2,253 matches
-
dimpotrivă, a tot încercat să scoată ceva de la el, parcă era la interogatoriu, mi s-a părut că a exagerat, doar erau amândoi musafiri și lumânările din pom erau aprinse a împăcare. Dar până la urmă, mai de voie, mai de jenă, Dan Crețu tot a trebuit să spună ceva și-am aflat astfel cu toții un lucru nou și palpitant. Petre, vizitiul lui Inger, care l-a găsit pe domnul Crețu și pe tânărul boier din Giurgiu, ar fi luat din buzunarul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu toate că sunt mai în vârstă, așa ceva nu se face decât după ce îți semnalezi intenția; nu m-am sculat în picioare când a intrat și când a plecat mama lui, ceea ce e „de necrezut“, biata lui mamă s-a înroșit de jenă, în locul meu; nu știu să sărut o mână („dumneavoastră v-ați așezat buzele drept pe dosul palmei, în centru, or, mâna se sărută pe osul din dreptul degetului mijlociu - abia atingându-l cu buzele, trebuie să apuci ușor cu mâna
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cer și eu una. Îmi plac grozav! Ionescu ridică piedica armei. ― Fiți atenți, băieți! Orice greșeală... Nucu Scarlat îi aruncă o privire întunecată. ― Dă-i drumul! Avem când să ne socotim greșelile. Inginerul se simți cuprins de un sentiment de jenă. Găsea scena de un grotesc penibil. Patru bătrânei smulși brutal de la tabieturile lor inofensive ― cleveteli banale cu o farfurioară de dulciuri în mână și o partidă meschină de poker la cinci bani deschiderea ― puși dintr-o dată în fața unor necunoscuți înarmați
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o privire ascuțită: "Toată viața ei a fost o tîmpită! Gândește ca o copiliță de 7 ani". ― O să vă întindeți în dormitor, interveni Raul Ionescu. Vă cerem un singur lucru! Să fiți cuminte. Adoptase instinctiv un ton protector. Sentimentul de jenă persista, avea senzația că persecută niște pantalonași și rochițe scurte care se mai distrează cu cercul și coarda, ori mâzgălesc pe trotuar pătratele unui șotron." La urma urmelor, n-o să li se întîmple nimic rău. Câteva ore dezagreabile, cel mult
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
zâmbet tremurat Melania Lupu. ― Nu prea... ― Cred și eu, interveni cu glas șuierător Valerica Scurtu, după ce a dat iama azi-noapte prin oale! Refuzase tratația bătrânei și mușca dintr-un șnițel rece. Izbucni dezlănțuită: Nu ți-e așa, un pic de jenă? Matei ridică din umeri, fals nedumerit. Se adresă celorlalți: ― Aveți cumva idee la ce se referă fecioara? ― Escrocule! izbucni femeia scoasă din sărite. Mi-ai furat două șnițele și o halcă de carne din tocană. Alaltăieri, opt chiftele, doi gogoșari
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ca lumea, și nu pierzi spațiu..." Un moșneag traversa strada. Ținea de mână o fetiță care mușca dintr-un măr. Mărul și obrajii aveau aceeași culoare. ― Și Panaitescu? Se așezase pe un scaun desfundat, arcurile îl deranjau, dar îi era jenă să se mute. Bătrânii sânt susceptibili și "n-au bani niciodată"... Strâng pentru boli lungi și costisitoare, calculează sume umflate destinate medicului, surorii, în fine, "cineva care să-ți aducă un pahar cu apă" și se sting de regulă în
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
zâmbit. Ea sau destinul care vroia să mă scoată din încurcătură. Zâmbetul Martei m-a făcut să uit de scuze. Am rămas în lumină, cu ochii la rochia ei de cânepă desfăcută la piept și simțeam o căldură plăcută topind jena pentru cele întîmplate. La un moment dat, înțelegînd motivul liniștii mele, și-a încheiat grăbită nasturii. Dar am știut în clipa aceea că voi reveni în casa Martei. Și poate și ea a știut. Ceva ca o provocare tăcută ne
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și că tu ești un simplu cioplitor de cruci." M-am sculat și i-am zis rece: "Hai să mergem". Ea m-a întrebat dacă mă supărasem și fiindcă tăceam a adăugat, ridicîndu-se din fotoliu și încercînd să treacă peste jena care se așezase între noi: În definitiv, fă cum vrei". Mă simțeam groaznic. Acum știam ce credea despre mine; eram pentru ea un simplu cioplitor de cruci. Artist? Palatul Șeherezadei? Nopțile dintre oglinzi? Realitatea prelungită în vis sau visul prelungit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
