1,917 matches
-
endnote id=" (745, pp. 62-64)"/>. Vorbind În 1926 despre „povestea jidovului rătăcitor” și despre „criza iudaismului”, filozoful ortodoxist român Nae Ionescu ajunge și el la concluzia că suferința sau moartea iudaismului ar fi singurele soluții : „Părerea mea este că criza iudaismului e permanentă... Povestea jidovului rătăcitor nu e numai o poveste, ci Însăși expresia neliniștei acestei rase care nu și-a găsit drumul [...]. Iudaismul nu are decât două eventualități : se chinuiește perpetuu sau moare. Tertium non datur” („Criza iudaismului”, Cuvântul, nr.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el la concluzia că suferința sau moartea iudaismului ar fi singurele soluții : „Părerea mea este că criza iudaismului e permanentă... Povestea jidovului rătăcitor nu e numai o poveste, ci Însăși expresia neliniștei acestei rase care nu și-a găsit drumul [...]. Iudaismul nu are decât două eventualități : se chinuiește perpetuu sau moare. Tertium non datur” („Criza iudaismului”, Cuvântul, nr. 514, 1926 ; <endnote id="cf. 67, p. 118"/>). Prin acest text, observă Mihail Sebastian În 1935, Nae Ionescu „a anticipat cu aproape șapte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că criza iudaismului e permanentă... Povestea jidovului rătăcitor nu e numai o poveste, ci Însăși expresia neliniștei acestei rase care nu și-a găsit drumul [...]. Iudaismul nu are decât două eventualități : se chinuiește perpetuu sau moare. Tertium non datur” („Criza iudaismului”, Cuvântul, nr. 514, 1926 ; <endnote id="cf. 67, p. 118"/>). Prin acest text, observă Mihail Sebastian În 1935, Nae Ionescu „a anticipat cu aproape șapte ani pe acel «Iuda trebuie să sufere»” <endnote id="(219, p. 293)"/> din celebra sa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe iconaclaști (până la sinodul din 815), astfel că s-a reinstaurat În chip solemn cultul icoanelor, care puteau fi acum venerate (proskynesis), dar nu adorate (latria). Cercetătorii din domeniul istoriei religiilor Încă nu au stabilit cu exactitate influența pe care iudaismul și preceptele sale („Să nu-ți faci ție chip cioplit și nici orice alt chip ; să nu te Închini lor și nici să le slujești”) au avut-o asupra nașterii fenomenului iconoclast. Cert este că mai mulți Împărați iconoclaști - precum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
orice alt chip ; să nu te Închini lor și nici să le slujești”) au avut-o asupra nașterii fenomenului iconoclast. Cert este că mai mulți Împărați iconoclaști - precum Leon al III-lea Isaurianul (717-741) - au fost acuzați de „simpatie pentru iudaism”, iar alții - precum Mihail al II-lea (820-829) - au fost bănuiți că ar fi avut origine evreiască. Cronicarul bizantin Theophanes, de exemplu, a scris despre Împăratul Mihail al II-lea că i-a persecutat pe creștini și le-a ușurat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un roman autobiografic, a cărui acțiune se desfășoară Într-un stetl din nordul Moldovei (Dorohoi), În perioada 1907-1917. 198. Abba Eban, My People. History of the Jews, Behrman House Publishers, New York, vol. I, 1978 ; vol. II, 1979. 199. Josy Eisenberg, Iudaismul, Editura Humanitas, București, 1995. 200. Emil Petrovici, Atlasul linguistic român, partea a II-a, vol. I, Muzeul Limbii Române, Sibiu, 1940. 201. Israil Bercovici, O sută de ani de teatru evreiesc În România (1876-1976), Editura Kriterion, București, 1982. 202. Z
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În vol. Ausgewählte historische Schriften, Cernăuți, 1938, p. 109. 524. Dan Simonescu, Studii și materiale de istorie medie, Editura Acade miei, București, 1959, vol. III, p. 65. 525. Tudor Arghezi, Scrieri, vol. 27, Editura Minerva, București, 1975. 526. B. Fundoianu, Iudaism și elenism, ediție Îngrijită de Leon Volovici și Remus Zăstroiu, Editura Hasefer, București, 1999. 527. Al. Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru România, București, 1862, vol. I, p. 13. 528. Geoffrey Chaucer, Povestiri din Canterbury, Editura Polirom, Iași, 1998
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să fi putut da dovada incapacității lor de a răspunde într-o manieră convingătoare și definitivă provocărilor antisemitismului modern. Sionismul devine expresia politică a experienței evreiești, de fapt a unui popor încă în exil, nevoit să învețe să-și trăiască iudaismul în afara unei prezențe fizice în Palestina. Nașterea sionismului își datorează succesul condițiilor particulare date de legăturile între poporul Israel, Tora Israel, pământul Israel, de altfel, legături pe care doctrinele asimilării - consecințe ale emancipării individuale - se străduiesc să le slăbească și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
