72,571 matches
-
Militaru, În poezia "Hristos a Înviat" explică necesitatea Îndepărtării zgurei păcatului prin spovedanie pentru apropierea de Domnul cel Înviat. "Simți tu, topită-n suflet vechea ură/ Mai vrei pierzania celui plin de har ?/ Ți-ai pus zăvor pe bârfitoarea gură? / Iubirea pentru semeni o simți jar ?/ O, dac-aceste legi, de-a pururi sfinte/ În aur, măcar azi, te-au Îmbrăcat/ Cu Serafimii-n suflet, imn fierbinte/ Ai drept să cânți "Hristos a Înviat". D. Bolintineanu, În "Iisus pe cruce", unește
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
o simți jar ?/ O, dac-aceste legi, de-a pururi sfinte/ În aur, măcar azi, te-au Îmbrăcat/ Cu Serafimii-n suflet, imn fierbinte/ Ai drept să cânți "Hristos a Înviat". D. Bolintineanu, În "Iisus pe cruce", unește suferința cu iubirea. Panait Cerna, În poezia "Trei zburătoare", prezintă rotirea păsărilor care veghează ultimele clipe din viața pământească a Domnului pe cruce. Maria Cunțan, În poezia "Ouă roșii" prezintă evlavioasă, simbolul eternizării vieții prin suferința Însângerată a Domnului Iisus. Spațiul nu ne
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Iisus Hristos. Hristos a Înviat ! ÎN LOC DE AUTOBIOGRAFIE Știu că pe drumul vieții am Învățat multe lecții. Sper doar să le țin minte. Mi-a fost greu să accept că, uneori, umilința te face mai uman. Mândria mi-a ucis cândva iubirea, să țin minte să Învăț ceva și din asta. Am rănit câțiva oameni neintenționat. Ar fi trebuit să-i rănesc pe alții, intenționat, dar nu-mi pare rău că nu am făcut-o. Pun prea multe Întrebari și caut adevărul
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
distinge trei trepte ale urcușului spre Dumnezeu: 1). în lumină, faza purificării; 2). prin nor, intrarea în contemplația inteligibilelor; 3). în întuneric: o ultimă treaptă a cunoașterii inteligibile e depășită, iar sufletul o ia pe o altă cale, cea a iubirii, ia „aripile iubirii”. Aceasta e deci o adevărată ek-stasis, „ieșire” din starea intelectuală. Încercând o dorință arzătoare de Dumnezeu, dobândim o nouă cunoaștere a Dumnezeului-Iubire. Iubirea devine astfel cunoștință<footnote Jean Daniélou, Mystique de la ténèbre chez Grégoire de Nysse, în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
ale urcușului spre Dumnezeu: 1). în lumină, faza purificării; 2). prin nor, intrarea în contemplația inteligibilelor; 3). în întuneric: o ultimă treaptă a cunoașterii inteligibile e depășită, iar sufletul o ia pe o altă cale, cea a iubirii, ia „aripile iubirii”. Aceasta e deci o adevărată ek-stasis, „ieșire” din starea intelectuală. Încercând o dorință arzătoare de Dumnezeu, dobândim o nouă cunoaștere a Dumnezeului-Iubire. Iubirea devine astfel cunoștință<footnote Jean Daniélou, Mystique de la ténèbre chez Grégoire de Nysse, în La contemplation chez
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
cunoașterii inteligibile e depășită, iar sufletul o ia pe o altă cale, cea a iubirii, ia „aripile iubirii”. Aceasta e deci o adevărată ek-stasis, „ieșire” din starea intelectuală. Încercând o dorință arzătoare de Dumnezeu, dobândim o nouă cunoaștere a Dumnezeului-Iubire. Iubirea devine astfel cunoștință<footnote Jean Daniélou, Mystique de la ténèbre chez Grégoire de Nysse, în La contemplation chez les Orientaux chrétiens, Dictionnaire de spiritualité. Ascétique et mystique. Doctrine et histoire, 2, 2, Paris, 1953, col. 1872 sq.; apud Tomáš Špídlik, Spiritualitatea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
tensiune a sufletului ce se exprimă prin cuvintele miresei din Cântarea Cântărilor. Tensiunea este resimțită dureros, carnal am spune spre a fi mai plastici, căci sub condiția erosului «simțurile spirituale» sunt mereu chinuite de așteptarea celui iubit, de nedeplinătatea specifică iubirii”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa, București, Editura Asa, 2004, p. 316. footnote>. Dar, „prin «ieșirea din sine» Sfântul Grigorie revine la caracterul supra-noetic al extazului, redându-i elementul de pasivitate ce-i
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
-i este esențial. Însă nu se pune problema unei substituiri a spiritului uman de către spiritul divin, a sinelui uman de către cel divin, însă este o ieșire dincolo de διανοία, este o tainică participare la spiritul divin, adică la cunoașterea și la iubirea prin care Dumnezeu Însuși se cunoaște și se iubește ... Dacă Apollinarie nu admitea existența unui νοῦς uman în Hristos deoarece i se părea că, admițând în Hristos un alt νοῦς decât cel al Cuvântului, s-ar fi vorbit de două
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