treacăt n-am încercat să aduc vorba despre ce s-a întâmplat în acest caz. Eu evitam voit să-i amintesc că „n-a avut dreptate când m-a apostrofat să-i las băiatul în pace” iar el, dintr-o jenă justificată n-a adus niciodată vorba despre ce s-a întâmplat. Ulterior, copilul colegului și-a continuat studiile ajungând profesor și având de rezolvat aceleași probleme de didactică și de disciplină școlară, ca toți cei ce lucrează în domeniul educativ
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să creadă că cel ce-i ospătase era german dar i se răspunde clar: „Nu domnule, nu sunt german, eu sunt evreu” (pag.258). Auzind acestea, ofițerul a ieșit precipitat din curtea fabricii, urmat de însoțitorii săi care nu înțelegeau jena și frământarea ofițerului. Gestul de adânc umanitarism, de iertarea celor ce i-au exterminat familia, neamul, a atins aici sublimul, o adevărată parabolă din perioada biblică asemănătoare cu aceea a Samarineanului milostiv,care, deși disprețuit ca un adevărat paria, îngrijește
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și apoi dedesubt. Unde Dumnezeu o ascunsese Guttman? Și atunci îl văzu. Același bărbat cu care își încrucișase privirile în timpul turului, doar că acum stătea în picioare, singur, la celălalt capăt al culoarului îngust. Maggie nu avu nici un sentiment de jenă, ci doar unul de recunoaștere. Îi mai văzuse figura înainte. Dar unde? Mintea ei era atât de zăpăcită din cauza oboselii, încât parcă înainta printr-o apă adâncă pentru a găsi amintirea. Era recentă, știa asta. Chiar din ultimele câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de așa ceva. Închisoarea era de preferat. Acolo nu te limitează decât fizic. Într-o secție de boli psihice se bagă în sufletul tău, în concepția ta despre lume, în mintea ta. Nu va tolera pentru nimic în lume așa ceva! Și jena cu care vorbea mama lui despre faptul că avea să-l protejeze! Toate semnele indicau spitalul Caritas. — O, Fortuna, ticăloasă nenorocită ce ești! Începu să se învârtească, legănându-se ca o rață, prin mica lor casă. Zdrahonii cu brațe tari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
În timp ce Albă ca Zăpada manevrează de la tastatură mașinăria. Apoi, desigur, el... — Hei, vorbăreațo, te rog să nu mai discuți despre mine! Charlie se uită În oglinda retrovizoare la Kitty. Ochii ei migdalați, cafenii, erau Încă somnoroși, dar se Îmbujorase de jenă. — Dar e o poveste amuzantă! spuse el. Cum continuă? — Albă ca Zăpada m-a Învățat să merg printre galaxii pe simulator. A fost grozav! Kitty Încercă să râdă, dar nu Îi ieși cum trebuia. Haide, nu te rușina! zise Desert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
să fii iubitul meu? După atâta timp? Îl ironiză. — Cu o femeie atât de frumoasă, de sexy și de inteligentă ca tine... și, desigur, care sărută atât de bine..., Încercă el marea cu degetul. — Sam, mă flatezi fără pic de jenă... — Exact! — Asta e ceva nou... — Vreau să-ți demonstrez că nu sunt băiat rău. Dacă-ți amintești... — Te-am sărutat o singură dată, zise Kitty. — Și am rămas sub vraja ta pe vecie. Încă Îți simt buzele pe buzele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
zâmbit. Ea sau destinul care vroia să mă scoată din încurcătură. Zâmbetul Martei m-a făcut să uit de scuze. Am rămas în lumină, cu ochii la rochia ei de cânepă desfăcută la piept și simțeam o căldură plăcută topind jena pentru cele întâmplate. La un moment dat, înțelegând motivul liniștii mele, și-a încheiat grăbită nasturii. Dar am știut în clipa aceea că voi reveni în casa Martei. Și poate și ea a știut. Ceva ca o provocare tăcută ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
că tu ești un simplu cioplitor de cruci”. M-am sculat și i-am zis rece: „Hai să mergem”. Ea m-a întrebat dacă mă supărasem și fiindcă tăceam a adăugat, ridicându-se din fotoliu și încercând să treacă peste jena care se așezase între noi: “în definitiv, fă cum vrei”. Mă simțeam groaznic. Acum știam ce credea despre mine; eram pentru ea un simplu cioplitor de cruci. Artist? Palatul Șeherezadei? Nopțile dintre oglinzi? Realitatea prelungită în vis sau visul prelungit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe an, astfel Încît etajul unu devine parter. În cele din urmă, ultimul etaj devine parter și toată lumea trăiește sub pămînt. N-a scris Dostoievski ceva pe chestia asta? simte Wakefield nevoia să intervină, chiar dacă