1,394 matches
-
români interbelici", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și velențele sale europene, Editura Pim, Iași, 2010, p. 217. 331 Articolul "Profeții revolției și acțiunea liberală", în Mișcarea, nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 332 Gheorghe Cliveti, Liberalismul românesc. Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX" Universitaria, Iași, 1996, p. 181; Radu Carp, op. cit., p. 70. 333 "Mișcarea", nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 334 "Noțiunea de proprietate adoptată de partidul liberal trebuie să fie o noțiune mixtă, eclectică, [...] proprietatea socială, caracterul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
violente, deci a anarhiei. I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a., pp. 152, 153. 436 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 437 Gh. Cliveti, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași, 1996, p. 181. 438 "Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1931, pp. 2-3. 439 Ibidem. 440 Idem, nr. 317, 11 decembrie 1931, p. 4; "Monitorul Oficial", Partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 25, ședința
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
593 "Adevărul", nr. 15436, 15437, 15438; 8, 9, 11 mai 1934; pp . 6, 6, 8. 594 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 19/ 1934, f. 1, 3, 4. 595 Idem, f. 15. 596 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 297; Emilia Sonea, Gavrilă Sonea, op. cit., pp. 143, 144, 145; 597 "Curentul", nr. 2845, 5 ianuarie 1936, p. 12. 598 "Viitorul", nr. 8232, 28 iunie 1935, p.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, p. 113. 676 "Mișcarea", nr. 454, 515; 5 iunie, 18 august 1932; pp. 2, 1; Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 316. 677 "Mișcarea", nr. 626, 11 ianuarie 1933, p. 2. 678 Idem, nr. 819, 14 septembrie 1933, p. 3. 679 Idem, nr. 824, 21 septembreie 1933, p.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
12-13, 64. 867 "Viitorul", 9014, 9015, 9018, 9023; 27, 28, 31 ianuarie, 6 februarie, 1938; pp. 3, 3-4, 3, 3. 868 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XVIII/ 6, f.1; Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 300. 869 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 149. 870 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. II
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
paradigmă de acest fel, proprie și inconfundabilă cu cea a altui domeniu de cunoaștere. O paradigmă corespunde unui sistem de categorii conceptuale. Ea slujește la reprezentarea imaginii unui anumit mod de gândire, realizat împreună cu metodologiile folosite, a celor cu relevanță istoriografică. Paradigma cuprinde în sine ideile de bază formulate și acceptate de specialiștii domeniului la un moment dat, despre un anume fenomen sau grup de fenomene, cu tot ceea ce înseamnă acesta ca sistem unitar de idei, inclusiv cu descoperirile făcute. Important
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acea vreme cercetători la Institutul de Psihologie din București, victime directe ale monstruoasei hotărâri de partid și de stat de desființare a învățământului superior și cercetării științifice psihologice, n-au făcut din asta un obiect central al preocupărilor lor științifice istoriografice. Agresată a fost psihologia, și nu alt domeniu de cunoaștere științifică, în România, și nu în altă țară! În acest context mă voi rezuma să completez contribuțiile lor merituoase cu două evenimente istorice inedite, unul care se referă la un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
adevărata natură. Restituirea din Antichitate a gândirii psihologice a psihologului Ovidiu este un act juridic, al unei judecăți drepte. 6.2. Psihologia animală în leagănul școlii de psihologie din București Mihai Beniuc 5 6.2.1. Introducere (prolog) Multe studii istoriografice duc la cuvintele groparului din capodopera shakespeariană Hamlet, care, în timp ce săpa la un nou mormânt, își amintește de viața celui al cărui craniu tocmai l-a curățat de pământ, de faptul că odinioară acesta fusese un om respectabil al urbei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
începutul unei perioade de grele încercări pentru psihologia românească, de păstrare și continuare a unei tradiții a învățământului psihologic bucureștean, a celei care s-a conturat din anii interbelici, ca și pentru înțelegerea evenimentelor care au urmat. Scopul unui studiu istoriografic este să-l aducă pe cititor cu fapta și cu gândul cât mai aproape de evenimentele trecute, să le interpreteze în acord cu o paradigmă reproductibilă în epoci istorice diferite. Este o pretenție propusă de Thomas Kuhn (1976) pentru explicarea revoluțiilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
