2,990 matches
-
Vaussard, toate au strîns scrierile sale și au contribuit la difuzarea ideilor lui, afirmînd și clarificînd o filosofie creștin-democrată. Aceasta a fost tratată într-o serie de cărți fundamentale: Italy and fascism, publicată la Londra în 1926, apoi tradusă în italiană, germană, franceză și spaniolă; La comunità internazionale e il diritto di guerra (1929); La società: sua natura e leggi (1935); Politica e morale (1938) continuată în 1953 prin Conscienza e politica, în care sublinia dimensiunea etică a politicii; Nazionalismo e
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care, cu 66,4% de voturi, Austria a aderat la Uniunea Europeană. Dar nu a știut să împiedice progresarea rapidă a unei drepte naționaliste și puternice în alegerile din 9 octombrie 1994, în detrimentul celor două mari partide ale coaliției. Democrazia Cristiana Italiana, de la hegemonie la cădere. Partidul Creștin-Democrat a debutat în Italia anului 1945 printr-o lungă perioadă de deținere a puterii, fără întrerupere, spre deosebire de Germania și Austria, pînă în 1992. Istoria DCI se identifică cu aceea a Italiei și cu aceea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de colateralismul mai multor organizații capabile să îi asigure prezența în diferitele componente ale societății: Acțiunea Catolică, puternica Coldiretti, Confederația Națională a Cultivatorilor fondată în 1944 de Paolo Bonomi, foarte influentă în rîndul micilor proprietari și fermieri, sindicatul CISL, Confederazione Italiana Sindicati Lavoratori, născută din ruptura unității sindicale în 1948, ACLI-urile sau Associazioni Cristiane Lavoratori Italiani, structură parasindicală creată în 1944 pentru a oferi o formațiune și o încadrare muncitorilor creștini angajați în sindicatul unitar. Totuși, relațiile cu ierarhia au
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
creștin-democrată / Partidul popular ceh Cipru Democratic Rally of Cyprus Danemarca Kristeligt Folkeparti Elveția Partidul popular creștin-democrat elvețian Estonia Isamaa pro Patria Franța Centrul social-democraților Germania Christlich Demokratische Union Christlich Soziale Union Grecia Nea Demokratia Irlanda Fine Gael Italia Partito Popolare italiano Lituania Partidul creștin-democrat lituanian Luxemburg Partidul social-creștin Malta Partit nazzjonalista Norvegia Kristelig Folkeparti Olanda Christen Democratisch Appel România Partidul național țărănist creștin-democrat Sant-Marino Partito democratico cristiano sanmarinese Slovacia Mișcarea creștin-democrată din Slovacia Slovenia Creștin-democrații sloveni Spania Partido nacionalista vasco Unió
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a Lituaniei Polonia Partidul creștin-democrat al muncii PARTIDUL POPULAR EUROPEAN 1) Partide membre Belgia Christelijk Volkspartij Parti social chrétien Franța Centre des démocrates sociaux Germania Christlich Demokratische Union Christlich Soziale Union Grecia Nea demokratia Irlanda Fine Gael Italia Partito Popolare italiano Luxemburg Partidul social-creștin Olanda Christen Democratisch Appel Spania Partido nacionalista vasco Unió democrática de Catalunya Partido popular 2) Partide asociate Austria Österreichische Volkspartei Malta Partit nazzjonalista Suedia Kristdemokratiska Samhallspartiet 3) Partide cu statut de observator Finlanda Kansallinen Kokoomus Suedia Moderata
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Communauté européenne du Charbon et de l'Acier (Comunitatea europeană a Carbonului și Oțelului) CED Communouté européenne de défense (Comunitatea europeană de apărare) CEI Conferința episcopală italiană CFTC Confédération française des Travailleurs chrétiens (Confederația Franceză a Muncitorilor Creștini) CISL Confederazione italiana Sindicati Savoratori (Confederația Italiană a Sindicatelor Muncitorești) CSU Christlich Soziale Union (Uniunea Creștin Socială), Germania CSV Christlich Soziale Volkspartei (Partidul Popular Creștin Social), Luxemburg CVP Christlijke Volkspartij (Partidul Popular Creștin), Belgia DCI Democrazie cristiana italiana (Democrația creștină italiană) FNC Fédération
