1,946 matches
-
mai poate fi salvată, căci „ieșirea la mare” este încă posibilă. Deși narațiunea este fragmentată, textul se coagulează prin câteva imagini-simbol, iar discursul naratorului-martor înregistrează evenimentele datorită perspectivei sale privilegiate. Romanul pentru adolescenți Teii înfloresc pentru Irina (1992) este o istorisire despre dragoste, la persoana întâi; idila se desfășoară între „un fecior ignorant și naiv și o fată dulce, neștiutoare”. Tot un roman, alcătuit din relatări și mărturisiri ale participanților la Unirea din 1918, este Ziua zilelor (2002). Ca dramaturg, Z
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
covârșit însă de comic. Având ca personaj central pe hlestakovianul Jorj, Umbra e mai mult o comedie de moravuri și situații decât (cum o consideră Tudor Vianu) „un mister tragic”. Punctată de fărâmituri de gândire mitică, Fata ursului include o istorisire demitizantă. „Ursul” care a furat-o în noaptea nunții pe Vidra de lângă soțul ei nu e decât ibovnicul ascuns sub piele de sălbăticiune. Satul află adevărul mult mai târziu, iar întâmplările cu urși răpitori de femei sunt relatate cam în
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
la adăpost de orice primejdie, o urcă în clopotniță. Uitând de ea, o lasă acolo până a treia zi când, alertați de dangătele clopotului stârnite de captivă, o hrănesc și o adapă cu alcool tare, îmbătând-o. Cele mai poetice istorisiri ale lui V. se cantonează într-o lume a eresurilor, cu tărâmuri de basm chiar. O țărancă bolnavă de cancer crede că a intrat în ea un șarpe (Șarpele Aliodor). Urcând în munți spre a încerca să filmeze fabuloșii cocoși
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Viața la țară Z. atinge cota maximă a realizării ca prozator, înscriind implicit un moment major în evoluția romanului românesc. Alt volum din ciclul Comăneștenilor, Tănase Scatiu, îl continuă pe primul atât de direct, încât textele par „cărți” ale aceleiași istorisiri. Reunind tipologic, dar la un nivel artistic diferit, caractere din narațiunile scurte ale autorului, romanele compun o sinteză sub mai multe aspecte. Filonul epic actualizează o temă frecventă anterior - înlocuirea în viața social-economică a boierimii de către burghezie, mai ales cea
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
literare a Societății Științifice și Literare din Iași, fusese și membru al Junimii. Ca publicist, S. e cam risipit (se ocupă de chestiuni de arhitectură, de istorie ș.a), ceea ce îi dă în vileag diletantismul. A scris și câteva proze (istorisirea naivă Cuibul cocoveicilor, înrâurită de N. Gane, și Cei de pe urmă osândiți la moarte). Împreună cu H. Tiktin începuse un dicționar român-francez-german. Cunoscător al limbii grecești, tălmăcește în 1879 cartea a patra din Istoria lui Herodot, însoțind-o cu o „precuvântare
SUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290025_a_291354]
-
erau motivați să efectueze controale oarecum perverse. Legate de aceasta sunt și povestirile despre cum se încerca respectarea aparențelor privitoare la reglementările legale la vamă. O relatare frecventă a fost cea despre îmbrăcarea mai multor tricouri înainte de graniță. O altă istorisire, unică, dar sugestivă, este cea a unei tinere care a fost cu mama ei să-și cumpere haine pentru banchetul de absolvire a liceului. Ea a spus că și-a cumpărat lucruri noi, iar pe cele vechi (special îmbrăcate înainte de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ostentativă în Ascensiune nocturnă (1984), relatarea fiind însoțită de comentarii auctoriale destinate să releve caracterul de facere, de literatură. Declarându-se „cronicar” al activității de pe un șantier, naratorul anunță că va înfățișa o faptă de eroism, dar amână mereu începerea istorisirii, introduce preliminarii, digresiuni, intercalează chiar un episod fantastic (ridicarea cuiva în văzduh, legat de piciorul unui vultur uriaș) și își motivează insistent procedările. Epicul se reduce la traversarea de către un muncitor, pe brânci, a unei conducte, pentru introducerea unui cablu
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
această carte semnale de intertextualitate, de referiri la mitologia românească (un exemplu, între altele, e oferit de scenariul mioritic al uciderii lui Daie Gulu, cel nemuritor, de către doi mocani). Un repertoriu de ingrediente din basme, balade, povestiri fantastice folclorice și istorisiri de demonologie populară e mobilizat în capitolul Un orb, unde e prezentată povestea misteriosului personaj Sfânta de pe Vale: oaia năzdrăvană, viziunea paradisiacă a „gurii de rai”, șerpii și smârcul malefic, câinele iadului, fata frumoasă și iubeață ca metamorfoză vicleană a
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