proletară. Numirea sa la conducerea catedrei s-a produs după doi ani, în contextul social politic al acelor vremuri, de trezire a interesului autorităților de atunci pentru psihologie, pentru controlul aplicațiilor sale pe tărâmul conștiinței oamenilor. Evenimentul merită o considerație istoriografică aparte, pentru a descoperi natura legăturii dintre personalitatea lui Mihai Beniuc specialist de reputație mondială în domeniul psihologiei animale și totodată om de cultură de excepție, rapsod pe val al ideilor comunismului, și faptul că a ajuns să fie la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în pâraie și lacuri, iar oamenii își clădesc case de bârne în așezări statornice, lumea își întorsese fața cătră o lege nouă și număra anul 780 de la izbăvitorul Hristos." (pp. 14-15) Deși textemul diasemic subliniat pare caracteristic mai degrabă narațiunii istoriografice (cronicii) decât celei mitice și/sau literare (basmului), dedublarea religioasă a temporalității ("timpul lui Zalmolxis" vs. "timpul lui Hristos") evocă o Dacie cvasi-mitică, cufundată în sacralitate. Totodată, folosirea unei cronologii plurale, care admite implicit existența și legitimitatea mai multor divinități
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fost sparte ferestrele caselor locuite de români, tineri români au fost bătuți sau obligați să "sărute sfântul pământ unguresc". Cum arăta la nivel local o asemenea judecată populară ne poate ilustra un caz mult pomenit, petrecut la Huedin (Bánffyhunyad). Versiunile istoriografice privitoare la moartea protopopului ortodox Aurel Munteanu și a polițistului local Nicula Gheorghe diferă în puncte esențiale; versiunea memoriei locale se datorează datelor culese de doi cercetători etnografi unguri, Fülemile Ágnes și Balogh Balázs. Într-un singur punct concordă: Munteanu
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
-ne și ne mântuiește pe noi! Înscrierea corectă în Sfânta Tradiție sau Predanie reprezintă cerința fundamentală pentru orice creștin autentic. Astfel, îndemnul deloc de neglijat Înapoi la Tradiție! ar putea fi reformulat prin apelul revigorant Înainte la Sfânta Tradiție! Discursul istoriografic și prin extensie, discursul intelectual, trebuie să țină cont de toate aceste realități intrinseci ale noțiunilor de Biserică, Tradiție și națiune atunci când încearcă contextualizarea lor într-un cadru specific. Printr-o punere corectă a acestor termeni în ecuația unei dezbateri
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman România post 1989, Catherine Durandin & Zoe Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Florea Ioncioaia, Revolta ierarhiei. O discuție asupra temei elitelor și a proiecției sale istoriografice, în Xenopoliana, Buletinul Fundației Academice A. D. Xenopol, Iași, an IV, nr. 1-4, 1996, p. 56: "Dezbaterea asupra elitelor apare sub forma mai multor categorii de enunțuri culturale. Pe de o parte, avem un discurs științific, ale cărui mijloace și finalități
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tom. III (1964), Mihail Kogălniceanu. Texte social politice alese (1967), Independența - lupta milenară a poporului român (1977), Dicționar diplomatic (1979), Unirea Principatelor și Puterile europene (1989). El însuși a coordonat asemenea volume, în colaborare, fie că e vorba de studii istoriografice (A.D. Xenopol, 1972; Istoria ca lectură a lumii, 1994 sau de teme strâns legate de marea linie a cercetărilor sale (Cuza Vodă - in memoriam, 1973; România în relațiile internaționale. 1699-1939, 1980ă, partea de cercetare personală referindu-se în special la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
sărac, dar fericit că am apucat zilele mari pe care le-a vestit gândul meu, prin pana mea“. Nu se poate descrie ușor o asemenea existență. Din proximitatea ei și cu deplină Întemeiere, N. Iorga o sugera astfel, În registru istoriografic, punând accent pe latura cea PRELEGERI ACADEMICE 53 mai semnificativă a operei: „Știința istoriei va ști să arate cât de mare a fost rolul acelui care, venit Într-un moment când studiile de trecut se opreau la cercetarea migăloasă a
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
p. 205 (infra: Scrieri). 4 Ibidem, p. 210, 213. 5 Ibidem, p. 216. 6 Cf. Al. Zub, Ranke et la pensée organiciste dans la culture roumaine, În Nouvelles Études d’Histoire, VIII, București, 1990, p. 195-210. 7 Idem, Junimea. Implicații istoriografice, Iași, 1976, p. 262-268, 348-350; idem, Istorie, etnopsihologie și cultură În epoca Junimii: context german, În Anuar de lingvistică și istorie literară, Iași, XXXIII, 1992-1993, B, p. 35-39. 8 A.D. Xenopol, Scrieri, p. 377. 9 I. E. Torouțiu, Studii și documente
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
