2,014 matches
-
Ecaterina Teodoroiu, București, 1957; Când au plecat cocorii..., București, 1958; Eroina de pe Jii, București, 1958; Cătălina (Adevărata viață a eroinei Ecaterina Teodoroiu), București, 1959; ed. (Fata cu arma), I, București, 1962; Paloșul de foc, București, 1959; Rapsodia română, București, 1960; Itinerar liric: George Enescu, București, 1961; Carnet de cazarmă, București, 1962; Noul comandant, București, 1962; Așa cum a fost, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1963; Pentru pionierii țării, București, 1963; Cantata eroică, București, 1964; Băiatul și luna, București, 1965; Portret interior
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
educație cooperatistă din Chișinău. După 1944 devine secretar de plasă, activist sindical și, până la pensionare, îndrumător la Muzeul de Artă din Brăila. Debutează cu versuri în „Viața Basarabiei” (1932). Și-a publicat poeziile în „Basarabia literară”, „Cultura poporului”, „Bugeacul”, „Poetul”, „Itinerar”, „Raza”, „Cuvânt moldovenesc”, „Cetatea Moldovei”, „Cuget clar” ș.a., iar după război e prezent în „Iașul literar”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Cronica”, „România literară”, „Pagini dunărene” ș.a. Prima carte de versuri, Caravana robilor, o scoate în 1934, în editură proprie. Urmează Somnul lebedelor
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
Săndulescu, Citind, 197-201; Tomuș, Răsfrângeri, 175-180; Felea, Secțiuni, 24-29; Nițescu, Repere, 16-20; Piru, Reflexe, 251-255; Barbu, O ist., 209-211; Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 145-148, 192-201; Crohmălniceanu, Literatura, III, 203-216; Negoițescu, Engrame, 14-17; Oprea, Incidențe, 34-40; Ungheanu, Arhipelag, 321-331; Cioculescu, Itinerar, II, 382-388, III, 249-253, IV, 391-402; Balotă, Arte, 291-295; Mihăilescu, Conceptul, I, 404-411; Regman, Colocvial, 42-50; Serafim Duicu, Vladimir Streinu, Craiova, 1977; Martin, Identificări, 189-191; Valea, Oameni, 137-145; Dimisianu, Opinii, 184-188; Raicu, Practica scrisului, 208-212; Grigurcu, Poeți, 251-256; Dimitriu, Singurătatea
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
XIX-e siècle), RSE, 1968,1; Gheorghe Vlăduțescu, G. Dem. Teodorescu sau Nostalgia Antichității grecești, TMS, 1969, 3; Ist. lit., III, 889-896; Bârlea, Ist. folc., 250-259; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 96-109; Dicț. lit. 1900, 847-848; Ornea, Actualitatea, 96-104; Cioculescu, Itinerar, V, 35-41; Datcu, Dicț. etnolog., II, 250-251; Dicț. analitic, III, 392-394. L. Cș.
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
1920, 8-9; Călinescu, Ist. lit. (1941), 526-528, Ist. lit. (1982), 594-597; Cosco, Bunica, 299-304; D. Karnabatt, Bohema de altădată, București, 1944, 135-144; Straje, Dicț. pseud., 710-711; Dicț. lit. 1900, 844-845; Piru, Ist. lit., 178-179; Scarlat, Ist. poeziei, II, 191-194; Cioculescu, Itinerar, IV, 175-181; Cristea, Teleorman, 678-680. L. V.
