4,886 matches
-
spunea ea; am făcut primul curse între vedete; iar unul din exemplele elocvențe și recente trebuie să fie preluarea subiectului viața Naarghitei, după ce eu l-am prezentat pe larg în mai multe emisiuni, preluare cu titlul de "exclusivitate", în mod ironic. Aș mai avea exemple pentru domnul "Senzationescu", dar nu vreau să îl încarc cu atâtea informații într-o perioadă în care cu siguranta e ocupat cu rezolvarea unei soluții neplăcute: televiziunea să nu mai are dreptul să emită. Poate totuși
Măruță îl ironizează pe Dan Diaconescu by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72794_a_74119]
-
apoi publicate fiind "Rostirea postmodernă. Generația poetică '80 în literatura română". Discipol al profeticei modernități bacoviene, dar și al tragismului melodic postmodern al lui Cezar Ivănescu, Daniel Corbu ajunge, cfr. excelentului studiu introductiv semnat de Theodor Codreanu, la "această ezitare ironică între modernism și post-modernism", ceea ce atestă "un bun instinct artistic, care s-ar putea să fie în favoarea autorului fiindcă lasă deschisă o portiță spre următoarea paradigmă poetică, a transmodernității". Evitând la timp exhibiționismul parodico-ludic al optzeciștilor, cărțile sale pledează pentru
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
Cuplul Silviu Prigoană - Adriana Bahmuțeanu, a renunțat la obiceiul de a-și rezolva problemele conjugale în văzul tuturor, în diverse programe televizate, însă caracterele lor vulcanice nu le permite să renunțe definitiv la înțepături ironice. La trei luni după ce un nou scandal a răbufnit în familia celor doi, Silviu Prigoană a început ieri să iasă din carapacea lui, nu la televizor, ci cu un nou look și cu o postare pe Facebook, ceea ce i-a
Bahmu îi răspunde lui Prigoană: La cum arată acum, seamănă cu un bulibaşă () [Corola-journal/Journalistic/73218_a_74543]
-
imagini cheie. Filme precum De-ar veni odată duminica! sau Dragoste în fugă se constituie ca un bilanț, o retrospectivă, un rapel către propriul univers de teme și motive, de imagini și fraze obsedante, însă cu distanță în același timp ironică și nostalgică admițând complicități clișeistice cu filmul noir, pen-tru a le bulversa, a le derealiza în stil truffaultian, în primul caz, sau reluând fragmente din toate filmele ciclului Doinel, în total 18 minute, dar amestecându-le cu false flash-back-uri. Relația
François Truffaut, bărbatul care era filmul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7092_a_8417]
-
în amvon sau în cele mai selecte cercuri intelectuale, îngrijit și aranjat după standardele timpului în care trăim, Ioan Pintea nu are nimic din vehemență dogmatica dusă până la crispare a (prea) multora dintre clericii ortodocși. Dimpotrivă, cu un discret zâmbet ironic pe buze, se angajează fără rezerve în orice tip de discuție, iar singurele sale argumente sunt date de propriile-i raționamente, clădite, e drept, pe o cultură (inclusiv religioasă) temeinic asimilată. Orice intelectual laic recunoaște din prima clipă în Ioan
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
pentru a doua oară când acest serial TV animat, produs în Statele Unite și difuzat în peste 90 de țări, este lăudat de Vatican. În decembrie 2009, Osservatore Romano a descris serialul "Familia Simpson" drept unul "delicat și ireverențios, scandalos și ironic, turbulent și profund, filosofic și uneori chiar teologic, o sinteză nebunească a culturii pop și a clasei americane de mijloc, caracterizată prin lipsa de entuziasm și nihilism". "Familia Simpson", show creat de Matt Groening, a câștigat 24 de premii Emmy
Homer Simpson din The Simpsons este catolic. Vaticanul îi îndeamnă pe părinţi să le permită copiilor să urmărească aventurile acestora () [Corola-journal/Journalistic/71083_a_72408]
-