știe că e de toată jena. Îl deranjează nespus porumbeii ăștia. — Tristă profesie, arhitectura, oftează Zamyatin. Bisericile, triste. Blocurile Înalte, foarte triste. Clădirile oficiale, triste, triste. Lupii nu au nevoie de arhitectură. Are natura grijă să facă peșteri pentru ei. Animalele nu construiesc nimic, doar păsările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Dan, după care se aruncă literalmente asupra Lisei care, se pare, vorbește o franceză mai mult decît onorabilă. Ar fi trebuit să-mi Închipui, deși, odată ce ne instalăm pe locurile noastre, ea se jură că are un vocabular de toată jena, dar posedă un accent de invidiat, astfel Încît lumea crede că vorbește mult mai bine decît e cazul. Îi instalăm și pe copii cît mai confortabil, iar Dan se așază și el lîngă mine, cîntărindu-i din ochi pe ceilalți pasageri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
expresie de motan care a pus laba pe borcanul cu smîntînă. Linda se Întoarce și-și dă ochii peste cap către nimeni În special. — Ce Încîntare să vă cunosc, adaugă și-i strînge mîna, rînjind În continuare și măsurînd-o fără jenă din cap pînă În picioare. Deci, sînteți bună prietenă cu Ellie? E Întotdeauna o plăcere să-i cunosc pe prietenii lui Dan și Ellie. Mai am puțin și leșin. Acesta e tatăl lui Dan. Tatăl lui! Omul prea puțin sociabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ca petrecîndu-se peste noapte, deși sînt convinsă că nu e decît o festă pe care mi-o joacă aceasta și că nimic nu a fost vreodată simplu. Îmi amintesc că, o vreme, relația noastră a fost umbrită de o ușoară jenă, dar Într-o bună zi, totul a fost dintr-odată În ordine. Nu, mai bine decît atît: Într-o bună zi, totul a devenit brusc minunat. Apoi, am rămas repede Însărcinată cu Millie și, cumva, am știut că Îmi va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cu brațul ridicat și gata să lovească era un tânăr musculos, gigantic chiar și pentru un longobard. Părul bălai îi era prins într-un conci la ceafă, și ochii albaștri mă fixau nemilos. Era gol pușcă, dar n-avea nicio jenă, în sandale de piele legate de glezne. Fața, asemenea întregului corp, îi era rasă. Mi-a sărit în ochi faptul că era bronzat, lucru ciudat la unul din stirpea lui. De obicei se feresc de soarele puternic, deoarece pielea li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
descoperit, îndepărtând praful cu piciorul, un înscris doar în parte citeț: ob innocentiam et labori. L-am întrebat pe Rotari: - Știi ce scrie aici? El a dat din cap. - Eu nu știu să citesc, a recunoscut fără vreo urmă de jenă. - Pentru loialitate și hărnicie, i-am tradus. - Ce înseamnă asta? - Nu știu, fiindcă lipsește o parte. Tu știi ce-a fost aici? A devenit mai atent. - Ce-a fost? Un mormânt? O pușcărie? I-am dezamăgit dorința de mister, răspunzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
așa că am lăsat la o parte rușinea și prudența și am fost de acord. Am luat caii și am mers preț de două mile spre apus. - Trebuie să te previn asupra unui lucru, a spus Rotari rupând tăcerea înțesată de jenă. - Spune-mi. - Am auzit de la niște bătrâne că aceea la care mergem este o masca, un pricolici, dar eu nu cred în așa ceva. Am surâs. - Nici eu nu cred. Nu există vrăjitoare, cu atât mai puțin acele masche. Ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nu înainte ca slujbașii să fi coborât din tavan marele cerc de fier cu cele douăzeci și șase de lumini, spre a fi stinse. Odată ajunși în mica sa odaie, am luat loc pe o laviță și, cu o anume jenă, mi-a spus: - Sosești la momentul potrivit. Există o problemă pe care trebuie s-o rezolvăm. Știm tot ce s-a-ntâmplat, dar nu avem încredere în Grasulf. L-ai adus cu tine și pe nepotul lui Faroald? I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fie dragoste și respect, fie lingușire și supunere. Între ele nu există decât intrigi și interese personale. M-am rezemat la loc de spătar. L-am văzut roșind, dar nu din pricina căldurii de la flăcări, și chiar încercând să-și ascundă jena și încurcătura, aceleași de pe când era un adolescent. Cu sforțarea tâmplarului care scoate cuie mai vechi dintr-o scândură groasă, stăpânindu-și mândria, a izbutit să articuleze: - Tu ești diacul meu de la palat și acolo ți-e locul. Am nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]