arabii vor accepta cu recunoștință luarea în posesie a țării de către evrei. Ca urmare, sionismul este o mișcare politică, influențată de modelul politicii expansiunii coloniale europeane, el a utilizat metodele și anumite justificări ideologice ale colonizării. Încercarea de reformare a iudaismului a luat mai curând forma naționalismului decât a religiei. Evreii începeau să-și dea seama că statul-națiune era unitatea firească a dezvoltării istorice. Dacă popoare și-au dobândit identitatea națională în secolul al XIX-lea, de ce nu putea și evreii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în sec.al XXI-lea, traducere de Viviane prager, Fundația W.Filderman, 2001. Loewenstein, Theodor, Istoria mișcării și organizației sioniste, Biblioteca Hehaluț, București, 1945. Mircu, Marius, Oameni de omenie în vremuri de neomenie, București, Editura Hasefer, 1996. Niemirower, Iacob Ițhac, Iudaismul, studiu introductiv de Lucian Zeev Herșcovici, Editura hasefer, București, 2005. Pelin, Mihai, Legendă și adevăr, București, Editura Edart, 1994. Palty, Sonia, Evrei, treceți Nistrul!, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006. Raport Final, editori: Tuvia Friling, Radu Ioanid, Mihail E.Ionescu, Comisia internațională
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nu numai pentru c) sunt sioniști. Mai exist) și alte motive, iar unele dintre ele sunt - indirect sau Într-o oarecare m)sur) - religioase. Nedrept)ți precum cele care au fost comise Împotriva arabilor pot fi mai ușor justificate prin iudaism, prin toat) istoria evreilor, decât doar prin sionism. Am plecat la plimbare cu Dennis Silk. Îi citisem poeziile și piesele pentru teatrul de p)puși. M) emoționaser), creându-mi o stare pl)cut), stimulându-mi dorința de a admira priveliștile
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
el, se reduce la un singur lucru: puterea morților asupra celor vii. Se teme foarte tare de extremismul naționalist fanatic din Israel. Discut)m despre dezbaterea privind viitoarele frontiere. Este o nebunie, spune el, s) folosim argumentele vechi referitoare la iudaismul din Epoca bronzului și s) invoc)m dușm)nia dintre amalekiți și edomiți, pentru a pretinde drepturi eterne - trecute, prezente și viitoare - În Țară Sfânt) și a combina viziunile eshatologice cu armele moderne. Ceea ce Îl Îngrijoreaz) pe Talmon este c
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
dintre cei dintâi care au conturat naționalismul arab. Kedourie nu este mai blând nici cu alte forme de naționalism. El nu are cuvinte prea frumoase de spus nici despre sionism. Îi acuz) pe sioniști c) ar inocula „folclor național” În iudaism. L a Stanford, unde st)m câteva zile, schimbând gheață cenușiului Chicagoland cu verdele liniștitului oraș de pensionari, Îl Întâlnesc pe profesorul Yehoshafat Harkabi (cred c) este unul și același cu generalul Harkabi), a c)rui specializare este conflictul arabo-israelian
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
evreiești (deci particulare), dar și primordialitatea spiritualului în raport cu ritualul − susținută de activitatea apostolului Pavel, considerat a fi, după Christos, marele apologet și întemeietor al gândirii creștine. Scrierile lui constituie un prim efort de sinteză, având ca punct de plecare teologia iudaismului, dar respectând și anumite moduri de organizare și de gândire ale "păgânismului" (Dubois 31). Cultura occidentală s-a dezvoltat ulterior în jurul acestei oscilații, controlate atent de biserică, dinspre pilonul central (și unic) al credinței creștine, constituit de dogma întrupării și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
biserică, dinspre pilonul central (și unic) al credinței creștine, constituit de dogma întrupării și de teoria corespondentă a imaginii sacrului și a corpului divin, înspre păgânism (reamintit parțial de renașterile târzii, care exaltau trupul și natura christică "umană") sau înspre iudaism (prin reformele iconoclaste, după cum comentează pe larg, în binecunoscuta sa lucrare dedicată subiectului, Alain Besançon). Spre diferență de imaginarul creștin medieval, mitologia modernității, fondată pe discursul științific al secolelor XVI-XVII, dar și în siajul renașterii și al mișcărilor teologice reformate
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
puterea laică și cea religioasă au interferat permanent, și în perioada bizantină, și în cea medievală post-bizantină (în orient). Creștinismul va avea în occident o traiectorie diferită de cea inițială și practicată peste un mileniu în lumea ortodoxă. În cazul iudaismului și al islamismului, religii care își construiesc mesajul pe baza unui sincronism total între revelația religioasă și organizarea politică a comunității, orice încercare de a ține Statul delimitat de Biserică este în continuare lipsită de sorți de izbândă (Durand, L
