3,582 matches
-
evaluat autodeterminarea în activitatea fizică. Scorul general al autodeterminării este reprezentat de indicele de autonomie relativă (RAI), un scor unic calculat prin însumarea scorilor de la fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde 19 itemi care măsoară lipsa de motivatie (4 itemi, α =.54), reglarea externă (4 itemi, α= .81), reglarea introiectată (3 itemi, α= .62), reglarea identificată (4 itemi, α= .75) și reglarea intrinsecă (4 itemi, α= .75). Participanții au răspuns pe o scală Likert cu 5 valori (1 nu mă
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
general al autodeterminării este reprezentat de indicele de autonomie relativă (RAI), un scor unic calculat prin însumarea scorilor de la fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde 19 itemi care măsoară lipsa de motivatie (4 itemi, α =.54), reglarea externă (4 itemi, α= .81), reglarea introiectată (3 itemi, α= .62), reglarea identificată (4 itemi, α= .75) și reglarea intrinsecă (4 itemi, α= .75). Participanții au răspuns pe o scală Likert cu 5 valori (1 nu mă caracterizează deloc, 5 mă caracterizează foarte
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
indicele de autonomie relativă (RAI), un scor unic calculat prin însumarea scorilor de la fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde 19 itemi care măsoară lipsa de motivatie (4 itemi, α =.54), reglarea externă (4 itemi, α= .81), reglarea introiectată (3 itemi, α= .62), reglarea identificată (4 itemi, α= .75) și reglarea intrinsecă (4 itemi, α= .75). Participanții au răspuns pe o scală Likert cu 5 valori (1 nu mă caracterizează deloc, 5 mă caracterizează foarte bine). Versiunea în limba română a
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
scor unic calculat prin însumarea scorilor de la fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde 19 itemi care măsoară lipsa de motivatie (4 itemi, α =.54), reglarea externă (4 itemi, α= .81), reglarea introiectată (3 itemi, α= .62), reglarea identificată (4 itemi, α= .75) și reglarea intrinsecă (4 itemi, α= .75). Participanții au răspuns pe o scală Likert cu 5 valori (1 nu mă caracterizează deloc, 5 mă caracterizează foarte bine). Versiunea în limba română a celor două chestionare a provenit în urma
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde 19 itemi care măsoară lipsa de motivatie (4 itemi, α =.54), reglarea externă (4 itemi, α= .81), reglarea introiectată (3 itemi, α= .62), reglarea identificată (4 itemi, α= .75) și reglarea intrinsecă (4 itemi, α= .75). Participanții au răspuns pe o scală Likert cu 5 valori (1 nu mă caracterizează deloc, 5 mă caracterizează foarte bine). Versiunea în limba română a celor două chestionare a provenit în urma traducerii celor două chestionare de către doi experți
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
caracterizează deloc, 5 mă caracterizează foarte bine). Versiunea în limba română a celor două chestionare a provenit în urma traducerii celor două chestionare de către doi experți, apoi fiind făcută retroversiunea de către alți doi experți. Prin această procedură s-a păstrat înțelesul itemilor originali în limba română. Chestionarul a fost completat individual de fiecare participant în momentul în care s-a prezentat la sala de fitness. Interpretarea s-a făcut cu ajutorul SPSS 15 for Windows. Rezultate Rezultatele arată că participanții sunt mai orientați
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
recunosc că se simt nefericiți sau deprimați și că suferă de dificultăți de adormire sau de treziri precoce matinale. Kandel și Davies (1982) au aplicat unui număr de 4204 adolescenți cu vârste între 13-19 ani un chestionar redus la 6 itemi: ei estimează că, în funcție de selecția itemilor, 13-28% din adolescenți sunt depresivi, iar 18% sunt „foarte depresivi”. Kaplan și colab. (1984) au selecționat 385 de adolescenți între 11 și 18 ani cărora le-au aplicat BDI în totalitate (21 de întrebări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deprimați și că suferă de dificultăți de adormire sau de treziri precoce matinale. Kandel și Davies (1982) au aplicat unui număr de 4204 adolescenți cu vârste între 13-19 ani un chestionar redus la 6 itemi: ei estimează că, în funcție de selecția itemilor, 13-28% din adolescenți sunt depresivi, iar 18% sunt „foarte depresivi”. Kaplan și colab. (1984) au selecționat 385 de adolescenți între 11 și 18 ani cărora le-au aplicat BDI în totalitate (21 de întrebări cotate de la 0 la 3). Ei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
degradarea condițiilor „macrosociale” din Polonia. Choquet și colab. (1988) într-o anchetă efectuată asupra unui număr de 327 de adolescenți urmăriți de la 16 la 18 ani (trei întâlniri la un an interval fiecare), reprezentativi pentru acest segment de vârstă, studiază itemii următori: deprimare (după cum apreciază adolescentul însuși), melancolie, gânduri de suicid, dorință de a plânge, plictiseală. Nu este deci vorba despre o scară de depresie în sensul propriu al termenului. Nu s-a constatat o progresie majoră în funcție de vârstă între 16
