3,541 matches
-
informați asupra drepturilor și responsabilităților lor; perioada de manifestare repetitivă a atacurilor și abuzurilor suficientă pentru a delimita mobbing-ul a fost redusă de la 6 luni (în versiunea originală a LIPT) la 3 luni. Instructajul premergător chestionarului a solicitat evaluarea fiecărui item din perspectiva ultimelor 3 luni de activitate profesională. Chestionarul final a avut 47 de enunțuri, fiecare cu trei variante de răspuns: „extrem de rar sau niciodată”, „săptămânal”, „zilnic sau aproape zilnic”. 3.5.2. Chestionarul pentru determinarea nivelurilor de stres, anxietate
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru a servi atât cercetătorilor, cât și clinicienilor. El a fost construit pe eșantioane nonclinice și poate fi aplicat subiecților cu vârste peste 17 ani. DASS42 cuprinde trei scale separate pentru fiecare dimensiune (depresie, anxietate și stres), fiecare cu 14 itemi. Scala originală cuprindea patru niveluri de severitate fiind aplicabilă fiecărui item. Pentru această cercetare, scala de răspuns a fost extinsă la șapte niveluri, pentru a delimita mai fin frecvența cu care subiecții experimentează aceste trăiri, pentru a surprinde mai exact
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
construit pe eșantioane nonclinice și poate fi aplicat subiecților cu vârste peste 17 ani. DASS42 cuprinde trei scale separate pentru fiecare dimensiune (depresie, anxietate și stres), fiecare cu 14 itemi. Scala originală cuprindea patru niveluri de severitate fiind aplicabilă fiecărui item. Pentru această cercetare, scala de răspuns a fost extinsă la șapte niveluri, pentru a delimita mai fin frecvența cu care subiecții experimentează aceste trăiri, pentru a surprinde mai exact nivelul de stres, anxietate și depresie, dar și pentru a reduce
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
anxietate și depresie, dar și pentru a reduce biasul de dezirabilitate. 3.5.3. Chestionarul pentru determinarea nivelului de inteligență emoțională A fost construit plecându-se de la un chestionar elaborat de Reuven Bar-On, care cuprinde, în varianta originală, 131 de itemi. Datorită controverselor legate de operaționalizarea acestui concept, am selectat itemii corespunzători acelor dimensiuni în privința cărora există consens în comunitatea științifică: conștientizarea propriilor emoții, controlul trăirilor, automotivarea, cunoașterea emoțiilor celorlalți (empatia) și gestionarea emoțiilor celorlalți. Chestionarul folosit a cuprins 42 de
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dezirabilitate. 3.5.3. Chestionarul pentru determinarea nivelului de inteligență emoțională A fost construit plecându-se de la un chestionar elaborat de Reuven Bar-On, care cuprinde, în varianta originală, 131 de itemi. Datorită controverselor legate de operaționalizarea acestui concept, am selectat itemii corespunzători acelor dimensiuni în privința cărora există consens în comunitatea științifică: conștientizarea propriilor emoții, controlul trăirilor, automotivarea, cunoașterea emoțiilor celorlalți (empatia) și gestionarea emoțiilor celorlalți. Chestionarul folosit a cuprins 42 de itemi, fiecare cu cinci variante de răspuns, de la „întotdeauna” la
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Datorită controverselor legate de operaționalizarea acestui concept, am selectat itemii corespunzători acelor dimensiuni în privința cărora există consens în comunitatea științifică: conștientizarea propriilor emoții, controlul trăirilor, automotivarea, cunoașterea emoțiilor celorlalți (empatia) și gestionarea emoțiilor celorlalți. Chestionarul folosit a cuprins 42 de itemi, fiecare cu cinci variante de răspuns, de la „întotdeauna” la „aproape niciodată”. 3.5.4. Chestionarul pentru determinarea nivelului de coping Instrumentul a fost creat în baza a două chestionare similare: Inventarul de Coping Proactiv (PCI), elaborat de Esther Greenglass, Ralf
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Chestionarul pentru determinarea nivelului de coping Instrumentul a fost creat în baza a două chestionare similare: Inventarul de Coping Proactiv (PCI), elaborat de Esther Greenglass, Ralf Schwartzer și Steffen Taubert în 1999, la Universitatea York din Canada, cu 54 de itemi și șapte scale. Al doilea a fost cel elaborat de Stephen J. Havlovic și John P. Keenan și se regăsește în studiul „Coping with work stress: the influence of individual differences” (în Perrewe, 1991, pp. 199-212), are 26 de itemi
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
itemi și șapte scale. Al doilea a fost cel elaborat de Stephen J. Havlovic și John P. Keenan și se regăsește în studiul „Coping with work stress: the influence of individual differences” (în Perrewe, 1991, pp. 199-212), are 26 de itemi și variantele de răspuns folosesc o scală Lickert cu cinci trepte. Instrumentul nostru a reunit scalele celor două chestionare, cu mici modificări (de exemplu excluderea consumului de alcool ca stil propriu-zis de coping și considerarea sa ca o manifestare a
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
