2,833 matches
-
cerului sumbru. Se dansa pe puntea superioară, în văpaia luminilor. Șuvoiul cald al unui tango s-a revărsat asupra noastră, ne-a învăluit. Ferestrele cabinelor, luminate mai discret, parcă s-au înclinat, lăsându-ne să pătrundem în intimitatea lor... Fluxul iscat de trecerea pachebotului a fost atât de puternic, încât pluta noastră a descris un semicerc, o lunecare rapidă, care ne-a amețit. Vasul, cu lumina și cu muzica lui, a părut să ne ocolească... În clipa aceea, ea m-a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
distruge cadrul acela efemer... Balconul devenea minuscul - ca și cum l-aș fi privit de la o distanță foarte mare -, da, minuscul și fără apărare. A doua zi, un vânt fierbinte și uscat a invadat Saranza. La colțul străzilor bătătorite de soare se iscau mici vârtejuri de praf. Și apariția lor era urmată de o detunătură sonoră - o orchestră militară răsuna în piața centrală, iar suflul fierbinte aducea până la casa Charlottei frânturi de zarvă de vitejie. Apoi, liniștea revenea brusc și se auzea scrâșnetul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și nu este o alternativă la teoria neoclasică a creșterii economice, ci o complementaritate a acesteia. Ca atare, a și fost încorporată în patrimoniul “mainstream economics”. Nu este lipsită de controverse și critici. Conceptul de capital uman în sine a iscat numeroase discuții. Chiar în rândul adepților teoriei capitalului uman, a apărut o discuție destul de amplă, încă nefinalizată, privind magnitudinea și măsurarea capitalului uman. Prezentul capitol este destinat expunerii unor aspecte conceptuale, prezentării modelului capitalului uman într-o maniera slab formalizată
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de fapte Ioannițiu fu mulțămită. Nu ținu mult însă acest raport de supunere și atârnare către Roma, căci nu mai departe decât în anul următor spiritul întreprinzător al regelui Ioannițiu nu se putu împrotivi ispitelor războinice, din care cauză se iscă răceală în prieteneasca înțelegere cu Scaunul roman. Între acestea căzuse Constantinopolul (l2 april l204), Împărăția romeică din Europa se surpase prin covârșitoarea vitejie și strategie a latinilor, se desfăcu în mai multe principate grecești, cari se mai putură ridica din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu servă poate decât pentru a da legătură reprezentațiunilor noastre. Căci chiar dac-am omite din aceste experiențe tot ce aparține simțurilor, totuși ni rămân în mâni oarecari noțiuni primordiale și județuri născute din ele cari trebuie să se fi iscat cu totul a priori și neatârnate de experiență, pentru că fac ca despre obiectele cari apar simțurilor noastre să putem spune mai mult, sau cel puțin să credem a putea spune mai mult, de cum e ceea ce ne-ar [î]nvăța experiența
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
LĂMURIRE Împrotiva acestei teorii, care atestă realitatea empirică a timpului, contestă însă cea absolută și transcendentală, ni s-a făcut din partea unor oameni pătrunzători o obiecție în mod așa de unanim încît conclud dintr-asta că trebuie să se fi iscat firește în toți lectorii care sânt neobicinuiți cu asemenea cercetări. Această obiecție sună: schimbările sânt reale (aceasta o dovedește schimbarea proprielor noastre reprezentațiuni, chiar de am nega toate fenomenele exterioare cu schimbările lor cu tot). Acuma, schimbări nefiind cu putință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în diversitatea intuițiunei, adică poate să-și cugete un obiect al acesteia. Această împărțeală a rezultat sistematicește dintr-un princip comun, adică din facultatea de-a judeca (care-nseamnă tot atâta cât facultatea de-a cugeta) și nu s-a iscat rapsodic din o căutare de noțiuni pure întreprinsă într-un noroc, despre deplinătatea numărului cărora nimeni n-ar putea fi sigur vrodată, de vreme ce aceasta ar fi conclusă prin inducțiune: făr-a mai pomeni că în acest din urmă mod n-am
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regularități a fenomenelor care dau îndestulă cauză de a se secreta de la ele noțiunea cauzei și de a adeveri totodată valoarea obiectivă a unei asemenea noțiuni", atuncea acel cineva nu observă că-n acest mod noțiunea cauzei nu se poate isca defel, ci sau că trebuie să fie întemeiat[ă] apriori în inteligență, sau trebuie abandonat[ă] cu totul ca o iscodire goală a creierilor. Căci această noțiune pretinde ca ceva A să fie astfel încît un altceva B să urmeze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