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
studiul retrospectiv (1973-1977: medie: 4%). Repartiția pe sexe este asemănătoare celorlalte studii: 60% fete, 40% băieți. Vârsta medie este de 15,48 ± 1,49, cu o vârstă puțin mai mică la băieți (băieți: 15,13; fete: 15,71). Analizând diverșii itemi care caracterizează depresia (episod major sau tulburări distimice) după DSM-III, Bouvard observă frecvența cu care apar noțiunile de tristețe sau de disforie, de manifestări anxioase, de tulburări de somn sau de alimentație, importanța repercusiunilor școlare. În schimb, sentimentul de culpabilitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei tentative de suicid atunci când un adolescent prezintă o stare depresivă. CALITATEA RELAȚIEI CU PĂRINȚII DESCRISĂ DE ADOLESCENȚI Tensiune relațională și tulburare depresivă la adolescent (Tabelul 4-III) Fahs și Marcelli (1998) explorează într-o manieră globală „calitatea” relației adolescenți-părinți cu ajutorul itemului: „Aveți relații încordate cu părinții?”. În cadrul populației de adolescenți școlarizați, 20% dintre adolescenții non-depresivi au relații încordate sau foarte încordate cu părinții lor. Această tensiune relațională crește semnificativ odată cu instalarea unei tulburări depresive, ea este cu atât mai importantă cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
SPPA) și constată, printre altele, că adolescenții deprimați au la începutul spitalizării o auto-valorizare (self-worth) invers proporțională cu gravitatea depresiei (cu cât depresia este mai gravă, cu atât mai negativă este auto-valorizarea) și diferită statistic de cea grupului martor. Alți itemi ai scării par legați de depresie (participare socială, competență) dar nu de gravitatea acesteia. În sfârșit, autorii notează o ameliorare a scorurilor la pacienții a căror depresie s-a atenuat sau a dispărut în timpul spitalizării. Autorii discută relațiile dintre depresie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vezi capitolul 12). PARTEA A II-A TENTATIVELE DE SINUCIDERE 8. IDENTIFICAREA TENTATIVELOR DE SUICID (TS) În clasificările internaționale privind tulburările mentale și tulburările de comportament CIM-10, nici suicidul nici tentativele de suicid nu sunt înscrise și nu găsim acești itemi în index. Doar la capitolul 20, în anexă, sunt enumerate „cauzele externe de morbiditate și de mortalitate, leziuni auto-provocate” (cu precizarea că sunt incluse aici intoxicațiile sau leziunile traumatice voluntare, adăugându-se, ca și cum aceasta n-ar fi clar: tentativă de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în educație 193 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare 197 6. Testul docimologic - instrument de măsurare a rezultatelor școlare 205 6.1. Delimitare conceptuală și clasificare 207 6.2. Etape în elaborare și aplicare 216 6.3. Tipologia itemilor 217 În loc de concluzii. Câteva reguli pentru o evaluare reușită 229 Note bibliografice 231 Anexe. Exemple de probe de evaluare 237 I. Probe de evaluare la concursul de titularizare pentru profesorii de pedagogie (Florina Oțet, Constantin Cucoș) 239 II. Criterii generale
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
predați)? Argumentați punctul de vedere avansat. 6. Testul docimologic - instrument de măsurare a rezultatelor școlaretc "6. Testul docimologic - instrument de măsurare a rezultatelor școlare" 6.1. Delimitare conceptuală și clasificare 6.2. Etape în elaborare și aplicare 6.3. Tipologia itemilor 6.1. Delimitare conceptuală și clasificaretc "6.1. Delimitare conceptuală și clasificare" Testul docimologic este o alternativă și o cale de eficientizare a examinării tradiționale. Testul este o probă standardizată care asigură o obiectivitate mai mare în procesul de evaluare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cu domeniul de conținut verificat sau cu rezultate obținute de subiecți la alte probe). Fidelitatea. Exprimă gradul de constanță al testului prin aplicarea lui succesivă, capacitatea lui de a oferi aceleași rezultate în condițiile examinării subiecților cu alte teste cuprinzând itemi cu valoare echivalentă. Fidelitatea este mai ușor de stabilit în cazul unui test psihologic, pentru ca variabila implicată să nu se modifice în timp - memoria, inteligența etc. -, pe când, în situația unui test de cunoștințe, operațiunea este problematică, din cauză că în materie de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
întrucât, în ambele cazuri, testul are o putere de discriminare redusă, scorurile înregistrând o împrăștiere redusă). Omogenitatea. Se referă la unitatea de structură și de conținut la nivelul ansamblului și al fiecărei secțiuni în parte. Asta nu înseamnă că toți itemii trebuie să fie la fel; dimpotrivă, ei trebuie să fie diferiți, complementari, acoperind cât mai multe aspecte formative ale procesului de învățământ. Relația testului cu alte teste. Fiecare test are o identitate a lui, dar care trebuie să fie convergentă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