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
1964, regizor la Teatrul pentru Copii și Tineret. Încă din 1926 debutează la revista „România nouă”, publică apoi versuri proprii și povești transnistrene în „Cuvânt moldovenesc”, „Dreptatea”, „Tribuna tineretului”, „Tribuna românilor transnistreni” (unde îi apare și micromonografia Satul Mahala), „Poetul”, „Itinerar” , „Viața Basarabiei” ș.a. Redactor, câtva timp, la gazeta „Gând basarabean”, e și proprietarul revistei „Pagini basarabene”. Din 1937 devine redactor al cotidienelor „Curentul” și „Evenimentul” pentru Basarabia. Figurează între membrii fondatori ai Societății Scriitorilor din Basarabia (1939), împreună cu N. Dunăreanu
TIMONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290176_a_291505]
-
Timișoara, 1996; Interpretări și restituiri, București, 1996; Așteptând... Pagini de jurnal, Cluj-Napoca - Oradea, 1997; Însemnări de taină, București, 1997; Călătorii interioare, București, 1998; Călătorie prin veac (Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan), Arad, 1999; Secvențe din purgatoriu, București, 1999; Itinerar în vremi de cumpănă, îngr. Viola Vancea și Mihaela Proca, București, 2000. Antologii: Plugarii condeieri din Banat, București, 1943; Ano, Ano, Logojano. Versuri în grai bănățean, introd. edit., Timișoara, 1974. Repere bibliografice: G. Călinescu, Alți poeți tineri, ALA, 1938, 893
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
262-267; Florian Nicolau, Două cărți ale d-lui Gabriel Țepelea, RFR, 1944,10; Dumitru Micu, „Momente din evoluția limbii române literare”, F, 1972, 4; G. Mihăilă, „Studii de istorie și limbă literară”, SCL, 1972, 6; Piru, Varia, I, 249; Cioculescu, Itinerar, I, 251-255; Ion Arieșeanu, Dansul săbiilor, Timișoara, 1975, 154-155; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 246; Dan Milcu, Literatura în contextul culturii, RL, 1989, 18; Nae Antonescu, „Opțiuni și retrospective”, TR, 1989, 22; Dan Simonescu, „Opțiuni și retrospective”, SCD, 1989, 3-4; Ion Nijloveanu, Din
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Dumitrescu, Un propagator al culturii române în Spania - Mihai Tican-Rumano, RL, 1978, 15; Dumitru Baciu, Lumini muscelene, București, 1980, 160-162; Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 189-192; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 100-104; Cioculescu, Itinerar, V, 546; Valentin Borda, Pe urmele lui Mihai Tican-Rumano, București, 1992; Dicț. scriit.rom., IV, 557-559; Florin Faifer, Aventurierul, CL, 2003, 11. F. F.
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
557-560; Piru, Varia, II, 388-391; Constantin Ciopraga, Al. O. Teodoreanu - prozatorul, CRC, 1974, 11; Mircea Handoca, Al. O. Teodoreanu (Păstorel), București, 1975; Rodica Pandele, Un dramaturg nenorocos, MS, 1978, 1; Anny Braesky, Cu grimonul pe oglindă, Iași, 1978, 77-80; Cioculescu, Itinerar, III, 232-242; Lit. rom. cont., I, 84-85; Cioculescu, Amintiri, 246-250; Piru, Ist. lit., 309-310; Rodica Pandele, Debutul poetic al lui Al. O. Teodoreanu, RITL, 1985, 3; Dorina Mercheș, Al. O. Teodoreanu (Păstorel). Biobibliografie, Iași, 1986; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 108-110
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Editura Fundației Culturale Române, 1993), ca și, mai ales, În A trăi În păcat (Editura Hasefer, 1999) și Viața cu efect Întârziat, trama epică slujește, până la urmă, evoluției interioare a personajelor, dinspre sinele potențial spre cel profund, primordial. Marca unui itinerar spiritual esențial, adică: „să devii ceea ce ești”, cum spunea Pindar și repeta Nietzsche. Nu altfel se Întâmplă și cu autorul care a evoluat rodnic, fără aparența evoluției, spre el Însuși, mereu același și mereu altfel, articulat fast În zăcământul de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu toate derivatele speculative. Un aristocrat al culturii, la fel de firesc În relația cu realitatea vieții, ca și cu realitatea cărții. * Conferința lui Magris la Bard: „Between the Danube and the Sea. The Itinerary of a Writer” („Între Dunăre și mare. Itinerarul unui scriitor”) reamintea articularea noastră europeană. Cu mai mulți ani În urmă, cursul meu intitulat Dunărea - o călătorie europeană debuta prin dezbaterea volumului său, devenit celebru În toată lumea, dedicat fluviului care, tânjind spre mare, străbătea și conecta țări și istorii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu o dată, menționa conferențiarul, cu cea simetrică, a dispariției vieții, ca În povestirea despre „robinetul” din care ar proveni apa Dunării și care, brusc, se Închide. M-am simțit și mai aproape de Magris când l-am auzit vorbind, În rezumarea „itinerarului” său biografic și spiritual, ca și În filmul-interviu proiectat În fața clasei, despre... „hidrofilia” sa. În cărțile sale apa ocupă, Într-adevăr, un rol central, mereu reluat. Marea și râul, dar și laguna și țărmul de joacă al copiilor. Îmi aminteam
