1,431 matches
-
mai cunoaște cîte ceva despre Cuba, îl invit odată să luăm cina împreună, la "una cena amistosa"*, cum spun spaniolii. Invitația este telefonică și Rafael vrea să afle ce anume restaurant am ales. Dar ce importanță are restaurantul? întreb, puțin iritat. Are, răspunde acesta. Dacă vreți "una fonda por los cubanos" atunci vom mînca foarte prost, legume fierte, pîine veche și... vom ieși flămînzi. Bine, atunci "una fonda por los turistas". Nici acolo nu-i grozav. Meniul este același (bucătărie internațională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
profund și ușile nu mai erau încuiate cu aceeași precauție ca înainte. Uneori, noaptea, mă trezeam și priveam pe geam. Acolo, pe scaunul său, señor López veghea, dormitînd, dar pe poziție. Într-o zi, mă întîlnesc cu vecinul. Părea puțin iritat și intru în vorbă cu el. Pari agitat, vecine, nu ți-au sosit corăbiile? Eh, probleme minore. Mi-au furat mașina de tuns gazonul. Cum așa? Dar señor López unde era?! Veghea. Au trecut hoții pe lîngă el. Din acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sociologilor și psiho sociologilor sarcina, după mine imposibilă, de a explica astfel de aiureli. Deocamdată, tot ce pot spune e că, de câte ori vizionez emisiuni în care se vorbește despre ce lecturează unii și alții, mă simt, ca și scriitor, destul de iritat. Martirajul limbii române Ar trebui să ne fie tuturor rușine de ceea ce se întâmplă în România de la o vreme. Am reușit să intrăm în Europa, ieșind din rândul lumii. Am devenit, ca niciodată parcă, o insulă absurdă, un conglomerat de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
trage clopotele Măriei, într-o seară senină de primăvară cică, acesta striga discret la pălanul Măriei, să n-audă vecinii. - «Mărie... Mărie !» De peste drum se deschide o fereastră în care apare capul lui Gheorghe ca să-l întrebe : - « Ce vrei mă?»... Iritat, Ion îl ia rost : - «Ce vreau eu ?, Ce vrei tu ! Ș apoi ce-mi răspunzi tu, că doară pe tine nu te cheamă Maria !?» -«Ba mă cheamă, dar nu prea mă duc.» mai răspunse mândru Gheorghe închizând fereastra. * * * S’apoi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în fața unui raglan din capătul cuierului, a băgat mâna în buzunarul extern al acestuia, a scos o cheie legată cu un șnur subțire și auriu, s-a uitat mirat la dânsa, a pus-o la loc și, schimbat la față, iritat, i s-a adresat lectorului Ienceanu: Extraordinar, domnule!... Nemaipomenit!... Asta-i bună!... Ce s-a întâmplat domnule profesor ... Măi Vasile: pezevenchii ăștia, din grupa 707 mi-au făcut o glumă... o glumă cu totul și cu totul nelalocul ei... Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
studiat ăsta, Ortanso? Tresări și se trase puțin Înapoi din calea șoaptei mele și a privirii ochilor mei dați peste cap, evaluând niște sâni nu mai mari decât pumnii lui Viorel, ițindu-și sfârcurile prin tricou. — A studiat de toate, spuse iritată. Dar cel mai bine văd că se pricepe la camioane. Remarca răutăcioasă a acestei femei-șnur nu-l descumpănește Însă pe tovarășul meu. — Mă pricep, deoarece am studiat și tehnologia construcțiilor de mașini. — A studiat, cunoaște, ți-am spus doar. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
stătea În stânga lui, pe marginea patului, iar eu pe patul din fața lor. Am fi fost la o adică dispuși să-l ascultăm pe dom’ major, dar să n-o lungească prea mult... — Ce să facem dom’ major? zise Andrei puțin iritat. Păzim șantieru’ ăsta al Unității. D-aia ne ține moș Victor pe lângă el și ne dă să mâncăm. Ca să nu se-apropie nimeni. Are gestiune serioasă aici. Dormim cu rându’, mai dăm câte-o tură pe-afară și-i cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sale ministru Justiției București. Raport. Cercetat imediat cazul și cu respect raportez urgent. Acu cinci zile duminecă, fiind absent anchetă județ, orele 2 p.m. directorul prefecturii Raul Grigorașcu afla cafine central jucând table cu căpitan Pavlache intedență. Mare devenă foarte iritat pronunțat dumnezeu mami, nu personal cineva, ci ghinion. Atunci Costăchel Gudurău care sta altă masă criticând guvernul gura mare, sculat și apostrofând directoru strigat ba pe al măti și ridicat bastonu. Directoru parând răpide lovitura aplicat agresorului palme și promițând
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
care Mihail Kogalniceanu o putea lua în calcul. Faptul acesta se petrecea după doar câteva zile de la sărbătorirea Unirii Principatelor. Ceea ce surprindea totuși era acceptarea, chiar pe 26 ianuarie 1865, a retragerii din funcție a primului ministru de către domnitor, destul de iritat se pare de prea marea vizibilitate politică pe care o căpătase primul ministru, bănuit printre altele chiar de Cuza pentru faptul că ar intenționa să devină el însuși domnitor. O asemenea suspiciune nu se întemeia pe nici o declarație sau acțiune
