipocrizii ocrotitoare ca o plapumă, atât doar, că față de învățător făcea cu ochiul, menținând o complicitate nerostită vreodată, ca un oxigen necesar supraviețuirii. Față de alții nu, căci s-ar fi putut auzi fără voie, fără gând rău, o simplă limbuție unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
atunci nu mai urma să se repete vreodată, căci timpul avea să sufle peste toți și toate: dacă puneai urechea îl auzeai încremenind, stingând locuri, oameni, zvonuri, întâmplări. Pomul de Crăciun se afla în camera de la față, parcă exilat în ipocrizia oficială a relațiilor, cu oamenii puterii locale, pomul se numea Pom de Iarnă, pe care și ei, aproape toți, îl aveau împodobit în seara asta, dar nimeni din ei nu rostea cuvântul Crăciun, se transmitea astfel continuarea unei ipocrizii, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
în ipocrizia oficială a relațiilor, cu oamenii puterii locale, pomul se numea Pom de Iarnă, pe care și ei, aproape toți, îl aveau împodobit în seara asta, dar nimeni din ei nu rostea cuvântul Crăciun, se transmitea astfel continuarea unei ipocrizii, prin generații. Îl întrebai pe soțul Anei: - Sunteți învățător: ce vă întreabă copiii despre pomul de Crăciun? - Nu întreabă nici unul. Sunt de altfel în vacanță. Părinții lor nu vorbesc cu ei despre asta de teamă... știți cum sunt copiii... vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
târziu soțul, hârșit cu ale școlii, cu ședințele anoste, plictisitoare la care va lua parte din ce în ce mai absent, ca toți cei ale acelor ședințe, - marele imperiu comunist - aidoma, după atâtea decenii, cu cele de acum, fără nimic în ele, decât oficiale ipocrizii, aceleași, - nu va înțelege singurătatea în care mă voi afla, el fiind prin structură chiar izvorul acesteia. Tu pleci cum ai plecat altădată; un an după aceea m-am căsătorit - hotărârea părinților - Mă întrebam disperată, dar nu puteam vorbi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
relatării pe măsura dorinței ei, căci bună parte din emoția acelor zile se pierduse în ochii Anei și rămase acolo ca-n pământul Făgăduinței. 7. - O doctrină, domnule judecător, pe cât de atractivă, pe atât de înșelătoare... - Modificată în minciună și ipocrizie, domnule Pavel. Chiar de cei care o pun în practică, Puterea adică, pentru că oamenii transferă doctrinei toate scăderile, micimile, arivismul, orgoliul și refulările lor. Era în ziua a doua a anului următor. Doamna Pavel strângea tacâmurile acelui prânz întârziat, ajutată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
un argument absurd, concluziile vorbirii dintre mine și stăpânul casei. - Atât aveți de spus, domnule judecător? mi se adresă deodată surprinzător Marga Popescu, brusc interesată de discuția căreia până atunci părea a nu-i fi dat nici o atenție. Atât? repetă. „Ipocrizie” numiți dumneavoastră asta? Dacă ar fi să comunicați cuiva, peste o sută de ani, o caracterizare concisă, dacă se poate într-un singur cuvânt, denumirea în esență a ceea ce se întâmplă acum aici și în toată zonă asta a Europei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
numiți dumneavoastră asta? Dacă ar fi să comunicați cuiva, peste o sută de ani, o caracterizare concisă, dacă se poate într-un singur cuvânt, denumirea în esență a ceea ce se întâmplă acum aici și în toată zonă asta a Europei, „ipocrizie” ați spune? Când totul are o singură definiție - „Crimă!” Ați auzit? Repetă: Ați auzit? - Da, răspunsei, surprins de enervarea ei. - Îmi pare bine că ați auzit, făcu ironică. Sper c-ați și priceput. Părea schimbată: ba nu! Era precis altcineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de sute de ani de închisoare și deportările la „Canal”, acolo trimiși, cei mai mulți fără judecată, o vorbă aruncată, un protest, o negare, o obiecție, o glumă chiar, înghesuiți toți într-o infracțiune inventată. Câți au murit în temnițe sau împușcați, „ipocrizie” numește dânsul? - „ipocrizie” sau „crimă”? Uite, așa se deformează totul, și cu timpul, se uită. Apoi către mine: Asta este domnule judecător! După aceea trecu în bucătărie cu doamna Pavel, recapătându-și liniștea dinainte. - Are dreptate! mă adresai domnului Pavel, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ani de închisoare și deportările la „Canal”, acolo trimiși, cei mai mulți fără judecată, o vorbă aruncată, un protest, o negare, o obiecție, o glumă chiar, înghesuiți toți într-o infracțiune inventată. Câți au murit în temnițe sau împușcați, „ipocrizie” numește dânsul? - „ipocrizie” sau „crimă”? Uite, așa se deformează totul, și cu timpul, se uită. Apoi către mine: Asta este domnule judecător! După aceea trecu în bucătărie cu doamna Pavel, recapătându-și liniștea dinainte. - Are dreptate! mă adresai domnului Pavel, în timp ca vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