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a Muncitorilor Creștini) CISL Confederazione italiana Sindicati Savoratori (Confederația Italiană a Sindicatelor Muncitorești) CSU Christlich Soziale Union (Uniunea Creștin Socială), Germania CSV Christlich Soziale Volkspartei (Partidul Popular Creștin Social), Luxemburg CVP Christlijke Volkspartij (Partidul Popular Creștin), Belgia DCI Democrazie cristiana italiana (Democrația creștină italiană) FNC Fédération nationale catholique (Federația națională catolică), Franța FUCI Federația universitară catolică italiană IDC Internaționala creștin-democrată JAC Tineretul creștin-țărănesc JEC Tineretul studențesc creștin JOC Tineretul muncitoresc creștin KDNP Partidul popular creștin-democrat ungar KIK Clubul intelectualilor catolici, Polonia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
MARTINA, La Chiesa in Italia negli ultimi trent' anni, Roma, 1977, p. 33. 11 Aldo LEONI, Sociologia religiosa di una diocesi (Mantova), Roma, 1952, 225 p. 12 Giacomo MARTINA, La Chiesa, op. cit., p. 36. 13 Agostino GIOVAGNOLI, "L'Azione Cattolica italiana dal 1948 al 1958", in Chiesa e progetto educativo nel secondo dopoguerra 1945-1958, Brescia, 1988, pp. 117-154. 14 Luigi GIUSSANI, Le mouvement Communion et Libération. Entretiens avec Robi Ronza, Paris, 1988, pp. 9-30. 15 Marco FOLLINI, L'arcipelago democristiano, Bari
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1994. Gianni BAGET-BOZZO, Il partito cristiano al potere. La DC di De Gasperi e di Dossetti 1945-1954, Florența, 1978, 572p. 16 Actele au fost publicate de editura DC-ului, Cinque Lune, in 1962, 1963, 1964. 17 I problemi dell' economia italiana: superamento della crisi e nuove prospettive di sviluppo sociale. Atti del Convegno nazionale di Studi, Perugia, 9-12 dicembre 1972, 3 vol., Roma, 1973. 18 Marco FOLLINI, L'arcipelago, op. cit., p. 14. 19 Giorgio GALLI, Il bipartismo imperfetto, Bologna, 1966 și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
neoguelfismo alla democrazia cristiana, Roma, Studium, 1963, 182 p., și Arturo Carlo JEMOLO cu Chiesa e Stato in Italia negli ultimi cento anni, Torino, Einaudi, 1974. Istoria Partidului Popular a fost schițată de Gabriele DE ROSA, în Il Partito Popolare Italiano, Bari, Laterza, 1966, reeditată în 1976, 339 p. Despre refacerea democrației creștine după război ne informează Jean-Dominique DURAND în L'Eglise catholique dans la crise de l'Italie (1943-1948), Roma, EFR, 1991, 863 p, Pietro SCOPPOLA, în La proposta politica
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
l'apertura a sinistra. La DC di Fanfani e di Moro 1954-1962, Florența, Vallecchi, 1977, 383 p. Stefano TRINCHESE a publicat recent un frumos studiu despre influența catolicismului german în Italia, Governare dal Centro: il modello tedesco nel "cattolicesimo politico" italiano del'900, Roma, Studium, 1994, 247 p. Datorită lucrărilor lui Manuel BRAGA DA CRUZ, putem înțelege foarte bine situația din Portugalia: As Origens da Democracia Cristă e o Salazarismo, Lisabona, Presença, 1988, 294 p. Despre Elveția avem o remarcabilă sinteză
