26,665 matches
-
E o concluzie frisonantă, cu atît mai mult cu cît cartea arată că, pe măsură ce ne apropiem de prezent, terorismul tinde să devină mai organizat, mai specializat, mai eficient, mai diabolic. Prognoza lui Hoffman, sumbră, dar în definitiv coroborată de reputați istorici și politologi, este că ne așteaptă vremuri mai violente ca oricînd. Terorismul este în expansiune. O dovedesc ultimele desfășurări ale negocierilor de pace dintre Israel și Palestina. O dovedește Hoffman au argumentele analistului, care sînt mai impresionante decît simpla observare
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
Elena Lupescu, Armand Călinescu și Nicolae Iorga... Firește că Iorga mai putea da o contribuție în cadrul istoriei naționale și universale, dar nu trebuie uitat că avusese la dispoziție 50 de ani de creație plenară. Își împlinise rostul vieții pămîntești ca istoric și om de cultură". Cinică declarație de asumare a unei vinovății pe care istoria nu o va ierta niciodată. Cartea document a d-lui Haralamb Zincă e o reconstituire utilă a unui asasinat odios de către nu mai puțin odioasa mișcare
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
cât și a numeroase ilustrații (fotografii, desene, afișe, extrase din presă, dedicații scrise de mână etc.) Practic, autoarea epuizează sursele de informații, astfel încât lucrarea sa poate fi considerată exhaustivă. Nici un biograf din viitor al Mariei Tănase și, în general, nici un istoric al muzicii nu va putea ignora contribuția Mariei Roșca. Din nefericire, portretul propriu-zis al cântăreței, ca și relatarea diferitelor episoade "epice" din biografia sa au mult de pierdut din cauza stilului romanțios și bombastic folosit de autoare. Biografia se transformă într-
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
la castelul Saché și la care autorul pretindea că scrie fără ca sursa de lumină să fie străbătută de vreo dungă de întuneric; nici măcar în bătaia ei meșteșugită de autor, lumea nu putea fi văzută decât ca la 1800 și... După istoricii actuali ai romanului, Saché, castelul de pe valea Indrei și Loarei, ar fi locul balzacian prin excelență, ca și al narației evului în fine modern, petrecută în apusul Europei. Am văzut și casa lui Tolstoi de la Moscova. Sufrageria enormă strălucind de
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
aventurează încă să tragă o asemenea concluzie (poate și din lipsa multor date, poate și pentru că socialismul era de-abia în plin avînt). Nu e astfel de mirare că și în acest ultim volum al său, Revoluția în dezbatere, ideile istoricului francez sînt nu numai foarte bine argumentate, ci și deosebit de incitante. într-o altă carte apărută de curînd la Editura Polirom, Omul romantic (coordonată de același François Furet), autorul capitolului Revoluționarul, Bronislaw Baczko, mărturisește că evită să deschidă o discuție
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
inventat revoluția democratică". Pentru Furet însă, această întrebare nici măcar nu-și mai are locul; "ideea franceză de revoluție" este cea care se impune în mod decisiv ca imagine emblematică a mișcărilor democratice apărute din secolul XIX. Și aceasta pentru că, spune istoricul francez, războiul civil din Marea Britanie, încheiat printr-o Restaurație, nu a marcat o ruptură, ci o împăcare cu trecutul, iar coloniile engleze de peste ocean, în absența unui trecut de care să se rupă, și-au construit viitorul fără să privească
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
ruptură, ci o împăcare cu trecutul, iar coloniile engleze de peste ocean, în absența unui trecut de care să se rupă, și-au construit viitorul fără să privească înapoi. Ceea ce se pune în discuție în acest volum este atitudinea avută de istoricii francezi de-a lungul ultimelor două secole față de momentul 1789 și Teroarea iacobină. Benjamin Constant, istoricii lui iulie 1830, socialiștii, Edgar Quinet, Jules Michelet și, în sfîrșit, aproape necunoscutul Edmund Burke. Analizînd pe rînd fiecare argument pro sau contra preluării
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
care să se rupă, și-au construit viitorul fără să privească înapoi. Ceea ce se pune în discuție în acest volum este atitudinea avută de istoricii francezi de-a lungul ultimelor două secole față de momentul 1789 și Teroarea iacobină. Benjamin Constant, istoricii lui iulie 1830, socialiștii, Edgar Quinet, Jules Michelet și, în sfîrșit, aproape necunoscutul Edmund Burke. Analizînd pe rînd fiecare argument pro sau contra preluării revoluției de către Robespierre și acoliții săi, Revoluția în dezbatere este încă o carte fundamentală semnată François
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
de către Robespierre și acoliții săi, Revoluția în dezbatere este încă o carte fundamentală semnată François Furet, esențială prin originalitatea punctelor de vedere, ceea ce însă nu exclude nici pe departe înalta ținută intelectuală și finețea raționamentelor. Mai mult de-atît e rolul istoricilor să spună și să sperăm că o vor face. François Furet, Revoluția în dezbatere, prefață de Mona Ozouf, traducere de Gabriela Scurtu Ilovan, Ed. Polirom, Iași, 2000, 192 pag., f. p.