cea de la Liège, investigația noastră se constituie și că o secțiune distinctă, mai puțin cunoscută, a unui mare domeniu de cercetare, anume istoria formării intelectualilor și a elitelor românești. Să spunem totodată că, în afara celor deja menționați, în acest domeniu istoriografic s-au mai ilustrat Dumitru Cristian Amzăr, Dan Berindei, Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga, Nicolae Isar, Stelian Mândruț, Leonidas Rados, Vasile Pârvan, Elenă Siupiur, Maria Stan etc. De asemenea, prin partea de reconstituire a unor reglementări privind diplomele obținute de studenții
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Georges de Vlamynck), Université Libre de Bruxelles (1834-1959), Université Libre de Bruxelles, Bruxelles, 1959. Bocșan, Nicolae, Barbuta, Nicolae, Contribuții la formarea elitelor economice românești. Studenți din România și din Transilvania la Institutul Superior de Comerț din Anvers (1868-1914), în Itinerarii istoriografice. Profesorului Leonid Boicu la împlinirea vârstei de 65 de ani, coord.: Gabriel Bădărău, Iași, 1996, pp. 471-488. Bocșan, Nicolae, Contributions à la formation des élites économiques roumaines. Étudiants de Roumanie et de Transylvanie à l'Institut Supérieur de Commerce d
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de cetate în canonul literaturii de specialitate autohtone, demers de care este legat numele lui Alexandru Duțu. Imaginile și imaginarul, sensibilitatea și sensibilul sunt teme care s-au regăsit frecvent în studiile sale. Așadar, seria se gaseste sub înrâurirea tradițiilor istoriografice reprezentate de Roger Chartier și Alexandru Duțu. Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în Franța deceniului opt al veacului trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de analiză care erau cele ale istoriei socio-economice, marcând în același timp o deplasare a chestionarului, antropologia istorică, practicată de specialiști precum Jacques Le Goff sau Nathan Wachtel, a putut să ocupe avanscena istoriografica și să constituie un raspuns eficace la provocarea lansată de științele sociale. În sfârșit, istoria culturală a devenit dominantă astăzi, dar nu este deloc simplă o definire a acesteia în specificitatea ei. Oare trebuie să o definim pornind de la obiecte
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de Bruxelles, 1834-1884. Notice historique, Imprimerie P. Weissenbruch, Bruxelles, 1884, pp. XCIX-CCXVIII. 6 Vezi Nicolae Bocșan, Nicolae Barbuta, Contribuții la formarea elitelor economice românești. Studenți din România și din Transilvania la Institutul Superior de Comerț din Anvers (1868-1914), în Itinerarii istoriografice. Profesorului Leonid Boicu la împlinirea vârstei de 65 de ani, coord.: Gabriel Bădărău, Iași, 1996, pp. 471-488, respectiv Nicolae Bocșan, Contributions à la formation des élites économiques roumaines. Étudiants de Roumanie et de Transylvanie à l'Institut Supérieur de Commerce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
județele "regățene" și cele "bucovinene". Istoriografia dedicată formării intelectualității românești urmărește, de regulă, traseul academic al intelectualilor români la universitățile din țară sau din afara granițelor. Rolul social al școlii românești de diferite grade (gimnazii, seminarii, licee) nu ocupă un spațiu istoriografic atât de vast, fiind totuși consemnat în lucrări ce constituie importante puncte de reper 20. Sursele pe baza cărora s-a realizat acest capitol au inclus în primă fază lucrări generale de istorie a învățământului și de cultură și civilizație
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Eudoxiu Hurmuzachi", Rădăuți În Rădăuți, tineretul dornic de educație frecventa Liceul de băieți "Eudoxiu Hurmuzachi". Istoria acestei instituții este schițată în anuarul pe anul școlar 1921-1922 - singurul anuar publicat, de altfel. Școlii îi sunt dedicate și două monografii: un compendiu istoriografic pentru perioada 1872-1997 și o lucrare mai vastă ce o continuă și o completează pe prima - Colegiul național Eudoxiu Hurmuzachi, 1872-2008 - apărută la Rădăuți, în 2008. Încă din Cuvântul Înainte se atrage atenția asupra strămutării unei părți a arhivei liceului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
G. Călinescu, Vladimir Streinu scrie în ". Cu privire la biografia călinesciană criticul are aprecierile cele mai călduroase. G. Călinescu a avut intuiția suverană a vieții poetului: "Frumusețea este a imaginii concepute prescriptic și acreditată prin talent literar și selectarea expresivă de material istoriografic corespunzător." Exegezei îi găsește în schimb cusururi multiple, unele semnalate nedrept. Descrierea ineditelor eminesciene este socotită, cu suficiență, "simplă rezumare". Relevându-i lui Călinescu "temperamentul său critic deosebit de interesant", "resursele excepționale de scriitor", munca dârză și talentată, Streinu neagă valoarea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]