2,305 matches
-
alții și unde rămân să trăiască În straniul oraș format de cei care au trecut pe lângă moarte, deși o așteptau: „(...) probabil singurul oraș de acest fel din lume, care ar putea fi numit Colonia convalescenților”2. Urbanitate puțin misterioasă, puțin ireală a unei colonii a celor treziți, pentru care timpul și amintirile abia sunt la Început. De câteva ori, cu o asiduitate ce trebuie recântărită prin precaritatea medicală a epocii, el urmărește expansiunea holerei În versiunile morbului asiatic cu o atare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din această abordare, atentă la sensurile textului, dar deloc indiferentă la modul prin care sunt puse în valoare, un portret credibil și plin de culoare al unui scriitor vizionar, preocupat de încărcătura metafizică, de percepția poetică a universului, de intruziunea irealului în real, prezente în opera sa, unde dimensiunea onirică sau fantastică își află firesc locul. Cu Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea S. schimbă, într-un fel, centrul de greutate al demersului. Renunță la comentariul
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
a învinge cu orice preț este primul înțeles al sintagmei-titlu. După Mircea Zaciu, cei care „triumfă clandestin” pot fi „personajele marginale, neimplicate în marile conflicte, preferând existența strict senzorială, de suprafață... Cei ce acceptă trăirea într-o lume «buimacă» și ireală”. Personaje, idei, motive și tipologii de aici se regăsesc, dezvoltate sau doar enunțate, în romanele următoare, procedeul temei cu variațiuni caracterizând proza lui S. Tratat despre oaspeți (1979) începe cu urmărirea de către Eugen Norșa a unui urs uriaș care ucide
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
aceasta este condiția succesului; un tip de Eu negativ, slab, instabil, neechilibrat, incapabil de a se adapta la situațiile vieții trăite, datorat fie unor ambiții personale neconforme cu posibilitățile individuale, fie unui model educațional, moral negativ, fie unui model artificial, ireal, în care au valoare experiențele din cursul copilăriei, carențele educative sau afective, imitația exemplelor rele, situații conflictuale sau refulările anterioare; toate acestea configurează posibilitățile eșecurilor și o stare de sănătate mintală precară sau chiar alterată. Dar succesul și eșecul sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
iar grupele ÎI și IVEla. Coordonați de profesor, elevii vor surprinde schimbarea perspectivei personajelor-narator în funcție de sentimentele și trăirile lor. Se va evidenția o evoluție inversă a percepției subiective: imaginea mereu schimbătoare a eroinei. Maitreyi, femeia reală de la inceput devine fascinantă, ireala, văzută prin ochii pasionalului Allan. Ela, proiecție a idealului de iubire a personajului, ireala la început, devine, în final, femeie banală. Elevii vor concluziona că imaginea Maitreyiei este rodul pasiunii și fascinației personajului Allan, în timp ce imaginea Elei este rezultatul analizei
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
în funcție de sentimentele și trăirile lor. Se va evidenția o evoluție inversă a percepției subiective: imaginea mereu schimbătoare a eroinei. Maitreyi, femeia reală de la inceput devine fascinantă, ireala, văzută prin ochii pasionalului Allan. Ela, proiecție a idealului de iubire a personajului, ireala la început, devine, în final, femeie banală. Elevii vor concluziona că imaginea Maitreyiei este rodul pasiunii și fascinației personajului Allan, în timp ce imaginea Elei este rezultatul analizei lucide a eroului camilpetrescian. V. Asigurarea feed-back-ului VI. Evaluare formativa Pentru a verifica înțelegerea
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
1. Selectați verbe/ sintagme care atestă/ ilustrează subiectivitatea percepției. 2. Identificați principala modalitate de caracterizare a personajului feminin că rezultatul aceleiași perspective subiective. 3. Stabiliți relațiile între sentimentele personajului-narator și modul în care acestea modifică/ influențează portretul eroinei. (fascinație - misterioasă, ireala). 4. Deduceți două trăsături ale personajului masculin din felul în care se raportează la personajul feminin. Ela -colaje de texte "Era atâta tinerețe, atâta frângere, atâta nesocotința și atâta generozitate în ochii înlăcrămați albaștri că a trecut biruitoare. Era această
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
subiective: "mi se părea", "am văzut", "m-a lovit", "mă atrăgeau", "priveam", "mi se părea", - îndoială, mister, admirație, fascinație Caracterizare directă: “urâtă cu ochii ei prea mari și prea negri, cu buzele cărnoase și răsfrânte, cu sânii puternici....” fascinație - misterioasă, ireala trăsături ale personajului masculin: fascinat, uimit, îndrăgostit, lucid, etc.