număr de patru chestionare: un chestionar care se adresează persoanelor care dețin funcții de conducere în cadrul companiei și vizează investigarea măsurii în care cele trei politici de personal se regăsesc în cadrul strategiei de personal a companiei; acest instrument cuprinde 15 itemi și un coeficient de validitate de 0,90; un chestionar (A1) care vizează aceleași politici de personal, dar de data aceasta evaluate din perspectiva angajaților din compania respectivă; chestionarul cuprinde 21 de itemi și are un coeficient de validitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
personal a companiei; acest instrument cuprinde 15 itemi și un coeficient de validitate de 0,90; un chestionar (A1) care vizează aceleași politici de personal, dar de data aceasta evaluate din perspectiva angajaților din compania respectivă; chestionarul cuprinde 21 de itemi și are un coeficient de validitate de 0,95; un chestionar (A2) care măsoară indicele de conflict din cadrul grupurilor de muncă și care se adresează tot angajaților; instrumentul are un număr de 20 de itemi și un coeficientul de validitate
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
respectivă; chestionarul cuprinde 21 de itemi și are un coeficient de validitate de 0,95; un chestionar (A2) care măsoară indicele de conflict din cadrul grupurilor de muncă și care se adresează tot angajaților; instrumentul are un număr de 20 de itemi și un coeficientul de validitate de 0,87; un alt chestionar (A3) vizează stilul de abordare a situațiilor conflictuale, adresat tot angajaților și având un număr de 35 de itemi; coeficientul de validitate al chestionarului este de 0,87. Cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
adresează tot angajaților; instrumentul are un număr de 20 de itemi și un coeficientul de validitate de 0,87; un alt chestionar (A3) vizează stilul de abordare a situațiilor conflictuale, adresat tot angajaților și având un număr de 35 de itemi; coeficientul de validitate al chestionarului este de 0,87. Cercetarea s-a desfășurat în cadrul a două organizații: una tradițională românească (C1), în care politicile de personal amintite lipsesc sau sunt folosite necorespunzător (nivelul salarial este scăzut, recompensele lipsesc, promovarea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
alianțelor introduce de asemenea incertitudine în ecuație. Mai mult, utilizarea autoplasării respondenților pe axă poate fi și ea problematică, întrucât nu putem fi siguri că toți votanții înțeleg în același mod axa stânga dreapta cu cele 11 trepte. Utilizarea unor itemi multipli pentru a stabili poziția respondenților, chiar și pe o singură dimensiune, ar fi fost cu siguranță utilă, însă lucrul acesta nu a fost posibil din cauza absenței acestor informații din datele utilizate. O a doua concluzie foarte importantă a studiului
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
singur o opinie publică internațională. De fapt, așa cum am văzut, nu există nici o identitate de trăire care să unească omenirea deasupra aspirațiilor fundamentale comune tuturor oamenilor. Întrucât așa stau lucrurile, americanul, indianul și rusul vor lua fiecare în considerare același item al știrii din perspectiva sa filosofică, morală și politică distinctă, iar perspectivele diferite îi vor oferi știrii o culoare diferită. Aceeași relatare a războiului din Vietnam sau a revoluției din 1968 va avea o pondere diferită ca știre ce merită
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ereditar (1869). Dar, până în anul 1900, măsurarea diferențelor individuale de inteligență devenise o temă predilectă de cercetare în rândurile psihologilor. De fapt, în jurul anului 1904, Binet și Spearman investigau deja empiric testele de inteligență utilizând testul lui Binet cu ajutorul unor itemi care în opinia lor, solicita imaginația și ceea astăzi se înțelege prin gândire divergentă (Brody, 1992; Willerman, 1986). Din acest grup făcea parte și Terman, responsabil cu revizuirea testului Binet-Simon; deși testul coeficientului de inteligență (IQ test*) era instrumentul său
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a scorurilor neobișnuite (răspunsuri oferite de maximum 5% din subiecți), măsurarea cotelor fluenței, a scorurilor procentuale și a scorurilor obținute pe baza întregului ansamblu de răspunsuri oferite de un subiect, spre deosebire de calcularea scorurilor la răspunsurile individuale dintr-o listă de itemi (Hocevar și Michael, 1979; Runco și Mraz, 1992; Runco, Okuda și Thurston, 1987). Un impediment specific testelor de gândire divergentă este posibilul efect al fluenței de contaminare mai ales asupra cotelor de originalitate (Hocevar, 1979c, 1979; Runco și Albert, 1985
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
