4,397 matches
-
limpede și explicită precizarea Sfântului Maxim, care definește în �treaga idee de virtute. Nimeni nu se naște virtuos, nimeni nu este mai avantajat spre câștigarea virtuților decât semenul sau; cel mai mult încercat primește și darul de a se opune ispitelor, iar cel ce-a primit mai puțină putere nu va fi încercat peste puterile lui. Însă dispoziția de a se opune, de a-și exercita efortul de care este capabil, rezidă în a accep �ta ori nu conlucrarea cu harul
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
ramifică nesfârșitele virtuți ca fațete ale unei singure, plenare și desăvârșite virtuți, care este dragostea față de Dum �nezeu și de aproapele. Pentru a accede la aceasta, exercițiul creștinului comportă și reclamă practicarea tuturor celorlalte, pe rând sau concomitent, potri �vit ispitelor care le prilejuiește și pricinuiește lucrarea, și capacității celui încercat. Însă precum la începutul păcatului originar au acționat toți germenii păcatelor implicați în slăbiciunea omului și lipsa exercitării capacități �lor lui sufletești, tot în acest fel, la restaurarea omului hristofor
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
lupte încordate în vederea dobândirii asemănării cu Dumnezeu, prin har și lucrare. Viața duhovnicească, după cum o demonstrează experiența marilor Părinți duhovnicești, se desfășoară între adâncurile păcatului și piscurile virtuților. Drumul către virtute trece, obligatoriu și inevitabil, prin podoaba încercărilor duhovnicești, a ispitelor și necazurilor, a „supărărilor fără de voie”1, a „pătimirilor fără de voie”2. „Pentru aceea, ascetica ortodoxă face din răbdarea acestora o adevărată virtute - fiind socotită a șasea în lista tradițională a virtuților, și este pusă în legătură cu smerenia și iubirea, căci
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
atât celor păcătoși, pentru a-i întoarce la adevărata viață spirituală, cât și celor îmbunătățiți duhovnicește, pentru a-i cosolida și ajuta să progreseze, în continuare, în asemănarea cu Dumnezeu. Același Sfânt Isaac Sirul spune că „acela care fuge de ispite sau de încercări, fuge, de fapt, de virtute”4. Vorbind despre încercările sau necazurile trupești și despre cele sufletești, el ne îndeamnă să ne pregătim cu toată puterea pentru cele trupești, căci fără de acestea nu putem înainta spre desăvârșire, nu
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Stithatul consideră încercările ca fiind „mijlocul cel mai eficient de probare a prezenței sau a lipsei iubirii față de Creator, căci prin ele Dumnezeu urmărește să vadă aplecarea sufletului nostru, spre cine se înclină și cui se dăruiește el: Creatorului sau ispitelor lumii acesteia”6. Așadar, răbdarea duhovnicească a încercărilor ne apropie de Dumnezeu. „La început cel încercat se roagă lui Dumnezeu ca un străin, dar, pe măsura răbdării lor se apropie de Dumnezeu, devenindu-i fiu adevărat”7. Calea apropierii de
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Oricât ar încerca cineva să evite și să se ferească de aceste încercări, ele sunt absolut necesare și prezente în viața aceasta. Ele constituie o încercare de fiecare zi și de fiecare ceas a iubirii noastre față de Dumnezeu. Lupta cu ispitele de voie și fără de voie face parte din iconomia divină. Întreaga viață duhovnicească este o luptă pentru dobândirea asemănării cu Dumnezeu, care ia forme variate, uneori dramatice. Viața, atât a celui drept, cât și a celui păcătos, este presărată cu
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
dobândirea vieții virtuoase întru smerită cugetare. Sfântul Isaac Sirul spune că virtutea este maica întristării iar aceasta naște smerenia, care aduce harul Sfântului Duh 34. Ele sunt un mijloc de verificare a atașamentului ostenitorului față de Dumnzeu sau față de lume și ispitele ei. Celor dintâi, spune Cuviosul Nichita Stithatul, adică celor ce sporesc în dragostea față de Dumnezeu, El le dăruiește har îndoit, în timp ce pe cei robiți lumii și amăgirilor ei, Dumnezeu îi biciuește cu ispite și necazuri și mai mari, până când vor
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
ostenitorului față de Dumnzeu sau față de lume și ispitele ei. Celor dintâi, spune Cuviosul Nichita Stithatul, adică celor ce sporesc în dragostea față de Dumnezeu, El le dăruiește har îndoit, în timp ce pe cei robiți lumii și amăgirilor ei, Dumnezeu îi biciuește cu ispite și necazuri și mai mari, până când vor ajunge și ei, prin lacrimi, să câștige neplăcerea față de lucrurile văzute și nestatornice, îndreptându-se spre Dumnezeu, sensul și rațiunea lor supremă 35. Prin osteneli și necazuri, spune Sfântul Maxim, sufletul se curăță