Și, îndeobște, scrierile de orientare sociologică și le concepe ca pe niște „studii asupra sufletului și vieții țărănești”. O manieră de abordare de sorginte poporanistă, de pe urma căreia și literatura lui are de câștigat. Relevând o plăcere, ca de șezătoare, a istorisirii, suita narativă Din povestirile unui vânător de lupi (1912), cam simpluță altminteri, e înviorată de buna intuiție a sufletului infantil. Povestind, autorul își exercită pornirea de a instrui, de a lămuri pe cei înțeleniți în neștiință. Și, totodată, de a
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
l-au fost ars odată Muntevechelul, fiind haliv la leatul turcesc 230, iar de la Hristos 817”). Cronica lui P. dispune de realizări ce depășesc vizibil tiparele din povestirile identificate în letopisețele predecesorilor săi. Construcția narațiunii - fie că este vorba de istorisiri moralizatoare, de pamflete (dușmanii scriitorului sunt nenumărați, ai domnitorului la fel) ori de un fel de proză de aventuri (precum cea care relatează „răpirea lui Nicolae Mavrocordat”) - este mereu complicată, cu conjecturi interesante, cu intersectări și supraetajări dibaci utilizate. Aceste
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
Posedat, ca un alt Hamlet, de voința de a face lumină, de a împrăștia misterul ce învăluie de mulți ani împrejurările dispariției fără urmă a tatălui său, tânărul procuror Tică Dunărințu determină (cam în același fel în care sunt coordonate istorisirile din Patul lui Procust ale lui Camil Petrescu) mai mulți inși de vârste și profesii diferite să relateze tot ce știu despre cel dispărut și despre oamenii cu care el avusese mai mult de-a face, evocând astfel și ambianța
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
să transform povestirea în proză beletristică”), senzația de ficțiune stăruie peste tot. Regretul pentru vremurile trecute revine mereu și Galațiul devine un fel de Arcadie pierdută. Alt volum memorialistic, Amintiri din război. 1941-1944 (1998), păstrează același timbru discret, dar aici istorisirea este mai înnegurată. Războiul este văzut ca o nenorocire ce mutilează fizic și psihic, legând în același timp oamenii sub semnul solidarității. Autorul-narator, medic pe frontul rusesc, comentează situația trupelor românești, al căror rol era să întârzie contraofensiva sovietică, și
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
ca planta” și de aceea scriitorului nu îi rămâne decât să întreprindă, fără preocupări de artă, de stil, „studiul exact al mediului”, stabilind „stările lumii exterioare, care corespund stărilor lăuntrice ale personajelor”. Nu e câtuși de puțin necesar ca o istorisire să fie „ciudată”, ci, dimpotrivă, „cu cât va fi mai banală, cu atât va deveni mai tipică”. Totul în romanul naturalist se rezumă, după Zola, la „a face să se miște personaje reale într-un mediu real”. A da cititorului
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
1976; ed. (Jurnalul unui cobai. 1940-1954), îngr. Maria Cordoneanu, pref. Vasile Igna, Cluj-Napoca, 1994; Povestind copiilor, București, 1990; Poeme, îngr. și pref. Ilie Constantin, Iași, 2000. Traduceri: Marie-Anne Desmarest, Torente, București, 1943; Konstantin Simonov, Apărarea Moscovei, București, 1944; Nikolai Tihonov, Istorisiri din Leningrad, București, 1944; Mihail Șolohov, Școala urii, București, 1944; Jean Richard Bloch, Toulon, București, 1945; A. S. Pușkin, Basme..., cu ilustrații de Th. Kiriacoff-Suruceanu, București, 1945, Ruslan și Ludmila, București, 1951; Tălmăciri după opt poeți europeni, cu portrete de Mircea
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
orice autenticitate. Adevărul este că de la început prozatorul narează întâmplări neobișnuite, stranii, multe comice până la absurd, fapte comise de inși într-o ureche, dezvăluie comportamente „buimace”, născociri ale unor minți ce funcționează anapoda, iar tot ce se petrece, în orice istorisire, e îmbibat de poezia Bărăganului, a bălților dunărene, a Deltei. O poezie de genul celei cuprinse în eposul sadovenian, dar pigmentată de țărănisme iuți, asemănătoare parțial acelora din Desculț al lui Zaharia Stancu, de exotisme și senzualități vrednice de Panait
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
nimic din ce își pune în gând nu încadrează un spectacol al răsturnărilor și prefacerilor social-istorice, iar romanul nu devine o cronică sau o frescă, cu toate că dezvăluie unele consecințe ale procesului de restructurare socială. Istoria e absorbită de geografie. Discontinuă, istorisirea e o succesiune de momente, de frânturi de viață, un potpuriu de situații, un caleidoscop. Plecat din satul de baștină, copil, Ion Mohreanu, pierzându-și tatăl, își ia lumea în cap, intră slugă la stăpân, prilej pentru scriitor de a
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
iau foarte în serios rețeta genului, păstrând o distanță confortabilă, unde se instalează ironia subțire și spiritul parodic. Romanul Zmeura de câmpie este o carte solidă, dar nu fără o intenție demonstrativă explicită. Textul este compus dintr-o sumă de istorisiri sau de versiuni particulare ale acelorași fapte. Unii știu adevărul, iar alții povestesc și construiesc scenarii cu pornire de la el. În mintea unui personaj, Radu A. Grințu, profesor de țară care visează să facă film, istorisirile sunt asimilabile unor scenarii