va funcționa după alte exigențe, având alte perspective. Ergo, este, în mod necesar, vorba de un alt tip de politică externă și de diplomație, acum când România face parte și se integrează în U.E. organizație supranațională. Lăsând de o parte, ipocrizia de ocazie (pro domo) care nu onorează și nu ajută cu nimic din ceea ce este pozitiv, trebuie să recunoaștem că suveranitatea statelor membre ale Uniunii Europene este efectiv afectată și că procesul de transfer al atributelor suverane este în curs
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să defaime corupția, nerușinarea și nelegiuirea pentru ca toți binecredincioșii să știe fără urmă de îndoială cine anume era vizat și să arunce în gura mare strigăte răzvrătite de „Allahu akbar!“, cărora imamul care rostea rugăciunea le răspundea uneori, cu enigmatică ipocrizie: „Mâna lui Dumnezeu se află deasupra mâinilor lor“. Și toate astea, în timp ce arunca priviri mânioase în direcția Alhambrei. Deși era unanim detestat, sultanul încă mai avea prin mulțime ochi și urechi care îi raportau tot ce se spunea, ceea ce îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mult îți place... Relaxează-te. Eu nu am reușit. De fapt, toată seara mă purtasem infernal de frumos. Înțelegi, ghicisem doar cum stăteau lucrurile. O, știam cum gândește ea - știam bine ce caută Martina Twain. Prietenie. Prietenie: nu sex sau ipocrizie sau complicații, nu bani, doar contactul uman fără adversități. Păi, așa ceva nu mi-e de nici un folos, mi-am spus eu prima dată. Sobrietatea și reținerea de la alcool mă scoseseră din minți - mă simțeam năuc, mă simțeam de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
doar să știi cum să ții seama de pantă, i-a spus Irina. Eu sunt avantajată și nu-i ceva tocmai corect: cunosc fiecare centimetru al terenului. Și Irina îi trimise mingea în desiș. — O, Doamne! spuse ea cu o ipocrizie vădită. Am lovit și ți-am pierdut-o. El a plecat s-o găsească și tocmai căuta de zor în tufișurile dese care mărgineau capătul grădinii lui Cerkasov, când a auzit un foșnet în spatele lui. S-a întors și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Jugul și toate celea, Îți aduci aminte? Fermín clătină din cap afirmativ. Uite cum stă treaba, toate celea sînt pentru diletanți. Căsătoria și familia nu sînt altceva decît ceea ce facem noi din ele. Altminteri, nu-s decît un sălaș de ipocrizie. Fleacuri și pălăvrăgeli. Însă, dacă există dragoste cu adevărat, din aceea despre care nu trăncănești și n-o răcnești În cele patru zări, din aceea pe care o resimți și o dovedești... — Dumneata Îmi pari un alt om, Fermín. — Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
știi, Julián te observa și te studia. — Poate că, dacă va afla cine sînt și ce sînt, se va hotărî și el să ardă cartea. Julián vorbea cu acea luciditate fermă și tranșantă a nebunilor care s-au eliberat de ipocrizia de a se conforma unei realități necorespunzătoare. — Cine e băiatul ăsta? — Îl cheamă Daniel. E fiul unui librar pe care Miquel obișnuia să-l frecventeze, pe strada Santa Ana. Locuiește cu tatăl lui Într-un apartament deasupra prăvăliei. Și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de bază din AUFT, membri ai Partidului Comunist, indivizi de stânga și cetățeni serioși - au ținut mitinguri, au semnat petiții și au strâns fonduri pentru angajarea unei echipe de avocați, care în final a obținut grațierea tuturor celor șaptesprezece acuzați. Ipocrizia din sânul idealismului: pacienții bărbați ai lui Lesnick, ale căror inimi sângerau pentru sărmanii mexicani persecutați, i s-au plâns psihiatrului că femeile albe din Partidul Comunist și-o pun cu mâncătorii de taco „proletari”, iar câteva momente mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