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Dumnezeu. Întristarea pe care sufletul o simte în încercări este de două feluri: - în legătură cu afectele de plăcere, sau cu cele de durere, depre care am văzut că vorbește Sfântul Maxim. Cea dintâi - întristarea lumii - sau, mai degrabă, după plăcerile și ispitele lumii, este o patimă aducătoare de stricăciune în suflet și în trup și izvorăște din neliniștea față de cele vremelnice, trecătoare. Cea de-a doua - întristarea după Dumnezeu - este folositoare, mântuitoare, lucrând răbdarea ostenelilor și ispitelor și ducănd sufletul către pocăință
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
mai degrabă, după plăcerile și ispitele lumii, este o patimă aducătoare de stricăciune în suflet și în trup și izvorăște din neliniștea față de cele vremelnice, trecătoare. Cea de-a doua - întristarea după Dumnezeu - este folositoare, mântuitoare, lucrând răbdarea ostenelilor și ispitelor și ducănd sufletul către pocăință. Ea subțiază prin lacrimi iarna patimilor și norii păcatului, liniștește marea cugetării și duce, în final, la restabilirea stării noastre harice naturale, inițiale, de transparență față de lucrarea și conlucrarea cu el. Sfântul Maxim Mărturisitorul mai
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
simțurile. Cea din simțuri este urmare a patimilor de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se naște din lipsa plăcerilor trupești, pe care omul nu și le mai poate procura. Cea din suflet sau din minte se produce din lipsa bunurilor sufletului. Spre deosebire de întristarea din simțuri, pe care o provoacă patima, întristarea cea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
înger tu îmi ești și când o curtezana, Când te privesc pe ochi se-așează ceață. Atâta strălucire și-atâta frământare Sunt adunate toate-ntr-un potir Tu, peste zi, mi-ești stropul sfânt de mir Și noaptea mi-ești ispita, spre pierzare. Ești oază mea de calm și cea de fericire Când tot ce vreau îmi dai în clipa de iubire. **** Seninul tău din ochi și-a buzelor roșeața, Și dulcea mlădiere a trupului în mers Ești mărul copt din
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
cauți mereu... El încearcă să ne spună că a privi lumea de pe un țărm înseamnă să percepi, deopotrivă, stabilitatea și mișcarea, să îmbini, în aceeași clipă, senzația de siguranță pe care ți-o dă un teritoriu limitat, dar ferm, cu ispita perspectivelor vaste, fluide, mereu în schimbare. În acest fel, el a căpătat, de-a lungul anilor, noblețea calmă a unui țărm - țintă și stavilă în fața repetatei agresiuni a valurilor. După atâtea întâmplări din viața sa, pe apă și pe uscat
PREFATA LA CARTEA IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367073_a_368402]
-
Pălugă, cel care urma să facă celebru orașul Făurei. Nici nu mai spunem că la împlinirea vârstei de un an, la tăierea moțului, o altă ceremonie obligatorie în familia tradițională, când i-au fost puse în față, pe o tipsie, ispitele vieții, respectiv niște bani, o călimară de cerneală, o scrumieră și o minge de fotbal, țâncul a luat mingea și a început să o roadă fiindcă-i dădeau dințișorii. Delir! Toată lumea se felicita pentru intuiție, iar calculele veniturilor unui fotbalist
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
mai trezește Din letargia toamnelor târzii, Mai cânt o clipă, mai pictez un pește Dar , de-așteptat nu te aștept să vii. Rămâi în noaptea ta prea ostenită Fără de stele , fără semilună, Eu te-oi lăsa nu voi mai fi ispită Și nici nu-ți voi mai spune ''noapte bună''. Singurătatea să-ți fie pe- aproape, Nici șoapte de iubire să n-auzi, Coșmarul să-ți aducă peste pleoape, Doar lipsa mea și clopotarii surzi. Ce-mi bat de moarte prin
OGLINDA DURERII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367175_a_368504]
-
165 din 14 iunie 2011 Toate Articolele Autorului „Omul încă este la fel cum a fost. Este încă brutal, violent, agresiv, avid, competitiv. Și... a construit o societate după aceste trăsături” (Krishnamurti) Mai întâi a fost Femeia, eterna iubire, apoi Ispita... De data aceasta, Marian Malciu vine răscolitor de dur, declanșând un film social real pe care puțini autori de romane au îndrăzneala să-l evoce. Își asumă riscul și este prezent la scene de o intensitate maximă, cu rezonanță dramatică
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
egida LSR, „Constelații diamantine”, nr.5,6,7,9, proză, Debut: literar: „Femeia, eterna poveste”, Editura Alutus, Slatina, 2008, proză,168 pagini, care a făcut ca autorul să fie declarat „Omul zilei” de „Jurnalul Național”/ 8 martie 2008: Cărți publicate: „Ispita”, Editura Sim Art, Craiova 2009, roman, 222 pagini; „Chemarea Destinului”, Editura Sim Art, Craiova 2010, roman, 223 pagini; În curs de editare, „Urme de dragoste”, În curs de documentare, „Culese din instanță” „Omul încă este la fel cum a fost
