1,407 matches
-
pentru că își lucrase moșia cu atelajele și cu brațele oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era cu mare teamă că nu-i vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din Ipotești comisia de împroprietărire hotărîse să se dea 8 fălci și 40 de prăjini, adică 12 hectare și 16 arii90. La Ipotești însă erau cinci proprietari, iar comisia nu precizase cît pămînt să dea fiecare pentru biserică. Preotul a reclamat la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din Ipotești comisia de împroprietărire hotărîse să se dea 8 fălci și 40 de prăjini, adică 12 hectare și 16 arii90. La Ipotești însă erau cinci proprietari, iar comisia nu precizase cît pămînt să dea fiecare pentru biserică. Preotul a reclamat la primăria comunei Cucorăni că nu i se dă pămîntul: D. Iminovici verbal au declarat că dacă va da și ceilalți proprietari
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poetul i-a donat un volum intitulat Lehrbuch der Poetik fü höhere Unterrichts Anstalten, Wie auch zum Privatgebrauche, von Friederich Beck, München, 1862. Dedicația scrisă de poet cu foarte mare durere, pe acest volum, este semnată "M. G. Eminescu din Ipotești"97. PRIBEAG Dacă la Blaj Eminescu și-a încheiat activitatea școlară cu rezultat nul, alt rezultat a avut în activitatea poetică. Ținînd în secret tot ce scria și convins de ceea ce trebuia să devină opera sa, el a lăsat școala
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la poema Ondina, lucrată și prelu crată vreme de opt ani și trecută prin trei tipare autonome, cu trei titluri deosebite 98. Ondina este prima poemă, prin care poetul își arată dorința fierbinte de a fi împreună cu Casandra, moarta de la Ipotești. Această dorință ne amintește de mitologicul Orfeu, care s-ar fi coborît în infern, ca să-și readucă la viață pe soția Euridice, decedată chiar în ziua nunții. Orfeu ar fi reușit să înduplece, prin cîntece, divinitățile infernului, însă acestea i-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
undoaie-n flori/ Cîmpia speranțelor mele/ Acolo te-așteaptă rîzîndele zori,/ Pletindu-ți coroană de stele./ S-aduci prin amor/ De viață fior./ În cîmpul speranțelor, vină,/ Ondină!" Nu e greu de priceput că acea cîmpie ce unduie-n flori e de Ia Ipotești. D. Popovici aprecia că "tînărul, înarmat cu o mandolină și stînd la fereastra iubitei sale, este un surogat romantic"102. Aici ne interesează valoarea biografică; în ea o găsim pe Casandra de la Ipotești. Ar mai fi de observat că la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cîmpie ce unduie-n flori e de Ia Ipotești. D. Popovici aprecia că "tînărul, înarmat cu o mandolină și stînd la fereastra iubitei sale, este un surogat romantic"102. Aici ne interesează valoarea biografică; în ea o găsim pe Casandra de la Ipotești. Ar mai fi de observat că la această serată se întîlnesc personagii aduse din mitologii diferite. Lin împărat cum îi zice tînărul poet era Linos, din mitologia greacă 103. Nimfele, cu înfățișarea unor tinere fete, pline de grație, luate tot
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu voiu să fiu o zee Frunte-ncinsă în cununi, Ci glas jalnic de femee Care cîntă-n dor nebun." Mai ales în versiunea a II-a, nici nu mai este vorba de vreo Ondină, ci doar de Casandra, moarta de la Ipotești: "Eu cu moartea cea adîncă Am schimbat al vieții gînd, Am fost vultur pe o stîncă, Sunt o cruce pe-un mormînt (...) Dar atunci cînd albe zîne S-or privi-n sufletul meu A! gîndiți, gîndiți la mine, Că am
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acolo hamal în port, iar după aceea îngrijitor în ogradă și în grajdul unui hotel, avînd locul de dormit în ieslea cailor, și ținînd la cap geamantanul cu cărți nemțești. Statul culcat în miros de fîn cosit îi amintea de Ipotești. Și, dacă a fost văzut cum citea din Schiller 108 cu glasul tare, apoi din opera acestuia el alegea ceea ce se potrivea cu inima sa. Resignațiune, tradusă de el cu multă libertate și notată pe manuscris "1867 april", îi aducea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prin Moldova. La începutul lui iulie, a ajuns la Cernăuți. Aici Eminescu s-a ferit, ca să nu fie văzut de foștii săi colegi. Dar la întoarcerea spre Iași, a fost întîmpinat de tatăl său, la Botoșani, ca