3,080 matches
-
exprimări asertorice - adică, de o clasă de acte de vorbire în care propoziția dependentă se folosește în sensul unei susțineri, constatări, împărtășiri etc. (J. Habermas, 1983, pp. 192-193). Dubla dependență (vorbitor/ascultător) a unui enunț reprezintă, de fapt, fundamentul textului jurnalistic, un text cu o finalitate clară și precisă de comunicare. Strâns legat de realitatea concretă de lectură, textul jurnalistic se va disocia de cel literar printr-o anume dinamică discursivă. Prin atac, de pildă. Motivul e simplu și lesne de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
susțineri, constatări, împărtășiri etc. (J. Habermas, 1983, pp. 192-193). Dubla dependență (vorbitor/ascultător) a unui enunț reprezintă, de fapt, fundamentul textului jurnalistic, un text cu o finalitate clară și precisă de comunicare. Strâns legat de realitatea concretă de lectură, textul jurnalistic se va disocia de cel literar printr-o anume dinamică discursivă. Prin atac, de pildă. Motivul e simplu și lesne de ghicit - obosit, grăbit, indispus, cititorul doar răsfoiește presa. Rareori se afundă confortabil în lectură. Caută un text care să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Criteriul de alegere a vocabularului nu va fi în acest caz nici lingvistic și nici semantic, ci comunicațional: a atrage atenția, a conchide prin reluarea mesajului principal, a convinge. În ciuda unor aspecte încă neclare și litigioase, putem spune că limbajul jurnalistic are câteva trăsături distincte: un grad redus de complexitate; concizie, credibilitate, claritate; elemente anaforice (de înlocuire) puțin prezente; sărăcie a conectorilor conjuncționali; extensie minimă a textului; sărăcia epitetelor descriptive; prezența apăsată a elementelor de localizare; reducerea până la dispariție a elementelor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
aducând ca argumente câteva trăsături specifice, asupra cărora nu mai insistăm: pragmatismul, absența unui continuum spațial și a intenției estetice, gradul redus de complexitate etc. Trebuie să mergem mai departe și să luăm în discuție o trăsătură fundamentală a discursului jurnalistic - actualitatea, termen de altfel instabil, greu definibil și greu de măsurat. Avem deci destule motive să refuzăm o definiție de tipul: Actualitatea înseamnă difuzarea promptă a informațiilor și reprezintă una dintre calitățile informării. Publicarea cu întârziere, în măsura în care nu răspunde la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
evenimentele complexe (conflicte militare, catastrofe, epidemii) se materializează într-un ansamblu de știri, relatări, reportaje. Patrick Charaudeau (1997) distinge trei tipuri de eveniment (raportat, provocat și comentat), pe baza cărora concepe o schemă canonică - discutabilă, ce-i drept - a genurilor jurnalistice. Interesant și riguros exact ni se pare efortul teoreticianului francez de a demonstra că evenimentul nu este transmis niciodată în starea sa brută, că el se comportă ca atare (ca un eveniment), în măsura în care este integrat într-un sistem de gândire
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de presă și, cu atât mai puțin, un eveniment nu stau neapărat în actualitatea informației sau în gradul de implicare emoțională a cititorului, ci în abilitatea ziaristului de a-l prezenta ca atare, ca pe o bombă de presă. Procedeele jurnalistice prin care se creează un eveniment sunt numeroase: punere în pagină, elemente de titrare, stil și unghi de abordare. La toate acestea, ar trebui să mai adăugăm un procedeu prea puțin studiat, din păcate: transmisia directă sau reality show. Cum
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
care își lasă averea unui câine, un cerșetor la moartea căruia se descoperă salteaua plină cu bani, rănitul dus la spital și care moare în urma altui accident etc. Deși funcționează impecabil, legea proximității nu acoperă toate situațiile generatoare de subiecte jurnalistice. Ziarul poate să facă o grămadă de lucruri, cum ar fi să spună cititorilor ce crede despre ultimele filme, cum se cultivă cartofii, care sunt predicțiile pentru zodia Taurului sau de ce este cazul să-și dea demisia guvernul. Fără informație
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Plecând de la o premisă corectă, dar oricând amendabilă (nu există limbaj neutru), putem ajunge la o concluzie îndoielnică și defel originală (jurnalismul este o literatură derivată sau specializată). Doar abordarea pragmatică pune în evidență câteva dintre trăsăturile distinctive ale textului jurnalistic: criteriul de alegere a cuvintelor nu este nici lingvistic, nici semantic, ci comunicațional: atragerea atenției, întrebări la care alții trebuie să răspundă etc.; normele individuale ale textului se suprapun celor sociale - de unde și importanța publicului-țintă, adaptarea la cerințele acestui public
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Din acest impas nu ne scoate nici varianta scriiturii albe - o scriitură eliberată de orice servitute față de ordinea marcată de limbaj. Scriitura zero este de fapt o scriitură la indicativ. Ar fi just să se spună că este o formă jurnalistică, dacă jurnalismul nu ar fi dezvoltat tocmai forme optative sau imperative - patetice, adică (Roland Barthes, 1964). Ne aflăm pe un teren extrem de alunecos și generator de confuzii. Dacă jurnalismul se opune poeziei, ar trebui să stabilim măcar ce este poezia
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