premergătoare ale timpului, unitățile închipuite dupăolaltă) si dacă nu le-aș reproduce în vremea ce progresez la cele următoare, atunci nu mi-ar putea succede nici o reprezentație întreagă și [nici] una din sus numitele cugetări, ba nu s-ar putea isca nici cele mai pure și primitive noțiuni fundamentale ale spațiului și timpului. Sinteza aprehensiunei este așadar nedespărțit împreunată cu sinteza reproducerei. Și formând cea dentîi baza transcendentală a putinței tuturor cunoștințelor în genere (nu numai a celor empirice, ci și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are să se teamă decât de două lucruri: dinlăuntru - despre supuși, dinafară - despre puterile străine. Contra acestora te aperi c-o armată bună, și cui o are nu-i vor lipsi nicicând amici, înăuntru va avea totdeuna liniște până când s-ar isca vreo conspirație, și, dacă e atacat de dinafară și a orânduit și făcut toate celea cum am spus eu, atunci, ca și Nabis sparțiatul, va respinge toate năvălirile de dinafară, numai de-și va rămânea credincios șie însuși. Dar despre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ani, n-a pus să ucidă pe nici un om fără ca să fi fost judecat și osândit mai întîi. Totuși a căzut în deconsiderare pentru că trecea de muieratec și pentru că-i ieșise vorba că se lasă stăpânit de mumă-sa. Se iscă o conjurație a soldaților în contra lui, prin care el își pierdu viața. Să luăm acum caracterele contrarii celui de mai sus, pe-ale lui Commod, Sever, Antonin Caracalla și Maximin. Îi aflăm răpitori în gradul cel mai mare și cruzi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi putut păstra domnia pe care o moștenise ca fiu al lui Marcu. N-ar fi trebuit decât să calce pe urmele tătîne-său și ar fi mulțumit și pe popor și pe soldați. Dar, având un suflet când și bestial, iscă el însuși comploturi în armată și o făcu să cază în desfrâu pentru a-și îndestula pofta sa de răpire și a despoia poporul. Pe de altă parte își menținea rău demnitatea, căci 342 r se cobora adeseori în teatru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stă întors cu spatele la noi, nu vrea să ne vadă : și-a întors fața de la păcatele noastre” (36, p. 6). Această îndepărtare a lui Dumnezeu și întoarcerea cu spatele la nevoile lumii nu s-a produs doar in illo tempore, din cauza unui conflict iscat între om și divinitate. Calamitățile, fie ele naturale sau sociale, sunt motivate în credințele populare românești prin același dezinteres din partea zeului. Iată, de exemplu, cauza unei secete prelungite, așa cum o vedea un țăran român în 1930 : „De amu oamenii s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vei opri violența neobosită A vântoaselor ce se aruncă peste ogoare Și cu suflarea lor distrug câmpii cultivate, Dacă vei voi, din contră, s-aduci bune vânturi Vei crea pentru oameni seceta binevenită Din sumbra ploaie, iar din seceta verii isca-vei Ploi ca torenți ce curg din ceruri și pomii adapă (Diogenes Laertios, VIII, 59 ; cf. 59, p. 513). Mai semnalez faptul că Heracleides din Pont consemnează informația (preluată de Diogenes Laertios, VIII, 67) privind ridicarea la cer, într-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și-a dat niciodată osteneala de-a le înțelege. Nu e vina noastră daca el și astăzi confundă liberalismul cu demagogia și aplică la exercițiul suveranității ceea ce am zis noi despre respectul cuvenit persoanei. [13 ianuarie 1882] ["DISCUȚIA ISCATĂ "] Discuția iscată prin observările ce "Binele public" le-a făcut la adresa noastră nu e sleită desigur prin întîmpinarea noastră din numărul de ieri. Am avea multe de adaos, mai ales împotriva intențiilor reacționare pe cari ziarele au obiceiul de-a ni le
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Coroanei române, senatorul anexioman n-a pomenit-o deloc. În Iași substratul politic e rusofil (? ), aci domnește evangelia despre protecțiunea puternică a țarului drept - credincios căruia România trebuie să i se arunce în brațe din momentul în care s-ar isca un război între Rusia și Austro-Ungaria. Astfel ne vestiră foile române mai deunăzi și-n acest chip s-au motivat necesitatea fortificațiunii României în contra Austro-Ungariei (? ) și sporirea artileriei române. E vorba ca Regatul României să devie un aliat căutat și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