populație școlară, exprimată în norme stabilite prin etalonare, b) teste criteriale, prin care evaluarea rezultatelor se face în raport cu un criteriu reprezentativ de obiective în perspectiva cărora s-a realizat instruirea sau învățarea. Aceste instrumente au următoarele caracteristici: conțin probe sau itemi care permit determinarea gradului de însușire a cunoștințelor de către elevi sau a nivelului de dezvoltare a unor capacități; sunt instrumente evaluative care se aplică numai în cadrul obișnuit de desfășurare a activităților didactice, și nu în condiții de laborator; fac posibile
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
discriminare are ca funcție clasificarea subiecților, prin raportarea rezultatelor obținute de aceștia unele la altele), test de viteză (rapiditate) sau de randament (număr de răspunsuri corecte), test de redare mimetică a informației sau test de prelucrare creatoare? Ce tipuri de itemi se folosesc (răspuns prin alegere multiplă, răspunsuri împerecheate, varianta adevărat/fals etc.)? Specialiștii recomandă folosirea unui singur tip de item sau cel mult doi, pentru ușurarea interpretării rezultatelor; d) experimentarea testului, adică aplicarea lui la o populație determinată; e) analiza
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de randament (număr de răspunsuri corecte), test de redare mimetică a informației sau test de prelucrare creatoare? Ce tipuri de itemi se folosesc (răspuns prin alegere multiplă, răspunsuri împerecheate, varianta adevărat/fals etc.)? Specialiștii recomandă folosirea unui singur tip de item sau cel mult doi, pentru ușurarea interpretării rezultatelor; d) experimentarea testului, adică aplicarea lui la o populație determinată; e) analiza statistică și ameliorarea testului. Itemii aleși în vederea includerii lor în testare trebuie să acopere o parte cât mai importantă din
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
alegere multiplă, răspunsuri împerecheate, varianta adevărat/fals etc.)? Specialiștii recomandă folosirea unui singur tip de item sau cel mult doi, pentru ușurarea interpretării rezultatelor; d) experimentarea testului, adică aplicarea lui la o populație determinată; e) analiza statistică și ameliorarea testului. Itemii aleși în vederea includerii lor în testare trebuie să acopere o parte cât mai importantă din materia de examinat și să nu realizeze doar o examinare „prin sondaj”. 6.3. Tipologia itemilortc "6.3. Tipologia itemilor" În funcție de felul răspunsurilor la întrebările
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
analiza statistică și ameliorarea testului. Itemii aleși în vederea includerii lor în testare trebuie să acopere o parte cât mai importantă din materia de examinat și să nu realizeze doar o examinare „prin sondaj”. 6.3. Tipologia itemilortc "6.3. Tipologia itemilor" În funcție de felul răspunsurilor la întrebările puse, testele pot fi cu răspunsuri deschise și cu răspunsuri închise. Primul tip stimulează creativitatea, judecata și spiritul critic. Răspunsurile sunt formulate în întregime de către elevi. Acest tip îngăduie fie itemi sub formă de redactare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
itemilortc "6.3. Tipologia itemilor" În funcție de felul răspunsurilor la întrebările puse, testele pot fi cu răspunsuri deschise și cu răspunsuri închise. Primul tip stimulează creativitatea, judecata și spiritul critic. Răspunsurile sunt formulate în întregime de către elevi. Acest tip îngăduie fie itemi sub formă de redactare, în sensul că elevii au ocazia să desfășoare o temă, fie itemi cu răspunsuri scurte, prin recursul la propoziții sau fraze nu prea lungi. Testele cu răspunsuri închise cunosc trei variante: a) itemi de tip „alegere
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
deschise și cu răspunsuri închise. Primul tip stimulează creativitatea, judecata și spiritul critic. Răspunsurile sunt formulate în întregime de către elevi. Acest tip îngăduie fie itemi sub formă de redactare, în sensul că elevii au ocazia să desfășoare o temă, fie itemi cu răspunsuri scurte, prin recursul la propoziții sau fraze nu prea lungi. Testele cu răspunsuri închise cunosc trei variante: a) itemi de tip „alegere multiplă”, prin care se oferă mai multe soluții, din care numai una este corectă; b) itemi
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
tip îngăduie fie itemi sub formă de redactare, în sensul că elevii au ocazia să desfășoare o temă, fie itemi cu răspunsuri scurte, prin recursul la propoziții sau fraze nu prea lungi. Testele cu răspunsuri închise cunosc trei variante: a) itemi de tip „alegere multiplă”, prin care se oferă mai multe soluții, din care numai una este corectă; b) itemi de tip adevărat/fals; c) itemi de tip „pereche”, în care elevii sunt puși să găsească noțiuni sau idei corelate cu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]