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
mutații semnificative. Este vorba desigur de câștigarea independenței de stat, independența câștigată cu arma în mână. În vreme ce Carol I, ca un sculptor al realului, ridica odată cu regatul trainic, și castelul cu grinzi și piatră, Regina Elisabeta, ca o artistă a irealului țesea pentru Regat ca și pentru castel o rochie eterată de basme și legende. Tot Regina Elisabeta este cea care ne artă și ce activitate de desfășoară în timpul celor din urmă ani ai construcției Castelului Peleș: “italienii, zice dânsa, lucrau
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
și, în genere, al umorului gratuit, pur verbal, inocent „dadaistic”, de tipul: „Poetul e tibia/ regilor din Biblia,/ e călcâiul/ lui Ramses întâiul,/ e clavicula/ lui Caligula”. Odată cu limbajul copiilor, dar și independent de el, T. adoptă gustul lor pentru ireal și imposibil, pentru fabulosul grotesc și absurd. „Suav anapoda”, el intuiește că „Ninive a fost un cal/ introdus în iapa Eufrat”, că „oarecarele Assardahon a căzut sub potcoavele calului Vavilon”, descoperă că „în burtă la miazănoaptele/ pâlpâie o creangă de
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
mult ca moartea (1997), Apa moale (1998), acestora succedându-le chiar un volum de aforisme, Cafeaua cu sare (1998). Culegerile sunt compozite, atât valoric cât și ca structuri lirice: de la cântecele romantice, facile, la versuri optzeciste ludic-livrești, de la poezia realității „ireale” la un fel de baladesc prozaic. Ciclul Prințesa era bolnavă din De partea morților (1998) pare să aducă o nouă direcție - un neorealism imagist-simbolic. În antologia Celebra specie umană (1999), ca și în Oameni care merg (1999), lirismul se precizează
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
în conformitate cu tendințele personale ale bolnavilor sau, mai exact, ale persoanelor respective. În această privință trebuie făcută diferența între limbajul mitomanilor care este prin excelență un „limbaj fabulistic” și limbajul simulanților care este un „limbaj de acoperire”. Primul relatează situații imaginare ireale, pe când cel de-al doilea relatează tulburări sau trăiri imaginare. Primul urmărește să prezinte o realitate schimbată în conformitate cu tendințele bolnavului, pe când cel de-al doilea urmărește să convingă interlocutorul de existența unor tulburări imaginare sau inexistente; fiind conștient de acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
halucinații clasificate după natura lor: a) Halucinațiile propriu-zise, sau adevărate, care întrunesc toate criteriile acestui tip de tulburare perceptivă: absența obiectului și convingerea bolnavului de realitatea acestuia; b) Halucinozele sunt acele tulburări de percepție în cursul cărora deși apar „obiecte ireale”, bolnavii recunosc că formele percepute nu corespund realității; c) Halucinațiile psihice sau pseudo-halucinațiile sunt cele percepute pe căile senzoriale obișnuite și pe care bolnavul le situează în „creierul” său sau în „interiorul său” fără a le recunoaște o proiecție spațială
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate apare în cursul evoluției clinice a unor variate boli psihice, în special în cazul schizofreniei, a prihozelor organice acute, psihozelor delirante cu evoluție îndelungată, melancoliei. Pentru diagnosticarea delirului nu sunt suficiente numai aspectele externe, formale, concepțiile false sau convingerile ireale ale bolnavului. Importante din punct de vedere psihopatologic sunt trăirile acestor bolnavi, relațiile care se stabilesc între delir și Eul acestora. În această privință sunt admise următoarele situații: - un tip de reacție particulară a Eului (Gruhle); - interpretări false, anormale (Jaspers
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu sistemul de valori al acesteia. Prin conversiune, delirul, aflat până atunci în stare larvată, erupe în exterior găsindu-și „forma” și „tematica” de exprimare. Prin actul de conversiune, bolnavul „ia cunoștiință de sine însuși”, dar într-o manieră nefirească, ireală și, în primul rând, ilogică. Noul său „model de gândire” va fi irațional, neconform cu sistemul de valori, motivat de mobiluri psihopatologice și care-l va deturna de la desfășurarea firească a existenței sale anterioare. Orice act de conversiune este un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei comunicări empatice. Omul va înceta să mai gândească singur, acceptând și așteptând ceea ce i se oferă din partea mass-mediei. Imagologia persoanei umane, va domina aspectul formal-extern al acesteia, sfârșind prin a o reduce exclusiv la aceasta. Ea este autentică, dar ireală, întrucât anulează sau reprimă identitatea interioară de fond a individului. Asistăm la o răsturnare valorică a tipurilor umane: eroii sunt înlocuiți de celebrități, vedete, staruri, idoli; literatura de publicațiile informative-publicitare (digests); idealurile de clișee. Peisajul social se va transforma într-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care nu o putem înțelege. Sunt lucruri absolut diferite. Ea este mai mult decât o simplă separație. Este o diferențiere. Este „altceva”. Ceva care ar putea fi comparat cu raportul dintre vis și realitate, sau cu relația dintre real și ireal. Realul și irealul, deși paralele, nu sunt superpozabile? Logic, ele se refuza reciproc și, din acest motiv, nu sunt compatibile. La fel se poate spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