conștienți de anumite puncte de vedere depășite și să poată explica prin evenimentele trecutului ceea ce se petrece analog în prezent. De neiertat este însă, felul în care articolul se exprimă despre originea și limba poporului, așa încît s-ar putea isca dubii dacă este într-adevăr un ziar german cel pe care îl ai în față. Originea romană a poporului este negată. Dar această origine nu este de fel o halucinație, ci un fapt istoric și pe deasupra unul atât de adânc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Nu e niciodată momentul potrivit să mergi la război! se încăpățînă Xtyn. - Nu și dacă războiul e drept, spuse Abatele pe un ton gutural, care îi uimi pe toți, fiindcă Radoslav se ținuse până atunci departe de controversa care se iscase în privința atacului asupra psiacului. Tânărul scutură din cap, de parcă ar fi primit un pumn în figură. - Da, așa e, există și războaie drepte. Dar asta numai dacă aceia care conduc triburile... - O fac după rânduiri nelegiuite, dacă își bat joc
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Istoria se întîmplase demult, pe vremea când cele cinci triburi trăiau încă foarte aproape unul de altul și nu învățaseră să construiască randuri. Atunci, printre Făurarii, care nu aveau încă o îndemînare prea mare în a tămădui mințile rătăcite, se iscase o controversă. Unul dintre ei susținea că menirea lor este aceea de a schimba mintea umană, de a pătrunde în creier cu mijloace fizice și de a-l transforma în așa fel încît soldații să se poată apăra mai bine
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
quinți. Cum de nu l-ați putut salva? - A fost doar un ghinion, Kasser, prietene, nu te supăra. Un fragment ascuțit de piatră mi-a pătruns în stomac. Nimeni nu avea cum să mă ferească de toate așchiile de granit iscate de explozia aceea. - Și totuși, protestă Kasser, care se opri însă văzând gestul lui N'Gai Loon. - Nu mai avem timp. Tu și quinții aveți datoria de a veghea ca moștenirea noastră să nu se piardă. Mi-e teamă că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
of Narrative, la Cambridge University Press. F. K. St. Introducere [...] dar mai întîi vreau să mărturisesc că, după Shakespeare și Spinoza, Linné este cel care m-a influențat cel mai mult, și anume prin chiar conflictul pe care l-a iscat în mine. Pentru că atunci cînd am încercat să-mi însușesc disocierea lui precisă și ingenioasă, legile lui pertinente și practice, dar adesea arbitrare, a apărut în mine un dezacord; ceea ce a încercat el să țină separat în mod forțat a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
12% livezi (sursa datelor: Direcția Județeană de Statistică Sibiu, 1999). Agricultura Ludoșului are și astăzi de suferit din cauza colectivizării agriculturii din perioada comunistă. Ludoșul a fost unul din satele în care retrocedarea pământului s-a făcut extrem de dificil și a iscat conflicte între săteni (vezi capitolul 6). Efectele acestei stări de lucruri sunt vizibile și astăzi, multe terenuri rămânând nelucrate. Creșterea animalelor. Este a doua activitate ca importanță în sat, dar care nu are amploarea agriculturii. Practica răspândită în sat era
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
variabilelor se face în tabelul Data Editor (în fișierul Variable View) Deci, dacă avem o variabilă care indică genul respondentului, putem numi această variabilă gen. Uzual, în limba română, folosim sex dar se poate utiliza cuvântul gen pentru a nu isca nici un fel de comentariu malițios. Când dorim să analizăm răspunsul (de exemplu, să aflăm câți dintre respondenți au fost bărbați și câți femei) trebuie să-i indicăm programului SPSS să analizeze variabila gen folosim numele care i-a fost dat
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
h"y"h zeh š"lÄm (5,4a): „această pace va fi” (SC, Blaj, BVA); „el va fi mântuirea noastră” (G-R); „El însuși va fi pacea noastră” (BS); „El va fi pacea noastră” (C); éstai haútQ eirenQ (LXX); „et erit iște pax” (Vg); „Celui-ci seră paix” (BJ); „this shall be peace” (RSV). În Noul Testament, Epistola către efeseni îi aplică această profeție lui Hristos, numindu-l hQ eirenQ hQmÄÎn (2,14), „Pacea noastră”. Probabil de aici s-a adăugat, la traducerea expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
atitudinal pe care se presupune că îl poartă școala se găsește în conținuturile educației. Din acest motiv, curriculumul a fost și este în continuare obiect al încercărilor de control din partea grupurilor aflate în competiție pentru hegemonie politică sau culturală. Polemicile iscate de conținuturile unor manuale sau ale unor programe scot la iveală rivalități mai puțin explicite în dezbaterea publică sau politică dintre categorii sociale și culturale. Ilustrez aceste reflecții cu prezentarea schematică a două cazuri: unul românesc și unul american, pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]