KorAP: Find »[drukola/base=izbândă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...96 >

2,397 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

o imagine fidelă a vieții din această unitate socialistă, unde lucrează un colectiv Întreg, care trăiește odată cu Lăscan avântul Întrecerii. (Ă). Deoarece autorul nu-l izolează pe Ion Lăscan de mediul În care lucrează, izbânda lui personală ia proporțiile unei izbânzi colective. În felul acesta, din punct de vedere educativ, nuvela acționează asupra cititorului În mai multe direcții. Dar zugrăvirea vieții uzinei dă autorului și putința să sublinieze mai puternic rolul partidului. În nuvela lui Dragoș, spre deosebire, de pildă, de

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
până la capăt rolul partidului ca factor esențial de organizare și Îndrumare a vieții din fabrică. (Ă). Continuându-și eforturile de cunoaștere și interpretare a realității În lumina directivelor de luptă a clasei muncitoare, Marin Preda va obține, suntem siguri, noi izbânzi literare”. La scurtă vreme, acestei cronici literare a lui J. Popper i se dă o replică din partea celeilalte forme democratice de receptare a creației: „critica de massă”, reactualizată, din când În când, În momente strategice, de presa vremii. De obicei

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În plasa dușmanului, de a-și apăra cinstea de luptător, de a fi demn de tovarășii lui, constituie un exemplu de eroism, Îndreptar pentru tinerele generații: «Izbească-i cât de sângeros Tortura și osândaEi simt deasupra fâlfâind Cu aripi largi izbânda!» O mărturie poetică a vitregiei vremurilor care au trecut și o amintire pururi vie de dragoste pentru Patrie, pentru Partid, se află și poemul Slavă eroilor Doftanei al Mariei Banuș: «Aduceți copii, aici, ca să știe Să știe ce-i ura

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359

stimula, ci ar paraliza aspirația ei de a cunoaște tot mai mult și tot mai bine. Kant privea progresele moralității atât în cazul indivizilor, cât și în cel al colectivităților, tot așa cum privea progresele cunoașterii omenești, adică drept tot atâtea izbânzi ale rațiunii. Prin urmare, aprecierea cunoașterii cu valoare obiectivă și, în egală măsură, respectul față de legea morală, exprimă la Kant valorizarea omului ca ființă înzestrată cu rațiune. Important de subliniat mi se pare însă că filosoful a văzut tocmai în

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398

devoreze povestirea, editorii găsiseră cea mai bună metodă de a lărgi sfera lecturii cât se poate de jos pe scara socială. O engleză formală, plină de volutele adeseori prețioase ale unui rafinament inaccesibil, n-avea în nici un caz sorți de izbândă în fața americanului de rând care lucra pământul, își administra băcănia ori construia mașini în fabricile domnului Ford. Raymond Chandler insinuează, totuși, că una dintre țintele scriitorului trebuie să rămână transmiterea lucrurilor „delicate” (în engleză, cuvântul înseamnă și „gingaș”, dar acoperă

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
contraproductivei convingeri că adevărul se află de partea ta? Toate aceste calități admirabile sunt însă parte a armăturii de artificialitate folosite în mod premeditat de Raymond Chandler. Un discurs de genul celui practicat de scriitor n-ar avea sorți de izbândă dacă autorul n-ar călca pe câțiva piloni siguri, familiari oricărui cititor. Imaginea cavalerului fără prihană, de care s-a făcut mult caz în exegetica chandleriană, are, în Somnul de veci, o acoperire mult mai solidă decât în celelalte cărți

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

civilă și politică a femeilor române»”, Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938 327 63. „Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino”, Graiul femeii, nr. 5, din mai 1938 330 64. „O izbândă a feminismului român”, Revista Femeilor Române, nr. 5-8, din octombrie 1938 333 65. „Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească șrostită la Congresul al VII-lea al Grupării Femeilor Române, ținut la Brașov, în zilele de 12, 13

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și politică a femeilor române”, articol în Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938. 64. Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu Alexandrina Gr. Cantacuzino, reprodusă din Graiul femeii, nr. 5 din mai 1938. 65. O izbândă a feminismului român, știre în Revista Femeilor Române, nr. 5-8 din octombrie 1938. 66. Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească, rostită la Congresul al VII-lea al Grupării Femeilor Române, ținut la Brașov, în zilele de 12

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și democrație, pentru ieftinirea traiului și reducerea orelor de lucru. Femeile muncitoare din România au dovedit și cu acest prilej, că deși nu au drept de vot, sunt conștiente de rolul și menirea lor de luptătoare în rândurile proletariatului pentru izbânda socialismului! Femeia Muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, nr. 3, iulie 1931. 12TC "12" Discours prononcé par la Princesse Alexandrine Cantacuzène a la Conférence pour la Paix et le Désarmement à Genève, le 4 Septembre 1931tc "Discours prononcé par