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
să se căsătorească cu el. Părinții se silesc să-i schimbe gândul, o logodesc cu un evreu, apoi, zdruncinați de durerea Leei, sunt biruiți și mărturisesc cazul bătrânului Manasse. Manasse e implacabil și reacționează cu o habotnicie sălbatecă, întrupare a iudaismului milenar. Incapabil a înțelege sentimente în afară de lege, el crede că poate cumpăra cu bani pe iubitul Leei. Respins cu indignare, conjură pe Leea în numele dumnezeului părinților, într-o revărsare de aprig și orb fanatism. Pentru ca noua generație, mai acomodată, să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
limbajului? ............................................. 40 II.3. În căutarea limbii perfecte ..................................................... ................ 42 Capitolul III. Cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia ............... 45 III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit .................................... 45 III.2. Wilhelm Schmidt ..................................................... ............................... 46 III.3. Raffaele Pettazzoni ..................................................... ............................ 48 Capitolul IV. Iudaismul ..................................................... ......................................... 49 IV.1. Textele de bază ale iudaismului.......................................... .................... 49 IV.2. Începuturile iudaismului ..................................................... .................... 52 IV.3. Caracteristicile sociale ale iudaismului .................................................. 53 IV.4. Sărbătorile evreiești ..................................................... ........................... 54 IV.5. Hasidismul - un fenomen social ..................................................... ....... 56 IV.6. Ipostaze sociale actuale ale iudaismului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
42 Capitolul III. Cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia ............... 45 III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit .................................... 45 III.2. Wilhelm Schmidt ..................................................... ............................... 46 III.3. Raffaele Pettazzoni ..................................................... ............................ 48 Capitolul IV. Iudaismul ..................................................... ......................................... 49 IV.1. Textele de bază ale iudaismului.......................................... .................... 49 IV.2. Începuturile iudaismului ..................................................... .................... 52 IV.3. Caracteristicile sociale ale iudaismului .................................................. 53 IV.4. Sărbătorile evreiești ..................................................... ........................... 54 IV.5. Hasidismul - un fenomen social ..................................................... ....... 56 IV.6. Ipostaze sociale actuale ale iudaismului: reformatorii, ortodocșii, conservatorii ............ 57 IV.7. Interpretări ale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
antropologice și etnologice privind religia ............... 45 III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit .................................... 45 III.2. Wilhelm Schmidt ..................................................... ............................... 46 III.3. Raffaele Pettazzoni ..................................................... ............................ 48 Capitolul IV. Iudaismul ..................................................... ......................................... 49 IV.1. Textele de bază ale iudaismului.......................................... .................... 49 IV.2. Începuturile iudaismului ..................................................... .................... 52 IV.3. Caracteristicile sociale ale iudaismului .................................................. 53 IV.4. Sărbătorile evreiești ..................................................... ........................... 54 IV.5. Hasidismul - un fenomen social ..................................................... ....... 56 IV.6. Ipostaze sociale actuale ale iudaismului: reformatorii, ortodocșii, conservatorii ............ 57 IV.7. Interpretări ale avortului ..................................................... .................... 59 IV.8. Inseminarea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit .................................... 45 III.2. Wilhelm Schmidt ..................................................... ............................... 