întunericul necunoașterii lui Dumnezeu. În această tânjire și penetrare în întuneric, sufletul va fi întotdeauna inspirat de experiența sa asupra lui Dumnezeu să tânjească după mai mult. Sufletul iese din el însuși, iar omul este ridicat la Dumnezeu pe „aripile iubirii”. Insațiabilitatea sufletului în fața cunoașterii lui Dumnezeu este temperată de experiențele naturii extatice a iubirii, revelate ca dorință. Adică, iubirea care caută să atragă sufletul dincolo de el însuși spre uniunea cu Dumnezeu. Extazul divin sau experiența comuniunii cu Dumnezeu nu este
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
întotdeauna inspirat de experiența sa asupra lui Dumnezeu să tânjească după mai mult. Sufletul iese din el însuși, iar omul este ridicat la Dumnezeu pe „aripile iubirii”. Insațiabilitatea sufletului în fața cunoașterii lui Dumnezeu este temperată de experiențele naturii extatice a iubirii, revelate ca dorință. Adică, iubirea care caută să atragă sufletul dincolo de el însuși spre uniunea cu Dumnezeu. Extazul divin sau experiența comuniunii cu Dumnezeu nu este o experiență în care sufletul este răpit chiar și pentru un moment din succesiunea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
asupra lui Dumnezeu să tânjească după mai mult. Sufletul iese din el însuși, iar omul este ridicat la Dumnezeu pe „aripile iubirii”. Insațiabilitatea sufletului în fața cunoașterii lui Dumnezeu este temperată de experiențele naturii extatice a iubirii, revelate ca dorință. Adică, iubirea care caută să atragă sufletul dincolo de el însuși spre uniunea cu Dumnezeu. Extazul divin sau experiența comuniunii cu Dumnezeu nu este o experiență în care sufletul este răpit chiar și pentru un moment din succesiunea timpului într-o stare eternă
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Dumnezeu. Extazul divin sau experiența comuniunii cu Dumnezeu nu este o experiență în care sufletul este răpit chiar și pentru un moment din succesiunea timpului într-o stare eternă. Nu există o stare de odihnă definitivă pentru suflet, căci, în iubirea sa pentru Dumnezeu, el este în continuu tras și scos din el însuși. Aceasta este ceea ce înțelege Sfântul Grigorie prin extaz: „experiența intensă a dorului, a dorinței și iubirii al cărei rod este epektasis - tinderea spre Dumnezeu ... Nu există o
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Nu există o stare de odihnă definitivă pentru suflet, căci, în iubirea sa pentru Dumnezeu, el este în continuu tras și scos din el însuși. Aceasta este ceea ce înțelege Sfântul Grigorie prin extaz: „experiența intensă a dorului, a dorinței și iubirii al cărei rod este epektasis - tinderea spre Dumnezeu ... Nu există o vedere finală, căci experiența sufletului în întuneric nu este - nu poate fi o theoria, deoarece în acest întuneric vederea nu poate fi cu putință. Prezența lui Dumnezeu nu poate
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
sau cuprinsă, ci doar simțită și acceptată”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 137. footnote>. E sigur că se produce o depășire a stării ontologice, dar „această ieșire din sine este eterna tensiune a sufletului în starea de iubire, este o ieșire fără negarea condiției ontologice”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, op. cit., p. 314. footnote>. Această sesizare mistică este departe de a fi o înțelegere totală a lui Dumnezeu, căci chiar în extaz, vederea lui Dumnezeu nu este vedere
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
adâncă. Astfel există un paradox în adânca desfășurare a sufletului în experierea lui Dumnezeu pe care o face, în vreme ce totuși tânjește după mai mult. „Dacă există cu adevărat un element extatic în învățătura Sfântului Grigorie, acesta e natura extatică a iubirii, care caută permanent să scoată sufletul din sine însuși pentru a-L uni cu Dumnezeu așa cum este El în El Însuși. Pentru a descrie această iubire, iubire care e în esență o dorință de unire cu Cel iubit, Sfântul Grigorie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
cu adevărat un element extatic în învățătura Sfântului Grigorie, acesta e natura extatică a iubirii, care caută permanent să scoată sufletul din sine însuși pentru a-L uni cu Dumnezeu așa cum este El în El Însuși. Pentru a descrie această iubire, iubire care e în esență o dorință de unire cu Cel iubit, Sfântul Grigorie folosește atât ἔρως cât și ἀγάπη”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>. Și erosul (ἔρως), ca manifestare a iubirii dumnezeiești, sub formele
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
adevărat un element extatic în învățătura Sfântului Grigorie, acesta e natura extatică a iubirii, care caută permanent să scoată sufletul din sine însuși pentru a-L uni cu Dumnezeu așa cum este El în El Însuși. Pentru a descrie această iubire, iubire care e în esență o dorință de unire cu Cel iubit, Sfântul Grigorie folosește atât ἔρως cât și ἀγάπη”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>. Și erosul (ἔρως), ca manifestare a iubirii dumnezeiești, sub formele ei