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
un mare număr de doamne a luat masa împreună la Continental, iar la 6 p.m. Comitetul a ținut o întrunire în casele d-nei Calypso Botez, unde s-au discutat măsurile de luat pentru o acțiune unitară și eficace în vederea unei izbânde cât mai neîntârziate. Cuvântarea D-nei Elena Meissner, președinta generală a Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române Sunt peste 40 de ani de când un grup de femei din Iași au prezentat guvernului, prin ministrul moldovean Gh. Mârzescu, o

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
în ziua de 21 aprilie, o mare recepție de mulțumire pentru toți cei ce au susținut justele revendicări ale femeilor din vechiul Regat. Lupta aceasta susținută fără răgaz de „Asociație”, precum și de „Uniunea femeilor române”, de la război încoace, încheiată cu izbândă, s-a sărbătorit în casa D-nei Ella Negruzzi, luând parte doamnele reprezentante din ambele Societăți, care au adus elogii D-lui Ministru Valer Pop, prin cuvântări rostite de D-nele Calypso Botez, Negruzzi, Maria Pop, Maria Castano, Satmary, Florica Georgescu, Margareta

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și altele. Cu durere s-a luat cunoștință că prezidenta generală a „Uniunii Femeilor Române” nu a putut lua parte, fiind lovită de un crunt doliu. Ea a adresat Asociației următoarea telegramă: „Un profund doliu împiedică participarea mea la sărbătorirea izbândei tenace și demnei noastre lupte pentru dobândirea drepturilor, la care ne-am însoțit în timpul războiului. Salut «Asociația» fiind cu sufletul între voi, aduc omagii în numele «Uniunii femeilor române» D-lui Ministru Valer Pop, înaltului Guvern și Parlamentului, pentru soluționarea dreaptă

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
române, odată cu reforma administrativă, sub guvernul Iuliu Maniu și prin sprijinul acestui mare apărător al drepturilor integrale ale femeilor române. „Asociația pentru emancipare”, mână-n mână cu „Uniunea femeilor române”, a luptat cu devotament, pentru această cauză și a obținut izbânda finală. Astfel, oricât s-ar fi răspândit versiuni unilaterale, atribuite unor singuratice centre, această campanie dârză a celor două mari organizații feminine, purtată cu atâta energie în congresele ce au avut loc de la întregirea neamului, nu se poate contesta. D-

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
elogioase a lua prezidiul, mă mărginesc însă numai a saluta această adunare în numele Uniunii femeilor române. Doamnelor! Salutul meu se concretizează în dorința de a ne strânge rândurile, a ne îmbărbăta reciproc a ne întări sufletește în credința nestrămutată a izbândei noastre definitive în lupta de evoluție feminină. Am rostit aceste cuvinte încurajatoare, în vederea că un val de aprigă apăsare dominează actual asupra acestei evoluții, în cele mai civilizate state ale Europei. Principii noi retrograde s-au răspândit contra actualului progres

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
la acest congres este o manifestare de mulțumire generală, tuturor acelora care au contribuit la realizarea acestei opere, care s-a înfăptuit. Întrunirea aceasta este un apel către toate femeile române, a continua acest drum cu perseverență și încredere în izbânda finală: „Într-un cuget și o simțire - sus inimile!”. Ziarul nostru, nr. 6-7, iunie-iulie 1934. 34TC "34" Moțiune șvotată la Congresul al X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934țtc "Moțiune [votată

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
noi membri: Doamnele Maria Georgescu, Zefira Col. Voiculescu, Lelia Popescu, Alexandrina Mincu, Ana Vasilescu Karpen, Lucreția Amiral Irimescu, Maria D. Soare, Maria G-ral Anastasiu, Eugenia Orghidan, Ana Lahovary, Venera Comandor Darian. Domnul Prof. Savin, Domnul Vasilescu Valjean cărora le urăm izbândă pentru propășirea și mai departe a Societății Ortodoxe. Secția Fostelor eleve ale școalelor Societății Ortodoxe merită o deosebită atențiune căci ele reprezintă viitorul. Societatea Ortodoxă se va rezema pe conștiința clarvăzătoare și pe înțelepciunea fiicelor noastre crescute în principiile național

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
statornică convingere, învingând dificultăți pe care le bănuiam, a stat neclintit la datorie. Asociațiile din întreaga țară îi datoresc neprecupețită recunoștință și Cercul din Craiova, cu gratitudine, îi trimite prin mine calde urări de prosperitate, dorindu-i pe curând bucuria izbândei depline, pentru care a lucrat atâta și care ni se pare acum mai apropiată, a deplinei egalități civile și politice a româncelor. Dar când zici ziar, nu vorbești de ceva abstract. Un ziar mai mult decât orice altă activitate este