46 III.3. Raffaele Pettazzoni ..................................................... ............................ 48 Capitolul IV. Iudaismul ..................................................... ......................................... 49 IV.1. Textele de bază ale iudaismului.......................................... .................... 49 IV.2. Începuturile iudaismului ..................................................... .................... 52 IV.3. Caracteristicile sociale ale iudaismului .................................................. 53 IV.4. Sărbătorile evreiești ..................................................... ........................... 54 IV.5. Hasidismul - un fenomen social ..................................................... ....... 56 IV.6. Ipostaze sociale actuale ale iudaismului: reformatorii, ortodocșii, conservatorii ............ 57 IV.7. Interpretări ale avortului ..................................................... .................... 59 IV.8. Inseminarea artificială ..................................................... ....................... 60 IV.9. Eutanasia ..................................................... .......................................... 61 IV
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Iudaismul ..................................................... ......................................... 49 IV.1. Textele de bază ale iudaismului.......................................... .................... 49 IV.2. Începuturile iudaismului ..................................................... .................... 52 IV.3. Caracteristicile sociale ale iudaismului .................................................. 53 IV.4. Sărbătorile evreiești ..................................................... ........................... 54 IV.5. Hasidismul - un fenomen social ..................................................... ....... 56 IV.6. Ipostaze sociale actuale ale iudaismului: reformatorii, ortodocșii, conservatorii ............ 57 IV.7. Interpretări ale avortului ..................................................... .................... 59 IV.8. Inseminarea artificială ..................................................... ....................... 60 IV.9. Eutanasia ..................................................... .......................................... 61 IV.10. Maternitatea adoptivă ..................................................... ........................ 61 IV.11. Familia, căsătoria și divorțul ..................................................... ............. 62 Capitolul V. Ortodoxia ..................................................... .......................................... 65 V.1. Marea Schismă ..................................................... .................................. 65
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
unor analize și interpretări noi, actuale. Am încercat să evidențiez specificul cercetării sociologice a religiilor de către clasici prin raportare la interpretările antropologice, etnologice și filologice date fenomenului religios. Totuși, nucleul forte al cărții îl reprezintă marile religii ale lumii contemporane: iudaismul, creștinismul (cu principalele lui confesiuni), islamul, hinduismul, budismul, șintoismul etc. De ce? Pentru că există o „foame” permanentă a studenților pentru această temă. M-am convins timp de peste douăzeci de ani, punându-i să aleagă tema favorită din programa analitică a cursului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
vieții va admite complementaritatea istoriei religiilor cu fenomenologia, antropologia, etnologia și sociologia religiilor. Acest model complementar de analiză și interpretare se cere aplicat tuturor marilor religii ale lumii, dar și noilor mișcări religioase. Una dintre aceste mari religii este și iudaismul. Capitolul IV Iudaismul IV.1. Textele de bază ale iudaismului Orice mare religie a lumii se bazează pe existența unor texte sacre. „religia lui israel este, prin excelență, religia cărții.” Ea cuprinde un corpus de texte de vârste și orientări
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
complementaritatea istoriei religiilor cu fenomenologia, antropologia, etnologia și sociologia religiilor. Acest model complementar de analiză și interpretare se cere aplicat tuturor marilor religii ale lumii, dar și noilor mișcări religioase. Una dintre aceste mari religii este și iudaismul. Capitolul IV Iudaismul IV.1. Textele de bază ale iudaismului Orice mare religie a lumii se bazează pe existența unor texte sacre. „religia lui israel este, prin excelență, religia cărții.” Ea cuprinde un corpus de texte de vârste și orientări diferite. Există astfel
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]