inventatori, Colangelo și colaboratorii săi (1992) au construit un chestionar de inventivitate prin abordarea combinată a trăsăturilor de personalitate cu performanțele. Aceste instrumente le cer, de obicei subiecților să relateze performanțele lor anterioare, însă un număr mare de instrumente includ itemi ce vizează fie numai activități curente, fie demersuri din trecut și prezent. Hocevar (1981; Hocevar și Bachelor, 1989) și Wallach (1976) consideră că autoevaluarea activității și a performanțelor reprezintă metoda cea mai indicată de măsurare a creativității. În legătură cu răspândirea inventoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetare valoroase pentru complexul creativității. Prin criteriile standard s-a stabilit că numai unele aspecte ale creativității pot fi supuse investigației. În termeni psihometrici, apare problema validității de conținut, atunci când într-un test sau în procesul de evaluare sunt incluși itemi referitori la subiecte ce se pot exprima cu ușurință în scris. Când un test nu conține un eșantion de itemi suficient de reprezentativ, validitatea de conținut devine problematică. În mod analog, cercetarea experimentală investighează anumite elemente sau trăsături ale complexului
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
investigației. În termeni psihometrici, apare problema validității de conținut, atunci când într-un test sau în procesul de evaluare sunt incluși itemi referitori la subiecte ce se pot exprima cu ușurință în scris. Când un test nu conține un eșantion de itemi suficient de reprezentativ, validitatea de conținut devine problematică. În mod analog, cercetarea experimentală investighează anumite elemente sau trăsături ale complexului creativității. Chiar dacă nu constituie cele mai importante aspecte sau trăsături, ele sunt cel mai ușor de demonstrat, de operaționalizat și
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
datat la debut și cu multiple conexiuni. Cele zece direcții reprezintă istoria naturală, religia, epistemologie și sinteză, sociologia, logica, ontologia, biologia, reprezentarea, percepția și educația. Fără îndoială, când procesul de prelucrare a întregii opere piagetiene (a peste 1 000 de itemi) ia sfârșit, se vor naște noi categorii care creează noi legături. Sub o privire suficient de antrenată și după un timp de reflecție suficient de îndelungat, putem întotdeauna deriva noi categorii. Ca în orice efort taxonomic, și aici apar probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
copiii trebuiau să o descrie pentru li se a evalua imaginația; însă, ulterior, Binet a renunțat la ea, deoarece nu a putut elabora un sistem solid de notare. Mai târziu, în testul elaborat în 1905, Binet și Simon au inclus itemi deschiși, cum ar fi găsirea unor rime, completarea unor propoziții și alcătuirea unor propoziții pornind de la trei cuvinte date, pentru a elibera creativitatea; dar, și de această dată, într-o versiune ulterioară a testului el a renunțat la itemii care
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
inclus itemi deschiși, cum ar fi găsirea unor rime, completarea unor propoziții și alcătuirea unor propoziții pornind de la trei cuvinte date, pentru a elibera creativitatea; dar, și de această dată, într-o versiune ulterioară a testului el a renunțat la itemii care evaluau creativitatea (Brown, 1989). Se pare că problemele lui Binet cu testele de creativitate au prefigurat frustrările pe care aveau să le resimtă timp de mai mult de un secol cercetătorii din acest domeniu. J.P. Guilford este unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
componentă a prelucrării informațiilor care s-a dovedit cea mai potrivită pentru identificarea persoanelor ce gândesc creativ implica trecerea dezinvoltă de la un sistem conceptual la altul (green-blue, pe de o parte și, pe de altă parte, blue-green). Alt tip de item (Sternberg și Gastel, 1989a, 1989b) le cerea subiecților să rezolve probleme analogice sau de alt tip inductiv, dar fie cu premise reale (de exemplu, „Păsările pot zbura”), fie cu premise ireale (de exemplu, „Vrăbiile pot juca șotron”). Rezultatele la itemii
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
item (Sternberg și Gastel, 1989a, 1989b) le cerea subiecților să rezolve probleme analogice sau de alt tip inductiv, dar fie cu premise reale (de exemplu, „Păsările pot zbura”), fie cu premise ireale (de exemplu, „Vrăbiile pot juca șotron”). Rezultatele la itemii cu premise ireale s-au legat într-o mică măsură de rezultatele testelor convenționale vizând inteligența fluidă, iar premisele ireale s-au dovedit cel mai bun indicator pentru capacitatea de a schimba modurile de gândire convenționale. Partea sintetică a inteligenței
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este volumul mare de timp și de cheltuieli implicate în aplicarea testelor și în notarea lor subiectivă. Spre deosebire de ei, Mednik (1962) a elaborat un test de capacitate creativă, numit „testul asociațiilor largi” (Remote Associations Test - RAT), care are 30 de itemi, este notat obiectiv și durează 40 de minute. Testul se bazează pe teoria lui conform căreia procesul gândirii creative înseamnă așezarea elementelor asociative în combinații noi, ce fie se conformează unor anumite cerințe, fie sunt utile într-un fel sau
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]