Birmingham, un oraș din statul american Michigan, după o carieră de șapte decenii, întrucât suferea de diabet și suferise de curând o fractură de șold. Elaine Stritch, actriță și cântăreață, era renumită pentru umorul ei înțepător și pentru mimica ei ironică, dar și pentru preferința pentru țigarete și alcool. Și-a început cariera în anii 1940, jucând în numeroase producții teatrale, care i-au adus cinci nominalizări la premiile Tony. A câștigat acest trofeu o dată, în 2002. A jucat și în
Elaine Stritch, legendă de pe Broadway, a murit la vârsta de 89 de ani by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/71157_a_72482]
-
respectând tot tipicul sacrificării unui porc, operație urmată de tranșarea atentă a întregului în părți cerute de măcelării. Aranjamentul final ce produce oroare privitorului se compune din ochi, nas, gușă, mâini și vulva având aspectul unor buze verticale. Iar apogeul ironic al ororii îl constituie biletul care confirmă impresia unei deghizări sinistre cu textul "În numele porcului". Comisarul Pujol se ocupă de acest ultim caz, înaintea pensionării. Prima linie epică are ca subiect ancheta poliției, pistele pe care le urmează, ideile care
Deliciile unei prefăcătorii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7114_a_8439]
-
un oraș complet neobișnuit ca geografie și ritm al vieții de zi ori de noapte, trăiește o poveste de iubire cu Suzana Ortega, de care-l separă aproape douăzeci de ani, își poartă cu el traumele despre care se confesează ironic și precaut. T. acceptă misiunea de polițist sub acoperire și ajunge în sătucul Horlŕ, unde trăiesc toți cei suspectați că ar fi putut comite crima de la abator. Ajunge astfel din trepidația marelui oraș într-un loc izolat, își asumă o
Deliciile unei prefăcătorii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7114_a_8439]
-
ca meditație privind rostul existenței. Și aici personajele se deosebesc radical: Pujol și-a parcurs ciclul vieții sociale active, are însă o disponibilitate deosebită pentru schimbare. Curios și receptiv față de tot ce-i nou, atent la muzică și la oameni, ironic și autoironic, comisarul constată că lumea arată cu totul altfel decât credea el, dar în locul unui moralist, se ivește un spirit dornic să experimenteze noutățile - muzică, mașini, costume. În schimb, Tomas nu-și găsește locul și rostul nicăieri. A avut
Deliciile unei prefăcătorii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7114_a_8439]
-
subiect medieval ș...ț Fără nici un interes sunt Un domn pribeag, despre un fiu al lui Petru Șchiopu exilat la Innsbruck, Cantemir bătrânul, în care există scena povestită de Dimitrie Cantemir a intrării regelui polonez Sobieski în Iași, cu versurile ironice crezute de Iorga populare, și Constantin Brâncoveanu, conținând un anacronism (oricum neașteptat la Iorga, chiar dacă probabil intenționat) prin introducerea lui Ienăchiță Văcărescu în temnița de la Edicule unde își aștepta decapitarea domnitorul, deși poetul se naște în 1740, iar Brâncoveanu e
Câteva piese de rezistență (VII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7359_a_8684]
-
îndrăgostește", aș putea spune că e un "plezirist", admirând aproape cu detașare frumusețea fizică pe care o descrie ca într-o veritabilă "Ars amandi". Femeia de "consumație" sau numai lesne disponibilă, ușuratică, are parte în genere de un tratament amuzant ironic, spre a nu-l numi disprețuitor. Dintre tipurile pitorești ale Bucureștiului de altădată, să reținem portretul excelent al micului negustor evreu, ambulant Herșcu Rudel, un fel de Herșcu boccegiul. Cu totul specific, în afara jargonului și a pronunției, se dovedește modul
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