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
recunoștință M.S. Regelui și mulțumește și tuturor colaboratoarelor „Asociației”, care prin propaganda lor au contribuit la succesul cauzei noastre de azi. Mulțumește și în numele societății ce o prezidează „Gospodăriile rurale”. Maica Smara, decana luptătoarelor pentru cauza feministă, se bucură de izbândă datorită bunului nostru Rege și luptei aprige duse de femei. Își amintește de greutățile întâmpinate la început și sfătuiește femeile să lupte contra celor două plăgi: lenea și corupția. D-na Margareta Ghelmegeanu, după ce aduce omagii de neprecupețită recunoștință M.S.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor" Convorbire cu doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino Doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino, întorcându-se de la Geneva, unde a luat parte la lucrările Comisiei Sociale, ne-am prezentat la d-sa pentru a o felicita de izbânzile dobândite de România și a-i cere lămuriri asupra problemelor cercetate de marele for social, care întocmește legiuiri și în care toate țările sunt reprezentate prin personalități eminente și tehnicieni de seamă. Doamna Cantacuzino ne arată ordinea de zi care

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
300 lunar la 5.000 lunar. Ceea ce noi trebuie să facem cât de curând este introducerea Chartei Copilului cu drepturile lui consfințite de lege și înființarea Comisiunii românești de Protecția Copilului. Am avut satisfacția de a fi obținut o mare izbândă pentru România, care de ani de zile lupta să facă să triumfe punerea la ordinea de zi a problemei: Părăsirea Familiei, care este punctul nevralgic al căminului, rechemarea părinților la datorie, sancționarea delictului de părăsire a familiei printr-o legiuire

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
aibă această înaltă cinste ce ne așează printre factorii de prim ordin care au contribuit la rezolvarea unei mari probleme de ordin social. Toate marile asociații ca: Protecția Copilului, Ajutorul Copilului etc. au adus omagiu muncii noastre, felicitându-ne pentru izbânda dobândită. De asemenea, într-o altă ordine de idei, Consiliul Național al Femeilor Române a luat inițiativa să propună Congresului Consiliului Internațional din Edinburg și tuturor marilor asociații ca să se înființeze Zone neutre în fiece țară, unde copiii în caz

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Român a făcut mare impresie și credem că va fi încoronată de succes. Cum vedeți, în toate direcțiile se lucrează cu folos în numele și pentru înălțarea României. Graiul femeii 1, anul IV, nr. 5, din mai 1938. 64TC "64" O izbândă a feminismului romântc "O izbândă a feminismului român" Avem mulțumirea a vă aduce la cunoștință că la Congresul Consiliului Internațional al Femeilor ce a avut loc în luna iulie anul acesta la Edinburg, distinsa prezidentă generală, Doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și credem că va fi încoronată de succes. Cum vedeți, în toate direcțiile se lucrează cu folos în numele și pentru înălțarea României. Graiul femeii 1, anul IV, nr. 5, din mai 1938. 64TC "64" O izbândă a feminismului romântc "O izbândă a feminismului român" Avem mulțumirea a vă aduce la cunoștință că la Congresul Consiliului Internațional al Femeilor ce a avut loc în luna iulie anul acesta la Edinburg, distinsa prezidentă generală, Doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino, a fost realeasă vicepreședintă în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Consiliului Internațional a propus să se trimeată d-nei Cantacuzino următoarea telegramă: „Consiliul Internațional al Femeilor resimte greu lipsa dvs., vă mulțumește pentru strălucita conferință, trimite marei oratoare urări pentru o lungă, fecundă și indispensabilă colaborare internațională”. Urăm scumpei noastre prezidente izbândă în noua activitate pe terenul social, având în vedere protecția femeii și a copilului. Revista Femeilor Române, nr. 5-8, octombrie 1938. 65TC "65" Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească șrostită la Congresul al VII-lea al „Grupării

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și necăjiți, care sunt factorul determinant de armonie, de bună înțelegere, de sănătate morală și fizică. La această lege iar nu am fost chemate a ne rosti tocmai noi care suntem inițiatoarele acestui proiect. De ce acest lucru pentru că cu toate izbânzile de doctrină ce le-am cules, în fapt femeile sunt înlăturate mai mult ca oricând de la drepturi egale cu bărbații și chiar de la munca ce asigură pâinea de toate zilele. Deci, ne găsim în plin paradox: Izbânzi mari de ordin

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]