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
îngr. și pref. Gabriela Danțiș, București, 1980; Manolescu, Arca, I, 106-119, passim; Piru, Ist. lit., 97-99; Anghelescu, Scriitori, 113-149; Valentin Tașcu, Nivele sociale - nivele de lectură în romanul lui Nicolae Filimon, DFC, 1-15; Papahagi, Critica, 22-38; Țeposu, Viața, 17-23; Cornea, Itinerar, 105-150; Cosma, Geneza, 81-83, 93-103, passim; Constantin Mateescu, Pe urmele lui Nicolae Filimon, București, 1985; Călinescu, Biblioteci, 25-48, 99-102; Cornea, Aproapele, 163-189; Manolescu, Istoria, I, 322-325; Negoițescu, Ist. lit., I, 33-40; Faifer, Semnele, 110-112; Dicț. analitic, I, 179-182, II, 25-27
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
al lui I. Creangă, București, 1969; Corneliu Dima-Drăgan, Cărți din biblioteca lui I. Creangă, ATN, 1969, 12; Cristea, Interpretări, 207-209; Vladimir Streinu, Ion Creangă, București, 1971; Rotaru, O ist., I, 405-436; Săndulescu, Lit. epistolară, 123-128; Ist. lit., III, 243-303; Cioculescu, Itinerar, I, 129-141; Piru, Varia, II, 136-163; Gafița, Fața lunii, 375-397; George Munteanu, Introducere în opera lui Ion Creangă, București, 1976; Ion Creangă interpretat de.., îngr. și pref. Const. Ciopraga, București, 1977; G.T. Kirileanu, Corespondență, îngr. Mircea Handoca, București, 1977, passim
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
1946, 27; Perpessicius, Opere, XI, 319-324; Streinu, Pagini, II, 245-248; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1972, 110-116; Boris Buzilă, Un nume care se recomandă singur, „Magazin”, 1973, 809; Emilia Șt. Milicescu, Culoare și sunet, LCF, 1973, 14; Cioculescu, Itinerar, II, 346-350, IV, 168-174; Eugen Jebeleanu, Evlavia față de artă, LCF, 1977, 7; Emilia Șt. Milicescu, Personalitatea Cellei Delavrancea, TBR, 1979, 168; Eugen Jebeleanu, Deasupra zilei, București, 1981, 120-121; Ralea, Scrieri, III, 55-57; Eugen Jebeleanu, Cella Delavrancea, RL, 1982, 51; Kalustian
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
61-65; Cornea, Alecsandrescu- Eminescu, 288-324; Streinu, Versificația, 135-137; Streinu, Pagini, II, 345-348; Ist. lit., II, 761-763; Dicț. lit. 1900, 275-276; Dumitru Bălăeț, Uitatul Depărățeanu, în Al. Depărățeanu, Scrieri, București, 1980; Piru, Ist. lit., 93-94; Scarlat, Ist. poeziei, I, 394-396; Cioculescu, Itinerar, V, 99-104; Dicț. scriit. rom., II, 74-75. S.C.
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
o scrisoare de tranșantă atitudine împotriva cultului personalității și a dictaturii de clan, denunțând demolarea monumentelor trecutului etc. Scrisoarea e însă și mărturia unei drame personale: „subsemnatul am pornit, încă din 1945, la un drum ce proclamase cu totul alt itinerar și alte obiective. Dacă ar fi reieșit că drumul va duce la situația actuală, m-aș fi situat fără șovăire pe poziția contrară.” Ca urmare, poetul e persecutat, urmărit și agresat de oamenii Securității. Destinul lui apare astfel paradigmatic pentru
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
Piru, Varia, II, 208-213; Brădățeanu, Istoria, II, 32-39, 150-156; Vicu Mîndra, Istoria literaturii române, București, 1977, 209-212; Piru, Ist. lit., 222-223; Alexandru Davila interpretat de..., îngr. și pref. Suzana-Carmen Dumitrescu, București, 1982; Vartic, Modelul, 299-301; Modola, Dramaturgia, 42-54, 307-308; Cioculescu, Itinerar, V, 494-500; Alexandru Davila, DRI, II, 20-52; Alexandru Davila și teatrul, îngr. și pref. Marin Manu Bădescu, București, 1996; Florin Faifer, Cordonul de argint, pref. Liviu Leonte, Iași, 1997, 55-80; Dicț. esențial, 238-240; Ghițulescu, Istoria, 30-34; Dicț. analitic, IV, 413-416
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
edit., Craiova, 1995; Octavian Goga, Rugăciune, Craiova, 1995; Al. Papiu-Ilarian, Istoria românilor din Dacia Superioară, pref. Ștefan Pașcu, Târgu Mureș, 1996. Culegeri: Mureș, pe marginea ta..., introd. Ovidiu Papadima, Târgu Mureș, 1969 (în colaborare cu Lazăr Lădariu). Repere bibliografice: Cioculescu, Itinerar, III, 249-253; Mircea Popa, Serafim Duicu, „Pe urmele lui Petru Maior”, ST, 1991, 2-3; Andrei Grigor, Serafim Duicu, „Dicționar de personaje dramatice”, L, 1995, 42-44; Dicț. scriit. rom., II, 162-163; Datcu, Dicț. etnolog., I, 242-243. I.D.