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dori să mai adaug doar replica tăioasă, acidă a unui bărbat de circa 50 de ani, îmbrăcat tot în negru. Avea un șirag lung de metanii de lemn pe mână și un acatist din care citea intermitent. Ne-a zis iritat : „Dar mai terminați odată cu întrebările alea fără sens, că nu ne putem ruga”. Cu toate că cei din jur nu păreau nicidecum cufundați în rugăciune, l-au aprobat imediat, dând îndatorați din cap. Comerț. Observația directă, dialog cu vânzătorii și clienții. Majoritatea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
apel putea fi descris cam așa : un zgomot brut de sticle sparte, un „hârști !” ascuțit de sabie japoneză trasă din teacă, apoi celebrul strigăt de luptă „Banzai !”. Bărbatul se uită distant la ecranul telefonului, răspunzând cu o voce grea, vizibil iritată : „Auzi, fă ! Nu ți-am spus să nu mă deranjezi când sunt la rând la Sfânta Parascheva ?”. Fără nicio formulă de încheiere sau altceva asemănător, închide telefonul cu un gest larg, un iPhone, strecurându-l în buzunarul larg al pantalonilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
toți. Nu am făcut-o intenționat, repet, dar pentru liniștea dumneavoastră, am să trec mai în spate, la pelerinaj trebuie să fim împăcați cu cei din jur și cu noi înșine”. Domnul intelectual renunță la morga sa și răspunde imediat, iritat, „auzi, tu să nu mă înveți pe mine ce-i rândul la carne, că oricum nu tu stăteai la el, ci părinții” etc. Imediat, atitudinea empatică a celor din jur, care clatină din cap, nefiind de acord cu nerăbdarea lui
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fost cu soțul meu de curând la București, la Sfântul Nectarie. Am văzut cu ochii noștri cum au decurs lucrurile la acel pelerinaj, dar voi tot despre scandal și înghesuială ați vorbit pe post !”. Tânăra se oprește nedumerită, invocă vădit iritată „dreptul democratic de a filma” (citez mot-à-mot), dar starea de nemulțumire a celor din jur este în creștere, așa că sunt nevoiți în cele din urmă să părăsească perimetrul precis în care m-am găsit și eu, din pură întâmplare. Asta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de a-și îndeplini programul de făurire a socialismului și comunismului" (Ceaușescu: 1989, 97-98). Atitudinea de frondă a lui Ceaușescu față de reformele sovietice se va păstra și la ultima întâlnire a acestuia cu Gorbaciov, când liderul PCR răspundea agresiv și iritat omologului său mult mai destins și preocupat de relansarea comună a economiilor statelor est-europene (Vezi Betea: 2009b, 82-88; Betea: 2009c: 86-92). Încercând să contracareze influența dezintegratoare a reformelor gorbacioviste asupra unui "lagăr socialist" aflat în descompunere, Ceaușescu va încerca să
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Republicii Moldova, de care vorbea domnul președinte Băsescu la întâlnirea de la Iași, cu premierul Vlad Filat? Pentru aceste teritorii neidentificate de președintele Băsescu, România este privită ca un stat care pune în discuție tratatele de pace și tratatele bilaterale, stârnind reacția iritată a Ucrainei. Este știut ce interese mari are Rusia la Gurile Dunării și în Balcani, interese periclitate de existența unei Românii care nu mai este dispusă să tacă mâlc, cu capul în jos. Oricât de perfecționată a fost diplomația sovietică
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pentru Discovery Times. Fragmentul ar trebui citit, dacă vă ajută imaginația, cu vocea unuia care are accent indian și Încearcă să imite accentul unui american sau al unui englez. De asemenea, imaginați-vă că indiferent de cât de nepoliticoasă, nemulțumită, iritată sau răstită ar fi vocea de la celălalt capăt al liniei telefonice, tinerii indieni despre care vorbeam sunt Întotdeauna dezarmant de politicoși. Operatoarea: „Bună ziua, aș putea să vorbesc cu ...?“. (Cel de la capătul celălalt tocmai i-a trântit telefonul În nas.) Operatorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
românesc. Era totodată supărat, pentru că văzuse că pînă și după unirea României cu Transilvania, evreii susțineau menținerea școlilor cu limba de predare maghiară, respingînd oferta guvernului român de a înființa școli cu limba de predare idiș sau chiar ebraică. Exclama iritat: "De ce nu urmează evreii români exemplul evreilor unguri din Transilvania și nu manifestă aceeași loialitate față de România ca și față de Ungaria chiar și după retragerea administrației maghiare?"36. Să nu fi înțeles Iorga motivele loialității evreilor? Le-a înțeles, dar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