să-l atragă la Ipotești, cu promisiunea că-l va trimite la universitate. Matei Eminescu a scris, cu privire la acest episod: "A fost prins de tatăl său, dus la Ipotești cu forța, tratat acolo aspru, și după plecarea lui Pascaly spre Iași, impus să-și aleagă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la întoarcerea spre Iași, a fost întîmpinat de tatăl său, la Botoșani, ca să-l atragă la Ipotești, cu promisiunea că-l va trimite la universitate. Matei Eminescu a scris, cu privire la acest episod: "A fost prins de tatăl său, dus la Ipotești cu forța, tratat acolo aspru, și după plecarea lui Pascaly spre Iași, impus să-și aleagă specialitatea ce voiește s-o învețe"117. Gala Galaction scrie mai mult: "La Ipotești Eminovici își schimbă politica, închide pe Mihai, îl lasă numai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acest episod: "A fost prins de tatăl său, dus la Ipotești cu forța, tratat acolo aspru, și după plecarea lui Pascaly spre Iași, impus să-și aleagă specialitatea ce voiește s-o învețe"117. Gala Galaction scrie mai mult: "La Ipotești Eminovici își schimbă politica, închide pe Mihai, îl lasă numai în cămașă și-l ține așa, pînă ce paiațele din Botoșani își ridică boarfele și pleacă"118. G. Călinescu merge mai departe: "îl duse la Ipotești, unde îl ținu desbrăcat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
scrie mai mult: "La Ipotești Eminovici își schimbă politica, închide pe Mihai, îl lasă numai în cămașă și-l ține așa, pînă ce paiațele din Botoșani își ridică boarfele și pleacă"118. G. Călinescu merge mai departe: "îl duse la Ipotești, unde îl ținu desbrăcat, pînă ce fu încredințat că trupa teatrală a plecat"119. Cu aceste pretinse precizări, s-au exagerat faptele atît de mult, încît dorința poetului de a revedea Ipoteștiul, după o absență de trei ani a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ipoteștiul, după o absență de trei ani a fost pur și simplu anulată. Să presupunem că poetul a fost ținut dezbrăcat de tot și bătut ca hoții de cai. Oare după aceea, dacă el ar fi vrut să fugă de la Ipotești, nu putea fugi? Nu știa pe unde să fugă, tocmai el care călcase drumurile țării pe jos? Adevărul este că el n-a vrut să fugă; nu venise ca să fugă. Un fir nevăzut îl atrăsese spre Ipotești, iar dacă și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să fugă de la Ipotești, nu putea fugi? Nu știa pe unde să fugă, tocmai el care călcase drumurile țării pe jos? Adevărul este că el n-a vrut să fugă; nu venise ca să fugă. Un fir nevăzut îl atrăsese spre Ipotești, iar dacă și tatăl său i-a ieșit înainte, nu cu ciomagul, ci ca părinte, care, oricum, și-a recunoscut și partea lui de vină, cu aceasta relațiile dintre ei s-au îmblînzit și poetul a venit acasă fără frică
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
înainte, nu cu ciomagul, ci ca părinte, care, oricum, și-a recunoscut și partea lui de vină, cu aceasta relațiile dintre ei s-au îmblînzit și poetul a venit acasă fără frică. Astfel, poetul s-a aflat din nou la Ipotești, și mai ales lîngă mormîntul Casandrei, pe care îl purtase în gînd tot timpul. În manuscrisele sale se găsesc versuri cu data pusă de el, "Iul. 1869", deci tocmai din timpul cînd el revenise la Ipotești: "Prin nopți tăcute Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aflat din nou la Ipotești, și mai ales lîngă mormîntul Casandrei, pe care îl purtase în gînd tot timpul. În manuscrisele sale se găsesc versuri cu data pusă de el, "Iul. 1869", deci tocmai din timpul cînd el revenise la Ipotești: "Prin nopți tăcute Prin lunce mute, Prin vîntul iute Aud un glas; Din nor ce trece, Din luna rece, Din visuri sece, Văd un obraz. Lumea senină, Luna cea plină Și marea lină Icoană-i sînt; Ochi-mi o cată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prevăzuse și strîngerea basmelor, a poeziilor populare și a documentelor, care interesează istoria și literatura patriei. Eminescu culesese folclor în timpul peregrinărilor sale, mai ales prin Ardeal. Participase la ședințele societății "Orientul"; s-a făcut și membru al ei, așa că, la Ipotești, în acele luni de vară s-a ocupat și cu producțiile populare. Acum treizeci și șase de ani îmi povestea bătrînul Dumitru Gireadă, care își avea casa peste drum de a lui Eminovici: "Trăia bine cu bădica 'neu, cu Costache
