28,495 matches
-
nr. 438 din 11 iunie 2008 sau Decizia nr. 703 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 2 februarie 2018). ... 21. De altfel, în același sens, Curtea s-a mai pronunțat în jurisprudența sa anterioară în această materie, respectiv asupra dispozițiilor anexei nr. 2.5 la Legea nr. 45/2009, și față de o motivare identică a excepției, respectiv față de invocarea faptului că prevederile anexelor la legea criticată cuprind terenuri care se suprapun cu
DECIZIA nr. 852 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254920]
-
Deciziei nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. ... 6. Se mai susține că dreptul la pensia de întreținere este un drept de creanță, care, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, este asimilat unui „bun“, invocând în acest sens Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyler împotriva Italiei. ... 7. Se mai arată că afectarea unui astfel de bun are loc atunci când se produce
DECIZIA nr. 851 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254929]
-
pronunțării deciziei instanței supreme (situație în care se regăsește autoarea excepției), spre deosebire de persoanele care au beneficiat de calculul pensiei de întreținere și în raport cu norma de hrană, anterior pronunțării aceleiași decizii. Se mai invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității și nediscriminării, respectiv Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995. ... 9. Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând cele statuate în Decizia nr. 21 din 19
DECIZIA nr. 851 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254929]
-
ar duce la micșorarea posibilității de apărare a organismului angajatului care lucrează în aceste condiții, aceasta fiind și împotriva intereselor creditorului întreținerii“. ... 19. Analizând criticile de neconstituționalitate formulate, prin raportare la dispozițiile art. 16 din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale constante, aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv
DECIZIA nr. 851 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254929]
-
în discuție, produce efecte erga omnes și numai pentru viitor pentru terțele persoane care nu au avut calitatea de parte în litigiul în care s-a pronunțat hotărârea de anulare, după publicarea acestei hotărâri. ... 21. Curtea observă că și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57) și
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
autorul excepției de neconstituționalitate între excepția de nelegalitate și excepția de neconstituționalitate și actele normative supuse celor două tipuri de control, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută. Cu privire la incidența art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit jurisprudenței în materie, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
drepturilor evaluabile în bani, pentru a căror valorificare sau apărare sunt prevăzute alte temeiuri de drept și care dau posibilitatea exercitării recursului. ... 8. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 848 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254926]
-
legii. În plus, se mai apreciază că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate nu conțin nicio dispoziție discriminatorie, regimul juridic diferit fiind determinat de deosebirea de situații ce impune soluții legislative diferite în vederea asigurării celerității soluționării cauzelor. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul constituțional al accesului liber la justiție. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al
DECIZIA nr. 848 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254926]
-
efectul celor două texte de lege criticate, hotărârile judecătorești date în apel în materia plângerilor împotriva actelor executorului judecătoresc nu sunt supuse recursului, cale extraordinară de atac. ... 16. În ceea ce privește reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că accesul liber la justiție nu are semnificația accesului la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege. Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului
DECIZIA nr. 848 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254926]
-
de lege. Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite
DECIZIA nr. 848 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254926]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012, sau Decizia nr. 500 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16). ... 17. De asemenea, în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile. Lipsa oricărei căi de atac împotriva unei
DECIZIA nr. 848 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254926]
-
absolut și că există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept. ... 19. În ceea ce privește critica referitoare la discriminarea creată prin interzicerea exercitării căii extraordinare a recursului în această materie, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține că nu este contrară principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție, instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, cât timp
DECIZIA nr. 848 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254926]
-
judecătoresc nu poate fi exercitată calea de atac a recursului, este determinat de deosebirea de situații, care impune soluții legislative diferite, în vederea asigurării celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. ... 20. Totodată, Curtea mai reține, în acord cu jurisprudența sa constantă, că legiuitorul are o marjă de apreciere referitor la alegerea materiilor exceptate de la calea de atac a recursului, cum este, în prezenta cauză, a hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești în cererile privitoare la plângerile împotriva actelor executorului
DECIZIA nr. 848 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254926]
-
urgență a Guvernului nr. 57/2019 dispune, prin art. 160 alin. (8), că: „Referatul secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale se transmite prefectului în termen de 10 zile de la data intervenirii situației de încetare de drept a mandatului primarului“. ... 21. În jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 466 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 4 ianuarie 2019, și Decizia nr. 699 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
respectă cerințele de calitate a legii, Curtea observă, în subsidiar, că argumentele cuprinse în motivarea formulată în susținerea excepției de neconstituționalitate se circumscriu unei anumite spețe, raportat la o anumită modalitate de interpretare a textului de lege criticat. ... 30. În jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 202 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 17 iulie 2018), Curtea a statuat că o normă juridică din cuprinsul unui act normativ de
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
1 paragraful 1 din aceeași Convenție. Totodată, solicită judecarea și în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că există jurisprudență relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 648 din 17 octombrie 2017. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.340/303/2016, Curtea de Apel București
DECIZIA nr. 835 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254987]
-
artificială și nejustificată, întrucât se are în vedere dificultatea unei probleme de drept rezultată din natura sa, și nu din valoarea litigiului, pentru a fi aplicabilă soluția Curții Constituționale din Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, de reconsiderare a jurisprudenței anterioare. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 9
DECIZIA nr. 835 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254987]
-
calea ordinară de atac ce are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). ... 18. În ceea ce privește reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale
DECIZIA nr. 835 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254987]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, sau Decizia nr. 396 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012). ... 19. Mai mult, în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă. Lipsa oricărei căi de atac împotriva unei
DECIZIA nr. 835 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254987]
-
exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994). ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. Totodată, Curtea mai reține că legiuitorul are o marjă de apreciere referitor la alegerea materiilor exceptate de la calea de atac a
DECIZIA nr. 835 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254987]
-
reține că accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței
DECIZIA nr. 835 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254987]
-
Dosarului nr. 3.377D/2021 la Dosarul nr. 2.983D/2021, care a fost primul înregistrat. ... 8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021 și Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, și precizează că dreptul la viață intimă, familială și privată este limitat chiar prin dispozițiile art. 26 alin.
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și anexele acesteia, pentru că în acest act normativ sunt indicate, printr-o normă de trimitere, măsurile de protecție împotriva virusului, precum și ordinul comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne. Or, conform jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, reglementările în materia contravențională, asemenea materiei penale, trebuie să respecte principiul legalității incriminării (a se vedea, spre exemplu, deciziile Curții Constituționale nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 307 din 6
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
în materia contravențională, asemenea materiei penale, trebuie să respecte principiul legalității incriminării (a se vedea, spre exemplu, deciziile Curții Constituționale nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 307 din 6 aprilie 2006 și nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). Or, art. 66 lit. a) din
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. ... 14. Tribunalul Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că normele criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, sens în care se evocă jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021. În consecință, stabilirea contravenției prin sistemul normei de trimitere constituie o tehnică legislativă frecventă și, în unele cazuri, necesară, care nu contravine principiilor constituționale. Referitor la dreptul persoanei
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]