explicația consta în parte în mentalitatea popoarelor respective. Mai mult, aceste țări avuseseră la dispoziție mai mult timp pentru a parcurge perioada aceasta de tranziție. Felul în care se realizase industrializarea în România era inadmisibil. Capitalul străin este și el iritat. Nu primise "zestrea" "fetei bogate de măritat" cu care spera că se căsătorise la Versailles. Dar care era reacția oamenilor la această democrație? Marea majoritate nu a înțeles niciodată ce înseamnă democrația și cu atît mai puțin implicațiile industrializării forțate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a lui Iorga decît aceea prezentată de lucrările apărute pînă acum în limba engleză. Regretatul Vlad Georgescu (după ce a citit cîteva capitole ale acestui studiu) a fost destul de amabil, spunînd că este prima lucrare "veridică" despre viața lui Iorga, respingînd iritat biografiile lui Iorga apărute în România comunistă, pe care le considera drept propagandă. Autorul nu vrea să meargă atît de departe cu aprecierile. A acoperi viața, opera și activitățile lui Iorga este imposibil. El ar vrea să repete un avertisment
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
întrerupt... — Absolut deloc. Fitch nu scotea un cuvânt, dar se uita la mine cu ochii lui întunecați și înguști, umflându-și nările ca două găuri negre. Când nu vorbea, gura lui groasă arăta amenințătoare. Surpriza, sau poate că o nerăbdare iritată, le tăiase parcă orice posibilitate de conversație, așa încât am căutat la repezeală ceva care să mențină cursul discuției. Hotărâsem să plec de îndată ce avea să ia sfârșit cel mai scurt cu putință schimb de replici politicoase. — Ce priveliște frumoasă aveți! — Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
târziu. Taxiul mă așteptase la gară, dar drumul până acasă a durat mult, din cauza pâclei foarte dese. N-am putut lua cina în tren, din pricina unei greve, așa că a trebuit să mă mulțumesc cu pișcoturile cu cremă, și mă simțeam iritat și întristat la gândul că mama mea, cu atâția ani în urmă, îi umplea buzunarele lui James cu asemenea bunătăți. Când am ajuns la Capul Shruff, m-am ospătat cu pâine și brânză (untul se râncezise în întregime). Patul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
singur minut ai murdărit întregul trecut... și ca urmare, nu mi-a mai rămas nimic de care să mă pot agăța. Poate că a fost o greșeală să-ți spun în felul în care ți-am spus-o. James părea iritat, deși era foarte abătut în același timp. De bună seamă, ai fi avut aceeași reacție oricând ai fi aflat adevărul, n-am subestimat nici o clipă reacția ta. Totuși sper și cred că mai târziu vei aprecia lipsa de importanță a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lua măsuri. După-amiaza cu Elisabeta la palat, Stöhr aici, rămas până la ora 4½. Seara eclipsă de lună. Citit și scris până la 11. București Marți, 6 decembrie/24 noiembrie Vreme frumoasă, vânt rece. Ora 10½ Rosetti la mine. Presa este foarte iritată și chiar violentă împotriva Austriei. Ziarul Fremdenblatt (oficios) are un articol de fond despre suspendarea lui Hoyos, la Viena se speră că se va ajunge la un aranjament. Ziarele engleze sunt de partea noastră. Promenadă în grădină. Elisabeta pleacă la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
iulie Vreme frumoasă. Înainte de amiază la castel. La dejun Dragoumis cu soția, D. Sturdza, care s-a întors din străinătate, Kretzulescu de la Petersburg, generalul Fotino. După-amiaza cu Sturdza, care l-a văzut pe Kalnoky; cei de la Viena sunt încă puțin iritați. În problema Dunării nu se va ceda. Cu Elisabeta la castel. Seara Davila. Miercuri, 13/25 iulie Vreme minunată. Înainte de amiază la castel. La dejun Kretzulescu împreună cu familia. După-amiază cu Elisabeta la castel. Seara furtună. Davila la masă. Holeră foarte
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ora 11¼. După-amiaza audiențe de la orele 1 la 4 și de la 4 la 6. Lecomte la mine până la ora 7. Seara Stöhr, care merge la Sinaia. Luni, 14/26 decembrie Mohorât, întunecat, ceva ninsoare. Înainte de amiază miniștrii. Opoziția e extrem de iritată și e pregătită de cele mai mari excese. După-amiaza scris. Seara Kalinderu. -6°R, frig. Marți, 15/27 decembrie -4°R, vreme frumoasă. Înainte de amiază Brătianu la mine; este foarte nervos, crede că opoziția pregătește un atentat. Este suspicios față de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]