litere" (p. 105). În capitolul "O istorie cu istorii" vizat este Marian Popa, a cărui Istorie a literaturii române de azi pe mâine (2001) îi prilejuiește criticului observații caustic-binevoitoare. Pe de o parte, ni se spune că adoptând o atitudine ironică Marian Popa a căutat "să nu cadă în didacticism" (p. 116), pe de altă parte suntem informați că același autor este vizitat de "obsesia evreității" (p. 117) și că uneori se amuză "gratuit" și "ieftin" (p. 118). Criticul nu este
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
fi fost neînfricați" (p. 23), după cum scrie, cu ocazia numirii în funcția de director al unei biblioteci importante a unui ins bănuit de necurățenii. De cealaltă parte, scriitorul așează figura dintotdeauna a mâhnitului, a cetățeanului condamnat la contemplare sau prins (ironic) la jumătatea drumului care leagă dorința de saturație (cf. p. 91), abandon de mirajul Pandorei, bine dotat cu întrebări retorice și esențiale, cum este aceasta: "Probabil că există și câțiva bine intenționați, dar îi mai poți recunoaște?" (p. 67). Tematica
Invitație la inocență () [Corola-journal/Journalistic/7245_a_8570]
-
trendy este favorizată și de existența împrumutului trend ("tendință", "tendință a modei"), deja impus, foarte folosit (ca împrumut "de lux", cu conotații de modernitate, în ciuda faptului că nu introduce noțiuni noi). În derivatul trendinez, sufixul -ez accentuează și fixează nota ironică, peiorativă, pe care o capătă uneori chiar trendy: obsesia de a fi la modă fiind văzută cu detașare, ca o formă de superficialitate și lipsă de personalitate. În dicționarele on-line create prin contribuția voluntară a utilizatorilor nespecialiști, trendinez este definit
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
trendinez,-eză fiind echivalent cu trendy: "lumea trendineză" (zoso.ro) și "lumea trendy" (eblogs.ro/oana); "orice chestie trendineză" (cabral.ro) - "blogul e așa, o chestie trendy" (debatehouse.net) etc. Derivarea cu -ez aduce însă o notă specifică de distanțare ironică, e un semnal, o marcă de apartenență la un anume limbaj. Este exact funcția pe care o are așa-numita sufixare parazitară, studiată mai ales de cercetătorii argoului francez și pentru care s-au propus în ultima vreme și denumirile
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
Rodica Zafiu Tiparul unei greșeli este adesea transformat de vorbitori într-o glumă, într-un clișeu ironic. Sistematic, acest fenomen apare în cazul unui tip de pleonasm (pe care l-am discutat altă dată), în care termeni culți sunt asociați cu sinonimele lor populare: bref pe scurt, antică și de demult, eroare de greșeală etc. Un alt
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
lipsus!" (misiuneacasa.ro) -, în special în formula am un lipsus: "revin cu numele că acu am un lipsus..." (aiurea.eu); "chiar, cum se cheamă limbarița exprimată în scris? că am un lipsus..." (andreicrivat.ro). De foarte multe ori, folosirea conștient ironică și glumeață e semnalată de punerea între ghilimele a formei - "scuze, dar am un Ťlipsusť momentan" (ro.netlog.com); "am un Ťlipsusť! Cum se numește peștera aceea din Dobrogea care este unicat în lume?" (yuppy.ro) - sau de alăturarea, prudentă
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
nu mă întrebați celălalt nume că am un lapsus (a se citi lipsus!)" (blogcatalog.com); "ghinionul meu că mi-am uitat parola. Am avut un lipsus-lapsus sau ceva de genul acesta" (prieteni.ro). Frecvența în uzul actual face ca forma ironică lipsus să apară chiar în titluri jurnalistice, ba chiar (opțiune discutabilă, riscantă) fără marcarea în vreun fel a anomaliei: "Lipsus la Garda Financiară Bacău" (cu subtitlul: Soțul a uitat de banii pe care soția îi câștiga de la firmele controlate de
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