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cheio, adică "de bune intenții e plin infernul", ceea ce nu presupune un sens identic. Cu atît mai diferențiate sînt construcțiile ce țin de limbile istorice, încît iarba rea nu piere, expresie foarte plastică în română, are corespondente destul de neutre în italiană: la malerbe cresce presto "iarba rea crește repede" sau chiar erba cattiva cresce "iarba rea crește". În mod similar, pentru semnificația "plouă foarte tare", majoritatea limbilor europene folosesc construcții care conțin numele unui recipient (din care se presupune că ar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe terenul lingvisticii de Școala neogramatică, deși, asemeni lui Croce, acest lingvist își exprimă explicit nonaderența la temeiul științific pozitivist 123. Nici hegelianismul nu este însă receptat întotdeauna în forma lui originară, acest lingvist urmînd uneori calea deschisă de neohegelienii italienei. Pornind de la sugestiile oferite de opera lui A r i s t o t e l, Coșeriu precizează că limbajul este anterior distincției dintre existență și inexistență sau dintre adevăr și neade-văr124, fiindcă, luat ca atare, el nu face decît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cele mai importante. Constatarea umaniștilor italieni că limba lor este urmașa limbii latine populare, deci nu a celei scrise, a dus la ideea că romanii aveau, de fapt, două aspecte ale limbii lor: unul vorbit și unul scris. Apoi, dacă italiana se prezenta atunci numai ca limbă vorbită se ivea necesitatea de a avea și o corespondentă scrisă, și atunci s-a născut inițiativa de a crea o limbă italiană literară. Lucrurile nu s-au oprit însă aici, modelul de excelență
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se poate spune Buen dia și Buenos dias, însă nu se poate spune *Buena noche, ci Buenas noches, adică numai la plural. În mod similar, există formule tradiționale cu care se încep basmele: în franceză, Il était une fois, în italiană, C'era una volta, în germană, Es war einmal, în engleză, Once upon a time, iar, în română, A fost odată (ca niciodată). Vorbitorul unei limbi are în conștiința sa asemenea norme și formule, care îl fac să dea expresie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de vocație pictorică, în vreme ce la Giambattista Marino prevala muzica. Identică la Marino și Dimov este exhibarea verbală până la saturație. Despre marinism în genere, despre Marino în special, Attlio Momigliano scria tranșant: " Sentimentul e sufocat de virtuozitate, poezia de elocvență" (Letteratura italiana, 1936). La rându-i, Dimov amplifică (prin reluări în exces) un cuvânt, o imagine, un nucleu mental, risipindu-se în eforturi variaționale. Prețiozitățile, tiradele lui lirice, mostre de oratorie savantă, cresc pe un fond unduitor, pe cât de pasional, pe atât
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Gerald Green, care face cunoscute marelui public atât evenimentul, cât și termenul. Peste o sută de milioane de americani urmăresc măcar în parte acest serial, care traversează Atlanticul și introduce cuvântul în presa europeană. El este adoptat în franceză și italiană cu sensul nou, desprins de noțiunea de "sacrificiu", iar în Statele Unite ocultează până la urmă celelalte cuvinte folosite anterior. Termenul "holocaust" cunoaște o răspândire mondială, iar Elie Wiesel însuși ajunge să regrete că a contribuit la ea. Lingvistul francez Gilles Petrequin
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
coloniale, Flammarion, Paris, 2006. Leibowitz, Yeshaiah, "Épreuve et crainte de Dieu dans le livre de Job", trad. din ebraică de Judith Kogel, Les Cahiers du Judaïsme (16), 2004, pp. 21-27. Levi, Primo, Si c'est un homme, reed., trad. din italiană de Martine Schruoffeneger, Pocket, Paris, 1990. Lévy, Isaac Jack, And the World Stood Silent. Sephardic Poetry of the Holocaust, University of Illinois Press, Urbana/Chicago, 1989. Levy, Daniel și Sznaider, Natan, Erinnerung im globalen Zeitalter: Der Holocaust, Suhrkamp, Frankfurt-pe-Main, 2001
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Jorge Semprun și Alain Finkielkraut, "Comment transmettre l'inimaginable", L'Express, 19 ianuarie 1995. 9 "Auschwitz: le cri de la mémoire", interviu cu Boris Cyrulnik, Le Monde, 25 ianuarie 2005. 10 Primo Levi, Si c'est un homme, reed., trad. din italiană de Martine Schruoffeneger, Pocket, Paris, 1990 [Mai este oare acesta un om?, trad. de Doina Condrea Derer, Polirom, Iași, 2004, p. 7 n. trad.]; vezi și interviul cu Jean-Pierre Azéma, op. cit. 8 9 1 SUFERINȚA CA IDENTITATE Mulțumiri Cuvânt înainte