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
a descrie această iubire, iubire care e în esență o dorință de unire cu Cel iubit, Sfântul Grigorie folosește atât ἔρως cât și ἀγάπη”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>. Și erosul (ἔρως), ca manifestare a iubirii dumnezeiești, sub formele ei cele mai înalte, duce tot la unire, dar în alt chip. El implică totdeauna o ieșire a sufletului din sine însuși, o „strămutare a sufletului în Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
printr-o tot mai profundă pătrundere a sufletului în sine însuși, unde afla pe Dumnezeu prin harul Său. Această acțiune de ridicare a sufletului peste sine și, în general, desfășurarea întregii vieți duhovnicești în această fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul eforturilor proprii, sufletul a intrat acum, așa cum zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, „în ziua a VII-a a odihnei de puterile naturale”, „în Duminica vieții îndumnezeite”, sau „Sâmbăta odihnei”<footnote Dumitru Stăniloae, Membru de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
starea omului îmbunătățit duhovnicește și plin de înțelepciunea vinului dumnezeiesc. Nu este vorba despre beție, în sensul de consecință gravă a consumului de alcool, ci este o stare de o mare luciditate, bucurie, veselie, seriozitate și entuziasm, urmare a legăturii iubirii noastre cu Dumnezeu.. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae face câteva comentarii la acest text și menționează că beția trează sau trezvia beată este o expresie paradoxală prin care Sfântul Grigorie - și, după exemplul lui, alți Părinți următori - descriu starea complexă și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
care-i dă totodată o mare luciditate. El e entuziast și treaz, vesel și serios, încântat la culme de lumina marii înțelegeri dobândite și plin de răspunderea și de seriozitatea pe care o aduce ea. Starea aceasta o produce și iubirea curată: cu cât iubești pe cineva mai mult, cu atât ești mai entuziasmat și în același timp mai plin de răspundere în fața lui sau pentru el, cu atât ți s-a deschis un orizont mai adânc al cunoașterii lui ca
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
deosebirea dintre tine și Dumnezeu, nu-i o scufundare de bacantă în esența socotită una cu esența proprie, în sens panteist. Pagini frumoase despre deosebirea mistică între mistica panteistă a lui Plotin și cea creștină, care are ca bază dogma iubirii celor trei Persoane dumnezeiești neconfundate, se găsesc în cartea lui Georg Koepgen, Die Gnosis des Christentums, 3 Auflage, Spee-Verlag, Trier, 1979, p. 70. El vede mistica creștină adevărată, curat păstrată numai la părinții răsăriteni, în vreme ce în Occident consideră că a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Edward Yarnold (eds.), The Study of Spirituality, New York, Oxford University Press, 1986, p. 96. footnote>. Influența platoniciană poate fi observată la Plotin, care vorbește de sufletul care este dezgolit de înțelepciune în „beția cu nectar” în discursul lui Socrate asupra iubirii. Plotin utilizează sintagma „beție” când vorbește de sufletul care își finalizează uniunea cu „Unul”. Beția sau extazul ce însoțește contactul cu Ființa nu sunt tumultuoase sau acaparatoare. El afirmă că sufletul, în obținerea revelației prezenței divinului, devine unul și este
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
ființei, rezultat al stării de jubilație menținută de contemplativ de la intrarea sa în mister, al tăcerii în fața tainelor revelate prin har. Sufletul pătrunde într-o altă dimensiune: a cunoașterii supreme. Cele cinci simțuri spirituale percep misterul într-un elan de iubire<footnote Jean Boesse, Origene, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Editura Amarcord, Timișoara, 1997, p. 300. footnote>”. Walther Völker a discutat mult pe tema utilizării limbajului extazului de către Origen, când a scris cartea Das
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de înduhovnicit), ei socotesc că nici n-au trup. Uneori, (astfel de oameni) se desfată și sunt ca și îmbătați de băutura minunată, de băutura cea de nedescris a tainelor Duhului ...”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre iubire, 6, traducere Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, introducere, indici și note de Prof. Dr. N. Chițescu, în Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 325. footnote>. Creatura
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]