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
dar și prin practica propriu-zisă, valului avangardist de dinaintea celui de-al doilea război mondial, D-na Yvonne Hasan are, în relația directă cu subiectul Paul Klee, cîteva avantaje greu de regăsit laolaltă. Mai întîi, bogata activitate de profesor și de istoric al artei universale îi asigură o exactă cunoaștere a dinamicii fenomenului artistic, a discursivității lui exterioare și a logicii sale interne, în al doilea rînd, practica artistică îi facilitează accesul, din chiar interiorul expresiei, la metabolismul creației și la subtila
Paul Klee și pictura modernă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16722_a_18047]
-
informații luate din surse de prima mână și scris de pe o poziție obiectivă, este instructiv. În sfârșit, cel de-al treilea capitol, Regimul cenzurii în România, care ocupă (cum e și firesc) mai mult de jumătate din carte, cuprinde un istoric al acestei practici în spațiul românesc, din secolul XVII și până în prezent. Exegetul vorbește din nou în cunoștință de cauză, citând zeci de documente de epocă (pravile, cataloage, rapoarte etc.), ca și scrieri moderne (istorice, memorialistice, epistolare etc.) El ne
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
cel mai bine fiind să-ți cultivi ograda, în termeni culți, boicotând istoria. Vlad Țepeș, care a întors răul împotriva răului, urcând în țeapă o întreagă oaste otomană, rămâne un caz izolat și atât de controversat încât nu tocmai puțini istorici (și romancieri!) se încearcă a demonstra că omul era un moralist, ultragiat în convingerile sale etice, un delicat ce nu se cunoștea. Despre blândețea înnăscută a românului și fenomenala lui capacitate de îndurare, despre știința uitării și iertării la români
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
televiziune, de către George Radu Serafim, de pildă, dar nu numai, s-au mai ridicat în apărarea acestor obiecte, fără nici o competență, dar cu mult elan propagandistic și cu aerul triumfalist că patrimoniul cultural național s-a îmbogățit covîrșitor, personaje perecum istoricul literar N. Georgescu, echipa de la Literatorul, tot felul de alți veleitari mai mult sau mai puțin ,,patrioți", însă cu o acută dorință de cîștiguri fabuloase, inclusiv de natură simbolică, și, dacă se poate, cît mai rapide, dar și unii specialiști
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
Ioana Copil Popovici Atunci cînd va apărea în versiunea română, Ravelstein, - ultimul roman al lui Saul Bellow, publicat în aprilie 2000 la Ed. Viking - va stîrni un ecou puternic, nu atît în rîndul criticilor literari, cît în tabăra filosofilor, a istoricilor și, mai ales, a admiratorilor lui Mircea Eliade. Vor fi destui care să-l judece pe Saul Bellow și foarte mulți care să uite că literatura, spațiu prin excelență al imaginației, ne atrage adesea tocmai prin tabuurile pe care le
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
căror nume le culeg dintr-o notă de la pagina 4! - își intitulează metaforic Boul roșu broșura. În ea găsim amestecate mărturiile unor țărani - 19 la număr - despre epoca următoare celei evocate în documentarul României literare, epocă denumită încă neutru-eufemistic de istorici "a colectivizării". Aria teribilelor amintiri acoperă temporal ceva mai mult decît deceniul 1950-1960 și geografic spații vaste: Maramureș (Vadul Izei, Tîrgu Lăpuș, Hoteni, Sîrbi), Ilfov (Snagov), Dîmbovița (Nucșoara), Caraș-Severin (Ticvanu Mic), Suceava (Șcheia), Călărași (Ulmu), Olt (Vîlcele), Teleorman (Dobrotești) și
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
anul 1989 Burgasul s-ar fi aflat în România). Demnă de remarcat e de asemeni structura opului, autorul trecând relaxat de la o istorie neguroasă, captivantă și bogată în evenimente, la o istorie recentă și chiar foarte recentă, înaintea căreia orice istoric ezită de obicei îndelung, în nevoia de a lua o anume distanță față de fapte încă neclar conturate. În fine, stilul autorului este unul care face mai lesne digerabilă toată această mare aglomerare de informație (provenind din surse dintre cele mai
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
și rezultatul: semnificația.... "Ce face Nagg" Deci trăiește", spun două personaje din Finalul jocului de Samuel Beckett. Suferință și luciditate... Care sînt contactele Dv. cu scriitorii francezi? Lucrînd la revista Esprit, am contacte foarte dese cu scriitorii, criticii, filosofii și istoricii francezi. I-am cunoscut pe Edgar Morin, Jacques Derrida, Paul Ricoeur, Jean-Marie Domenach, George Steiner și mulți alții. În calitate de Președinte al Asociației EURO-CULTURE, am organizat în septembrie 1999, în colaborare cu Fundația Culturală Română, un colocviu cu tema: Istorie, Memorie