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
economic, tehnologic. Totuși, în linii generale, se pot remarca trei influențe majore, dar cu impact diferit, care au modelat fondul lingvistic autohton. Nu putem discuta de o filiație clasică de la limba latină la cea română, așa cum se întâmplă în cazul italienei, de pildă. Dar, totuși dintre toate înrâuririle, latina și-a pus cel mai vizibil amprenta. Marcarea profundă și durabilă a limbii noastre de către latină se explică prin faptul că Dacia a fost cucerită de cea mai importantă forță politică și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
orientală a romanității. A rupt vechile legături cu Noricum și Reția unde, astăzi, doar în estul Elveției și nord estul Italiei mai subzistă retrase graiurile reto romane (cele mai apropiate de limba română și care formează o veritabilă punte spre italiană și franceză). Factorul slav a avut ca rezultat dispersarea romanității orientale și, implicit, apariția unor dialecte distincte: daco româna, aromâna, megleno româna și istro româna. Din cauza absenței unor refugii naturale generoase, așa cum se găseau în nordul Dunării, comunitățile latinofone din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
În fața unei pânze din 1958, care reproducea mănușa roșie pictată cu patruzeci și patru de ani În urmă, În Enigma fatalității (deși timpul era suspect la un artist care falsifica uneori data propriilor opere), contemplând gânditoare pictura, Olvido murmurase În italiană acel taci și odihnește-te: aici se sfârșește cântul. Al vieții tale. Al vechiului bocet. Apoi Îl privise pe Faulques cu ochi nespus de triști și, În lumina romană, albă și fantomatică ce Înviora casa, povestise că Înainte nu era
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dintr-o Încercare de a explica pluralul din Geneza 1:26 (În latină: „Faciamus hominem”) drept referire la Lucifer și la asociații săi (Lucifer fuit locutum im persona sociorum: limba lui Burci se situează pe la jumătatea drumului Între latină și italiană). Episodul trebuie să fie o variantă locală, deoarece nu apare În alte izvoare. În rest, „concorricii” sînt riguros bogomili, fideli textului din Interrogatio. Moneta da Cremona subliniază de mai multe ori că pentru catharii monarhieni Dumnezeu este Creatorul materiei primordiale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
țărilor cu valori similare [pentru cele cinci dimensiuni]. Toate țările latine, de exemplu, înregistrează valori ridicate pe axa distanței față de putere și a evitării incertitudinii. Țările latine (în care astăzi se vorbește o limbă romanică, de pildă spaniola, portugheza, franceza, italiana) au moștenit cel puțin o parte a civilizației lor de la Imperiul Roman. În zilele sale, Imperiul Roman se caracteriza prin existența unei autorități centrale la Roma și un sistem de legi aplicabile cetățenilor de pretutindeni. Acest fapt a sădit în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rangul, sexul, vârsta interlocutorului: omae, kimi, ariate, kisama, anata-sama etc.; referirea reverențioasă la interlocutor se face prin utilizarea unei forme de persoana a II-a în română (dumneata, dumneavoastră), dar printr-o formă pronominală de persoana a III-a în italiană (lei). Continuumul temporal este segmentat diferit de la o limbă la alta prin formele verbale (prezența în engleză/absența în română a timpului present perfect; prezența în engleză/absența în română a aspectului continuu gramaticalizat etc.) sau prin reguli de concordanță
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]