contraziceam cu vehemență, eram libere să ne împărtășim părerile, fără să ne simțim vreodată jignite atunci când nu coincideam în modurile noastre de a gândi. Ce oroare ar fi fost să nu putem fi noi însene, să trăim într-o continuă ipocrizie, cum făceau atâția în jurul nostru... Doamne, cum râdeam împreună, parcă ni se deschidea tot cerul, ce potrivire lăuntrică era între noi! Ce fericire să poți avea cu cine împărți bogăția fiecărei clipe! Adesea, ne înțelegeam fără cuvinte, eram cuprinse în
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
specia lor! După ce a murit însă, l-a înviat, căci trebuia să-i ia locul în ultimul capitol, unde, în numele dreptei credințe, le-a promis că va rade aproape întreaga populație a planetei! Cei din vechime, care au sesizat uriașa ipocrizie a consubstanțialității, au fost arși de vii cu tot cu scrierile lor. Arse au mai fost și alte sute de mii de pergamente și persoane, iar mai tîrziu chiar au întemeiat o instituție care să se ocupe cu asta. Complementar, au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
contraziceam cu vehemență, eram libere să ne împărtășim părerile, fără să ne simțim vreodată jignite atunci când nu coincideam în modurile noastre de a gândi. Ce oroare ar fi fost să nu putem fi noi însene, să trăim într-o continuă ipocrizie, cum făceau atâția în jurul nostru... Doamne, cum râdeam împreună, parcă ni se deschidea tot cerul, ce potrivire lăuntrică era între noi! Ce fericire să poți avea cu cine împărți bogăția fiecărei clipe! Adesea, ne înțelegeam fără cuvinte, eram cuprinse în
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Cine ridică sabia, de sabie va pieri. Deci cu alte cuvinte, pe sabie are voie să pună mâna numai asupritorul tău, iar tu să fii supus până-n vecii vecilor. Nicăieri în literatura veche, n-o să găsiți mai mult cinism și ipocrizie, decât în cuvântarea lui Isus de pe munte, în care expune el „fericirile”. Credeți că degeaba, îi pune el în capul listei fericiților pe tâmpiți, pe idioții din naștere, pe cei duși iremediabil cu pluta? Iată cum a glăsuit: „ Fericiți cei
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fața mamei, mi-am dat seama că trăia aceeași senzație. După aceea, însă, și-a revenit. Nici unei mame nu-i face plăcere să vină la un centru de tratament fiindcă fiica ei e dependentă de droguri, a răspuns ea cu ipocrizie. —Ăsta e singurul lucru pe care i-l reproșați? —Asta-i tot. Mama arăta de parc-ar fi fost în stare să ia gâtul cuiva. Josephine a privit-o întrebătoare. Mama și-a dat capul pe spate. Buzele îi erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
condusă de bolnăviciosul mareșal Lin. De ani de zile, Lin joacă tot felul de trucuri ca să câștige favorurile lui Mao. În legătură cu purtarea sa, colegul său, mareșalul Luo Rei-qing nu numai că e dezgustat, dar îl și critică, acuzându-l de ipocrizie. Am ajuns să-l cunosc pe Lin prin intermediul lui Kang Sheng. Kang Sheng zice că Lin Biao e o mireasă care a așteptat toată viața ziua nunții și acum are inelul pe deget. Merg în vizită la familia Lin. Pomenesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
bătându-și cu degetele într-una din tâmple. Eu aș fi putut să jur că aici s-a adunat Clubul Soțiilor Numărul Doi, un spațiu binevenit de relaxare, departe de zona de înaltă moralitate, care, de fapt, e plină de ipocrizie și pe care o ocupă lotul cu numărul Unu! Fiona s-a încruntat puțin. —Așa e. Dar n-ar trebui să ne îngropăm capetele în nisip și să pretindem că suntem fără pată. Numai Susan poate să ridice pretenția asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
discută, a răspuns Fiona diplomatic. — Îmi aduc aminte când am cunoscut-o... cu ani în urmă am lucrat amândouă la aceeași firmă de publicitate... Mi-am dat imediat seama că e genul „toți bărbații sunt ai mei“. Dacă Julia realizase ipocrizia vorbelor ei, atunci n-a lăsat să se vadă nimic în sensul ăsta. —E așa de flușturatică încât trebuie să-și calce pantalonii pe un bumerang. Dacă e așa de îngrozitoare, atunci de ce mai ești prietenă cu ea? a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]