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
noua sa patrie în timpul vieții, unde a funcționat ca violonist în orchestra simfonică și ca agent de asigurări, ca sursă suplimentară de venituri - cel puțin într-o perioadă a vieții - scriitorul începe o existență postumă care prezintă oarecare interes pentru istoricul literar, între altele pentru că ele par să introducă pe autor în-tr-un fel de mit, nu fără legătură cu chiar lumea eroilor săi. La o lună după moartea sa, o autoare care pare româncă după nume, dar ne este complet necunoscută
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
Carp. Această eliminare a gazetarului a avut rațiuni politice precise..." în cartea sa de la Editura Serafimus din Brașov (ed. II, 1999), Dubla sacrificare a lui Eminescu, dl Codreanu nu era încă așa de categoric și ne mai amăgea scepticismul de istorici literari. Dacă în carte, d-sa analiza șubrezenia diagnosticului de sifilis care s-a impus după moartea poetului (analiză făcută și de dl Vuia și probabil corectă), acum e convins că "în actuala fază a cercetărilor, se poate stabili că
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
din cauză că ea nu poate fi atinsă, ci și din cauză că a trăit vremuri cu totul nefavorabile seninătății cărturărești. Scrierile sale din tinerețe, adică dintr-o perioadă a imixtiunii brutale a autorităților comuniste în activitatea literară, sunt marcate de dogmatismul ideologiei oficiale. Istoricul literar a reparat ulterior ce se putea repara, rescriind, de exemplu, amplul studiu consacrat junimismului. în afară de aceasta, Z. Ornea a dat dovadă mai târziu și de un stângism sincer, prezentându-l cu o simpatie vizibilă pe C. Dobrogeanu Gherea, ca
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
propria lui țară.) Dincolo de aceste minime și inevitabile disfuncții ale spiritului critic, impresionează marea cantitate de adevăr din scrierile lui Z. Ornea. Pe aceste scrieri se poate conta, ele constituie bibliografia obligatorie pentru cine vrea să cunoască literatura română modernă. Istoricul literar a obținut de fiecare dată informațiile necesare de la sursă, citind răbdător ziarele și revistele din epoca respectivă, ca și nenumărate jurnale intime, texte memorialistice, scrisori, discursuri parlamentare etc. A examinat, de asemenea, cu atenție, operele literare propriu-zise și aproape
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
colaboreze pentru a ajunge împreună la o cât mai mare rigoare științifică. Succesul lui Z. Ornea se explică, apoi, prin serioasa lui pregătire filosofică, despre care în general nu se vorbește pentru că nu este imediat vizibilă în paginile cărților sale. Istoricul literar nu face paradă de cultură, dar are o cultură imensă, de care se folosește pentru a interpreta în cunoștință de cauză curentele de idei investigate. El știe, de pildă, cum a contribuit filosofia germană la formarea lui Titu Maiorescu
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Talentul literar însuflețește evocările și conferă un patos abstract construcțiilor de idei. Un sentimentalism sadovenian, o nostalgie a lumii de altădată caracterizează scrisul lui Z. Ornea, care pare să aibă drept motto vechea întrebare retorică ubi sunt qui ante nos. Istoricul literar folosește cu iscusință și cu simț artistic cuvinte și expresii românești care și-au restrâns de multă vreme circulația sau au fost abandonate cu totul, în combinație cu neologisme de ultimă oră. Textele sale sunt nu numai studii, ci
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
se regăsesc în egală măsură. Așadar, dacă artistul Camilian Demetrescu, adică pictorul, sculptorul și cercetătorul interesat de limbajele, de materialele și de tehnicile artelor decorative, nu a putut fi întîlnit direct în România, teoreticianul, esteticianul cu un program apăsat creștin, istoricul și, la urma urmei, scriitorul Camilian Demetrescu a fost mult mai accesibil și mai prezent, uneori chiar implicat în polemici și discuții cu un mai apăsat caracter etico-memorialistic decît teoretic. În mod cert, cărțile și statura sa culturală, circulația mediatică
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
socialistă, o țară a civilizației celei mai înaintate" - Gazeta literară, 2 iunie 1960)". Întrucît fenomenul fetișizării valorilor și apucătura jugulării duhului critic continuă pînă în prezent, nu e de mirare că Virgil Ierunca a fost hulit și că un reputat istoric literar și-a exprimat chiar opinia - hilară, dacă n-ar fi mai întîi întristătoare - că volumul Românește n-ar mai fi trebuit reeditat. În climatul unei mentalități culturale încă în bună parte postideologice, oficial încurajate atît înainte cît și după
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]