este foarte importantă, nu e ceva rușinos. Politica e o afacere care se ocupă cu problemele polis-ului ca să fiu foarte banal. Politicienii nu sunt dușmanii noștri, ci e vecinul meu, e prietenul meu sau poate e un cunoscut. Literatura ironică în momentul de față nu este în contradicție cu politicul, ci față de niște structuri învechite, ruginite. De exemplu, când tradiția este folosită drept pecete pentru exprimarea unor situații, de exemplu în minciunile politicului. Așa cum am amintit într-o jumătate de
Peter Esterházy „Eu nu am probleme umane, ci probleme de elaborare“ by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7141_a_8466]
-
Lupu își rescrie în ŤCronici și elegii amăgitoareť poeme de tinerețe, probabil nepublicate, cărora le adaugă răspunsuri Ťîn oglindăť ale vârstei sale actuale, de Ulise întors din călătorii: un fel de cronică în versuri a unei existențe de rătăcitor. Privirea ironică și realismul magic - specific literaturii latino-americane - sunt punctele forte ale acestor poeme stufoase, adevărate nuclee pentru eventuale povestiri viitoare. Amărăciunea renunțării (Elegia fructelor tropicale) transformă râsul în plâns, cu folos liric; alături de exotism și umor, cucerește împletirea postmodernă a mai
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
i-a dat-o lui Brenciu, în timp ce încercau să convingă o concurență salvată să vină în echipele lor. "Vorbești de radio de parca tu le dai câte un radio la fiecare. Du-te și deschide-ți electrocasnice, ceva", a venit răspunsul ironic al li Brenciu. Pentru acest sezon, Vocea României schimba regulile. Sâmbătă, 9 noiembrie, la Vocea României începe etapă confruntărilor. Cei patru antrenori și-au ales, la fel ca în fiecare sezon, un co-antrenor care să îi consilieze în etapa duetelor
Vocea României: Brenciu, pus la zid de Moga şi colegii din juriu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71629_a_72954]
-
de vedere argumentate, pe diverse teme - exerciții de pregătire a unui eseu descriptiv: observația, identitate și deosebire, distingerea trăsăturilor esențiale și nerelevante - descrierea peisajului din diferite perspective - exerciții de redactare a unei autocaracterizări cu schimbare de perspectivă: caracterizare obiectivă și ironică, autocaracterizare - exerciții de argumentare: formarea și dezvoltarea opiniilor, juxtapunerea de argumente și contraargumente - redactarea unui text argumentativ: despre prietenie 4.3 Producerea unor texte narative în diferite situații de comunicare - delimitarea textului în fragmente schematizarea textului narativ pe baza imaginilor - scrierea
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
exemplu dintr-un articol de istoria artei, publicat în Revista Fundațiilor Regale, la 1 octombrie 1942, „împins de amorul artei, el pleacă la Roma”); de altfel, este actualizabil și azi. Trecerea timpului a asociat însă sintagma cu o puternică notă ironică, datorată mai ales conotațiilor devalorizante (desuetudine, notă de ridicol) pe care le-a căpătat termenul amor. În secolul al XIX-lea, expresia - în varianta pentru amorul artei, mai apropiată de sursa franceză - avea deja un sens figurat. Un personaj dintr-
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
cu rapiditate adevărate asalturi. Pe unde au intrat în acțiune și motorizatele, victoriile au fost remarcabile”. Tonul voios, susținut de o muzică alertă și mobilizatoare, celebrează scenariul inevitabil al victoriei în lupta cu natura. Înfrângerile sunt minimalizate prin formulări forțat ironice, care le prezintă ca excepții minore: „În ciuda căderilor masive de zăpezi, viața și-a reluat cursul ei normal, excepție mai făcând mijloacele de transport în comun, care au adoptat ca tactică și strategie alinierea în lungi și întârziate coloane”. Transcrierea
Contraste stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4934_a_6259]