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
dintr-o sumă de istorisiri sau de versiuni particulare ale acelorași fapte. Unii știu adevărul, iar alții povestesc și construiesc scenarii cu pornire de la el. În mintea unui personaj, Radu A. Grințu, profesor de țară care visează să facă film, istorisirile sunt asimilabile unor scenarii pe o temă dată. Acest Grințu, ca și Zare Popescu, un autodidact pasionat de disciplina istoriei, sunt niște veritabile șeherezade. Zare Popescu are și o teorie ingenioasă despre relația aleatorie dintre obiect, oameni, nume și povești
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
Lirismul discret, narațiunea lentă, întârziată prin exploatarea unor stări dramatice neostentative, difuze, precum descumpănirea, nedumerirea, dar și buna motivație în ceea ce privește gestul, felul de a vorbi al personajelor trimit către o posibilă înscriere a lui P. în familia prozatorilor câmpiei românești. Istorisirea din Cale grea poate figura ca text-probă. Câteva traduceri, din H. Sienkiewicz, din finlandezul Pietari Päivärinta, din Maxim Gorki, apărute în preajma anului 1900, sunt apropiate ca tonalitate de proza autorului brașovean. În schimb, în Liniștea casei (1890) eșuează o tentativă
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
este condamnat de Tribunalul Regiunii a 2-a Militare la paisprezece ani de muncă silnică pentru „crima de uneltire contra ordinii sociale”. Faptele incriminate au fost: de a-l fi instigat pe Noica să scrie o carte „dușmănoasă”, în speță „istorisirile” acestuia din Hegel, de a fi făcut să circule volumul lui Emil Cioran La Tentation d’exister, de a fi transcris, multiplicat și răspândit Lettre à un ami lointain, scrisoarea lui Cioran către Noica, apărută în „La Nouvelle revue française
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
sunt îmbogățite în manieră esopică autohtonă. Înrudirea cu poveștile și istorioarele orientale poate fi identificată și în O șezătoare la țară, publicată în două părți, în 1851-1852. Dar scrierea este mult mai aproape de spiritul folclorului românesc. E un amalgam de istorisiri, snoave, proverbe, strigături, cântece, vorbe de duh subordonate unei scheme epice. Compoziția anticipă Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu, intervențiile participanților la șezătoare - conturând o tipologie morală și socială - sunt și aici gândite scenic, după un anume ceremonial. Numai că spectacolul
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
prăvăliei. Refuzând, sub cuvânt că băiatul trăiește, văduva ia contact cu toți cei năpăstuiți de omul infernal și, la momentul oportun, împinge pe unul dintre ei, un fel de duh al pustiei, Alimandru, soț al unei „strigoaice”, să-l împuște. Istorisirea curge sobru, într-un climat de existență ardelenească patriarhală, fără pitoresc și, în genere, fără descripție, ritmată de patru „întâmplări”, ultima constând în revederea de către narator a lui Alimandru - între timp întemnițat, la cincisprezece ani după moartea bătrânei - în „hodaia
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
istorisește, precum faptele apostolilor. Pentru creștini, există un sit privilegiat în care, zi de zi, an de an, se deapănă această povestire. Cadrul în care povestea Evangheliei continuă să fie spusă și ascultată este Liturghia Bisericii. Teologia narativă cere ca istorisirea poveștii revelației lui Dumnezeu să cuprindă atât kerygma apostolică, cât și dogma Bisericii. Întemeierea dogmelor nu se poate dispensa de recursul - complementar, firește - la istoricitate. Este imposibil de acceptat un discurs despre Sfânta Treime fără aproprierea subiectivă a revelației lui
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de pildă istoria unui tânăr muncitor care, după vorba autorului nuvelei (Constantin Chiriță - n.n.), „cucerește viața” (Matei Ion a cucerit viața). Intenția povestitorului e lăudabilă. Matei Ion Însă străbate o viață absolut identică celei a lui Nicula Petcu, din altă istorisire, Biruința de Alexandru Gârneață. În viața primului se Întâmplă un fapt foarte asemănător cu cel din viața ucenicului Năsturaș, care, la rândul său, „descoperă viața” Într-o nuvelă de N. Jianu. (Ă). Ba În volumașul lui Constantin Chiriță găsim și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acestuia. (Ă). Romanul istorisește cum partidul mobilizează și conduce masele la Înfăptuirea măreței construcții din care face o cauză a Întregului popor muncitor. Asistăm la succesiunea episoadelor În care se dă greaua bătălie a organizării șantiereJor. (Ă). Epicul romanului e istorisirea biruirii piedicilor, de la cele mai mari la cele mai mărunte. (Ă). Ofensiva comuniștilor va rupe plasa abilă pe care a țesut-o dușmanul. Ordinele transmise direct de la legațiile anglo-americane prin „stelatul” și misteriosul domn Caraman, spun răspicat: «În curând războiul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]