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
de dragoste”, În curs de documentare, „Culese din instanță” „Omul încă este la fel cum a fost.Este încă brutal, violent, agresiv, avid, competitiv.Și... a construit o societate după aceste trăsături” Mai întâi a fost Femeia, eterna iubire, apoi Ispita... De data aceasta, Marian Malciu vine răscolitor de dur, declanșând un film social real pe care puțini autori de romane au îndrăzneala să-l evoce. Își asumă riscul și este prezent la scene de o intensitate maximă, cu rezonanță dramatică
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
universală, editată sub egida LSR, „Constelații diamantine”, nr.5,6,7,9, proză,literar: „Femeia, eterna poveste”, Editura Alutus, Slatina, 2008, proză,168 pagini, care a făcut ca autorul să fie declarat „Omul zilei” de „Jurnalul Național”/ 8 martie 2008:„Ispita”, Editura Sim Art, Craiova 2009, roman, 222 pagini; „Chemarea Destinului”, Editura Sim Art, Craiova 2010, roman, 223 pagini; În curs de editare, „Urme de dragoste”, În curs de documentare, „Culese din instanță” Referință Bibliografică: CHEMAREA DESTINULUI - UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
adică oameni de valoare. „În măsura în care noi citim Biblia, medităm și ne rugăm, Duhul Sfânt ne dă priceperea de a aplica în viețile noastre ceea ce citim și ne dă puterea de a birui înclinațiile naturii noastre căzute, ne dă biruință asupra ispitelor și astfel, creează în noi chipul lui Hristos sau caracterul după voia lui Dumnezeu.” Ascultarea de Dumnezeu O altă temă asupra căreia scriitorul insistă de-a lungul a trei prelegeri este cea a „ascultării de Dumnezeu”, care pe de o
O CARTE APEL PESTE TIMP de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367212_a_368541]
-
calea lui Dumnezeu - mama. „ Și un chip se conturează/ Dintre miile de fețe:/ E ființa cea mai dragă -/ Mama plină de blândețe./ Și din Biblie-mi citește/ De-o Împărăție sfântă/ Și Cuvântul mi-l sădește,/ Să m-ajute în ispită./ Mă învață rugăciunea:/ Convorbirea cu eternul;/ Mă învață și cântarea / Înălțată doar prin Duhul...” (Mama) Acest poem se numără printre poeziile din acest volum de debut pe care autoarea le percepe ca fiindu-i cel mai aproape de suflet. Alături de „Mama
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
din care face parte și rugăciunea. „Rugăciune/ Clopot/ Rugăciune/ Dangăt/ Bate clopotul/ Sună clopotul/ Rugăciune/ Rugăciune.” Sacrificiul dureros și sfânt al Celui din Veșnicii, simbol al forței morale și fizice, se regăsește în dangătul clopotului în fața cerului. Sunetul clopotului evocă ispita înfrântă, doborârea păcatului, conferind versurilor un sens special, o semnificație morală deosebită. Asemenea unui cântec solemn ce trimite în sufletul cititorului emoții tulburătoare, dangătul de clopot evocă moartea pe cruce a Mântuitorului, care devine astfel, prototipul crezului creștin. „Totul cântă
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
aflate în luptă cu răul și egoismul, cu ambițiile ce stăpânesc lumea, vor învinge. „Lumea/ Nu e decât/ Un amalgam/ De simboluri/ Absurde./ Veșnicia/ Coboară/ Printr-un cânt,/ Ce a încetat/ Să mai fie / Cuvânt.” („Poarta ce s-a deschis”) Ispita, răul pot fi biruite prin demnitate umană, prin hrănirea din pâinea Evangheliilor. Sufletul poetei este frământat de conștiința tragică a păcatului originar, de realitatea propriei impurități și tinde spre o lume albă, pură. Victorița Duțu ne invită la nașterea din
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
avea inteligența să putem regăsi în neghiobia trufașă a timpului pe care îl trăim - întreg, viu, bun și frumos - creștinismul tuturor începuturilor. Să fim moderni: dar - nihil sine Deo! Poporul român se găsește în prospectiva depășirii cultului națiunii și a ispitei de adorare a Statului, conform spuselor autorului citat. Dar, nefăcând concesii în privința tonului, autorul nu ezită a aminti riscul pierderii răspunsurilor juste la provocarea modernismului. Acesta este una dintre cele mai rafinate obstacole care ar putea sufoca lent creștinismul, din
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
căsătorie, aduc în prim plan o lume rurală, statornica prin valorile pe care le cultiva. Credință este un factor modelator, iar rolul preotului, la fel ca și al învățătorului, este de a oferi lumină și susținere. "Părinte, de ce îngăduie Dumnezeu ispitele? " l-am intrebat, gândind cu durere cât de ispitita am fost și eu în viață. "Îngăduie cu scopul de a ne fortifica în lupta împotriva râului și a ne întări în stăruința de bine, pentru a înainta pe calea virtuții
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]