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
profunde ale operei, dintr-o perspectivă constructivă. În aceeași arie epistemică se înscriu și volumele Incursiuni critice (I-II, 2001-2003), o selecție din articolele, cronicile literare și eseurile publicate de-a lungul a treizeci de ani de activitate, alcătuind un itinerar critic în geografia literaturii române moderne și contemporane. Pornind de la o carte, exegetul conturează, dincolo de radiografierea esențială a discursului analizat, profiluri relevante de poeți, prozatori, critic. De asemenea, în demersul lui interpretativ, susținut de o serioasă, dar neostentativă armătură teoretică
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
-n padini ară.” Cartea se încheie cu unul dintre poemele cele mai semnificative, Dor, al cărui mesaj, ultim cuvânt, se impune premonitoriu: „Sunt singur și dibui orbește. Doamne, / și România - pe unde mai este?” Evoluția poeziei lui G. conturează un itinerar metafizic care, ca și la Tudor Arghezi sau la V. Voiculescu, devine esențial la vremea senectuții. SCRIERI: Țara Demiurgului, București, 1942; Poeme pentru cruciați, București, 1943; Poeme pentru frații mei, München, 1953; Pete de lumină, Salamanca, 1980; Coasta soarelui, Salamanca
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Și unul pentru toți, Chișinău, 1963; În ospeție la vrăjitori, Chișinău, 1963; Expediția „Penelopa”, Chișinău, 1964; Ștefan de pe linia 22, Chișinău, 1965; Ascensiune, Chișinău, 1967; Noi trei și atotvăzătorul, Chișinău, 1967; Călătorii în necunoscut, Chișinău, 1968; Sâmburii adevărului, Chișinău 1969; Itinerare, Chișinău, 1971; Prietenii lui meșter Micron, Chișinău, 1972; Naufragiu pe Teogra, Chișinău, 1974; Copii dinainte de război, Chișinău, 1975; Secolul vitezei, Chișinău, 1976; Noi, nerăbdătorii..., Chișinău, 1977; Continentul enigmelor, Chișinău, 1980; Alba, culoarea înțelepciunii, Chișinău, 1983; Avanpostul așteptărilor, Chișinău, 1983; Culorile
GROMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287367_a_288696]
-
lirism al poeziei despre poezie și despre harul revelator al poetului. Cartea de maturitate a lui C., Tablou cotidian, aduce în prim-plan lirica blând-sarcastică a „estetismului ratării” în mica lume provincială. Placheta de „versuri alese” Alter ego rezumă un itinerar printre direcții și obsesii poetice, printre toate câte „au fost scrise”, dând curs, într-o secțiune intitulată Epilog, jocului intertextual de sincronizare, peste timp, cu pulsul poetic local și de pretutindeni, însă făcându-și permanent sesizate timbrul și obsesiile proprii
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
Literatura, II, 517-526; Micu, „Gândirea”, 491-513; Felea, Aspecte, II, 101-107; Ion Dodu Bălan, Resurecția unui poet. Aron Cotruș, București, 1981; Simuț, Diferența, 27-31; Cotruș, Meditații, 238-241; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 243-252; Elena Indrieș, Dimensiuni ale poeziei române moderne, București, 1989, 137-198; Cioculescu, Itinerar, V, 463-469; Dan Mănucă, Aron Cotruș inedit, RL, 1990, 25; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 57-59; Negoițescu, Ist. lit., I, 315-317; Aurel Martin, Centenar Aron Cotruș, RL, 1991, 2; Arșavir Acterian, Aron Cotruș, CRC, 1991, 14; Alexandru Ruja, Aron Cotruș - epistolar
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]