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
puteai uita, dar la ele "cam mai ba". Seara, ieșea și împăratul afară, pe prispă, să stea cu țara de vorbă. Plugușorul, așa cum l-a cules Eminescu, se aude în toate satele din împrejurimi, dar el l-a înregistrat la Ipotești. În partea finală, unde se trece la urătura propriu-zisă, poetul a folosit două inițiale: C. G. Ele trebuie citite C(onu) G(heorghieș), cum îi ziceau sătenii tatălui său. "Cîte paie pe casă, Atîția galbeni pe masă. Și C(onul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de rațe la iazul Loieștilor 131 și tot atunci călătoria la Praga, a mamei lor, cu Aglaia, fiind însoțite de Șerban. Călătoria a fost întreruptă din cauza izbucnirii războiului franco-german132. În aceeași vară, trebuie să admitem că Eminescu a scris, la Ipotești, povestea Făt Frumos din lacrimă, pe care, la 16/4 sept. (1870), a trimis-o, din Viena, lui Iacob Negruzzi, pentru tipar 132. Aflîndu-se în Viena, poetul n-a putut participa la căsătoria surorii sale, Aglaia, cu Ion Drogli. Nunta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lacrimă, pe care, la 16/4 sept. (1870), a trimis-o, din Viena, lui Iacob Negruzzi, pentru tipar 132. Aflîndu-se în Viena, poetul n-a putut participa la căsătoria surorii sale, Aglaia, cu Ion Drogli. Nunta s-a făcut la Ipotești, în ziua de 7 ianuarie 1871133. A revenit, pentru scurt timp, în cursul verii din 1871. De la Ipotești i-a trimis o scrisoare lui Titu Maiorescu, la 6 august 134, apoi s-a aflat la Cernăuți și la Putna, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
132. Aflîndu-se în Viena, poetul n-a putut participa la căsătoria surorii sale, Aglaia, cu Ion Drogli. Nunta s-a făcut la Ipotești, în ziua de 7 ianuarie 1871133. A revenit, pentru scurt timp, în cursul verii din 1871. De la Ipotești i-a trimis o scrisoare lui Titu Maiorescu, la 6 august 134, apoi s-a aflat la Cernăuți și la Putna, pentru organizarea și desfășurarea serbării, cu Slavici, Pamfil Dan, Ștefanelli și alții. Noul an de studii (1871/1872) a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
134, apoi s-a aflat la Cernăuți și la Putna, pentru organizarea și desfășurarea serbării, cu Slavici, Pamfil Dan, Ștefanelli și alții. Noul an de studii (1871/1872) a fost foarte greu pentru poet, din cauza lipsei de bani. Și la Ipotești erau greutăți și mari supărări. Șerban, care de bine de rău se oploșise, ca ajutor, pe lîngă un medic chirurg, Oppolzer, din Viena, încă din toamna lui 1871 era venit la Ipotești, spre marea supărare a părinților, pentru că sta acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru poet, din cauza lipsei de bani. Și la Ipotești erau greutăți și mari supărări. Șerban, care de bine de rău se oploșise, ca ajutor, pe lîngă un medic chirurg, Oppolzer, din Viena, încă din toamna lui 1871 era venit la Ipotești, spre marea supărare a părinților, pentru că sta acasă, fără rost. Matei cerea bani pentru gazdă și întreținere, ca licean la Botoșani. Așa stînd lucrurile, banii, pe care poetul trebuia să-i primească lunar, la Viena, ori nu veneau regulat, înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru gazdă și întreținere, ca licean la Botoșani. Așa stînd lucrurile, banii, pe care poetul trebuia să-i primească lunar, la Viena, ori nu veneau regulat, înainte de începutul lunii, ori nu veneau deloc. Prin scrisorile și telegramele sale, adresate la Ipotești, înainte de toate, el cerea bani135. În lipsă de bani, s-a îmbolnăvit. La 10 februarie 1872, de-abia ieșea din casă, după o troahnă îndelungată, cauzată de boală de stomac și gălbenare. Cerea grabnic "măcar vreo trei galbeni, iar restul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
hotelul "Moldavia", din acest oraș, în tovărășie cu Eminescu, cu Toma Micher și cu sora acestuia, Natalița, care îl acompania pe violonist, la chitară, spre bucuria cea mai mare o poetului 141. Cert este că dintre toate revenirile poetului la Ipotești, aceea din 1872, adică din primăvară și pînă către sfîrșitul lunii octombrie, a fost cea mai lungă și cea mai ocupată cu activitatea sa poetică. În această vreme, a fost făcută a treia prelucrare a poemei Ondina, care acum a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]