putem înțelege. Sunt lucruri absolut diferite. Ea este mai mult decât o simplă separație. Este o diferențiere. Este „altceva”. Ceva care ar putea fi comparat cu raportul dintre vis și realitate, sau cu relația dintre real și ireal. Realul și irealul, deși paralele, nu sunt superpozabile? Logic, ele se refuza reciproc și, din acest motiv, nu sunt compatibile. La fel se poate spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo unde valorile logice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o cauză exterioară persoanei bolnavului. Extaz: stare paroxistică particulară în cursul căreia bolnavul pierde contactul cu realitatea, nu mai comunică, simțindu-se transportat într-o altă realitate impenetrabilă, inaccesibilă și care exprimă o stare de beatitudine. Fabulație: producție imaginară, narativă, ireală, fantezistă, de regulă tematică, neconformă cu realitatea, ilogică, traducând o dispoziție constituțională de alterare a adevărului. Fetișism: perversiune sexuală în care plăcerea erotică este deturnată asupra obiectelor aparținând unor persoane de sex opus. Fobie: frică nejustificată sau repulsie patologică de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
40 de ani, laborantă, catolică practicantă); „Avortul însemna să te pregătești să nu te mai întorci acasă din locul unde ți l-ai provocat” (B.E., 54 de ani, muncitoare confecționeră, ortodoxă practicantă); „Deși ți se părea că e un lucru ireal ce se întâmpla, erai conștient că trebuie să treci, cu orice risc, prin asta, deoarece un copil în plus nu mai putea fi întreținut” (M.F., 46 de ani, muncitoare, ortodoxă nepracticantă); „E un mare păcat, dar ar fi fost un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
păcatului originar și, în același timp, neputința de a i se împotrivi. O masă de capete goale, tunse chilug, cu faciesul supt și ochii înfundați în orbite, ale căror priviri stinse evocau agonia muribunzilor fără șansă de salvare. Totul părea ireal. Mi se părea că răsfoiesc un album cu desenele lui Goya, în care „somnul rațiunii” scoate la iveală toată hidoșenia din om. Mi-am revenit imediat. Revederea unor prieteni și colegi m-a bucurat. Îndată am fost luat în primire
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cenzurii în destinul scriitorului. Constrâns să își restrângă aparițiile ca poet, el se concentrează asupra publicisticii și prozei, volumul Locuri și oameni, scriitori și parabole (1982), ca și romanul Aventurile marelui motan criminal Maciste (1983) constituind, prin plasarea deliberată în ireal, o încercare de expurgare a răului existențial și artistic reprezentat de presiunea ideologiei oficiale. Destinul lui P. se frânge neașteptat, în plină maturitate creatoare. După 1991 este redescoperită o latură ignorată, și anume ipostaza de sonetist. Spectator al lumii, din
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
cu o tehnică ce este a picturii impresioniste. În loc de a zugrăvi peisaj sau obiecte, poetul le schițează doar, fugitiv, surprinse în vibrația luminii și așezate într-o perspectivă care le distanțează oarecum de privitor, fixându-le parcă într-un plan ireal. Nu priveliștile deșteaptă amintiri, ci amintirea își creează peisajele ce-i convin, proiectând sau cernând asupra lor lumina din interior. Copilăria renăscută face apele de argint, întunecă „povârnișul viei” într-un „praf de soare”, albește livezile cu „pulbere de lună
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
trimitea și care erau meniți să susțină reforma erau dobândiți într-un chip necurat, Ijleal oferindu-și grațiile unui bulgar respingător, șef al iridentei din Cadrilater. Și în Statuia care arde, același conflict între spirit și trup, între real și ireal. Întretăiat, ca și în romanul precedent, de prețios ilare cogitații sau de bruște scăpătări în sentimentalitate (suspinuri, leșinuri, frecvente izbucniri în plâns), discursul se reabilitează cât de cât în pasajele în care fâlfâie „nălucirea” și imaginile eterice par să lunece
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
în tușe repezi, nervoase, profiluri sugestive (parvenitul, cocheta ș.a.m.d.). Este în această pictură de caractere o pornire pătimașă, disimulată îndeobște sub scepticism ironic, divulgată în accentele de sarcasm. Schițele și nuvelele, alunecând spre melodramă, pendulează între real și ireal. Protagonistul e de obicei un visător, suflet romantic, fascinat de himere, întotdeauna înfrânt în contactul cu realitatea, care îi spulberă orice iluzie. Ar putea să pară curioasă o afirmație a criticului care - admirator al lui Émile Zola - își mărturisește „fanatizmul
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]