spune Roland Barthes (1964, p. 225): Poezie nu e decât ecuația decorativă, aluzivă și încărcată a unei proze virtuale, care zace potențial în orice modalitate de exprimare [...] Cu timpul, poezia devine natură închisă. Nu mai este atribut, ci substanță. Obiectivitatea jurnalistică este un mit, așa cum este și imparțialitatea unui ziar. Adeseori, se confundă cu sobrietatea sau cu sărăcia stilistică. Este o mare naivitate. Obiectivitatea jurnalistică rezidă în respectul față de fapte și, mai ales, în ton. Nu întâmplător, unii autori propun un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
modalitate de exprimare [...] Cu timpul, poezia devine natură închisă. Nu mai este atribut, ci substanță. Obiectivitatea jurnalistică este un mit, așa cum este și imparțialitatea unui ziar. Adeseori, se confundă cu sobrietatea sau cu sărăcia stilistică. Este o mare naivitate. Obiectivitatea jurnalistică rezidă în respectul față de fapte și, mai ales, în ton. Nu întâmplător, unii autori propun un termen mult mai potrivit realității jurnalistice: onestitatea. Reporterii sunt martori direcți ai unor situații dramatice. Obiectivitatea lor este afectată de imposibilitatea de a-și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și imparțialitatea unui ziar. Adeseori, se confundă cu sobrietatea sau cu sărăcia stilistică. Este o mare naivitate. Obiectivitatea jurnalistică rezidă în respectul față de fapte și, mai ales, în ton. Nu întâmplător, unii autori propun un termen mult mai potrivit realității jurnalistice: onestitatea. Reporterii sunt martori direcți ai unor situații dramatice. Obiectivitatea lor este afectată de imposibilitatea de a-și păstra sângele rece. Aloyius MacGahan, trimis să realizeze un reportaj în legătură cu atrocitățile comise de turci împotriva creștinilor din Bulgaria, scria în London
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
minciună spusă conștient. (P. Sorlin, 2002, p. 188) Putem numi obiectivitatea în fel și chip: imparțialitate, respect al adevărului, detașare etc. Împortant este să acceptăm că ea nu există în mod absolut și să înțelegem că prezența subiectivității în textul jurnalistic nu reprezintă un defect (excepție făcând știrea). Dimpotrivă, asumată corect, gradul de subiectivitate (prezența eului în text) face diferența între diferite genuri și, peste toate, marchează un stil personal. * Insistăm asupra acestui aspect dintr-un motiv foarte simplu: aflat la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un presupus „grad zero” al scriiturii. 1.3.3. Imagine și iconicitate Ne putem întreba în mod firesc ce legătură au toate aceste nuanțări teoretice cu jurnalismul. Aparent, ne îndreptăm spre confirmarea premisei deja enunțate: prin folosirea figurilor stilistice, limbajul jurnalistic aparține literaturii. E foarte greu să demonstrăm contrariul, dacă nu acceptăm că, în jurnalism, figura (în sens general) încetează să mai fie element poetic definitoriu și subtil vehicul semantic. Figura se impune printr-o altă funcție, esențială în limbajul jurnalistic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
jurnalistic aparține literaturii. E foarte greu să demonstrăm contrariul, dacă nu acceptăm că, în jurnalism, figura (în sens general) încetează să mai fie element poetic definitoriu și subtil vehicul semantic. Figura se impune printr-o altă funcție, esențială în limbajul jurnalistic: aceea de mijloc de accentuare a mesajului (O. Ducrot, 1996, p. 377). Altfel spus, o personificare („Conjunctivita bate la porțile Bucureștiului”), o metaforă și o metonimie („Lupta pentru Cotroceni”) etc. încetează să mai împlinească o funcție semantică propriu-zisă. Tropii și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o metaforă și o metonimie („Lupta pentru Cotroceni”) etc. încetează să mai împlinească o funcție semantică propriu-zisă. Tropii și figurile de stil par a împlini, într-un articol de ziar, o funcție iconică de întărire, de subliniere a recuzitei discursiv, jurnalistice. (5) O pagină de ziar este o imagine, spune Robert Escarpit. În viziunea socio-lingvistului francez, analiza separată a figurilor expresive este o greșeală. Câtă vreme textul funcționează ca medium, limbajul jurnalistic are o puternică funcție documentară. Incluzând jurnalismul în cadrul limbajelor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
funcție iconică de întărire, de subliniere a recuzitei discursiv, jurnalistice. (5) O pagină de ziar este o imagine, spune Robert Escarpit. În viziunea socio-lingvistului francez, analiza separată a figurilor expresive este o greșeală. Câtă vreme textul funcționează ca medium, limbajul jurnalistic are o puternică funcție documentară. Incluzând jurnalismul în cadrul limbajelor documentare, vom rezolva multe confuzii. La o extremă, avem textul literar, format dintr-un flux de discursuri greu de exploatat informațional (poemul liric, spre exemplu). La cealaltă extremă, vom întâlni textul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
are o puternică funcție documentară. Incluzând jurnalismul în cadrul limbajelor documentare, vom rezolva multe confuzii. La o extremă, avem textul literar, format dintr-un flux de discursuri greu de exploatat informațional (poemul liric, spre exemplu). La cealaltă extremă, vom întâlni textul jurnalistic, marcat de un număr semnificativ de constrângeri. Iconicitatea ar fi una dintre ele. (6) Iconizarea verbalului vizează favorizarea unei pregnanțe mai mari a mesajului și o empatie mai mare la cititor, stimulat de un univers în care domină asemănarea. Regăsim
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
suportului tipografic, decupajul, titrarea, chenarele etc. Media se comunică pe ea însăși. Puterea presei stă în ea însăși și nu în conținutul textelor, spune McLuhan. Și are multă dreptate. În acest caz, apăsat iconic și lipsit de finalitate estetică, discursul jurnalistic iese de sub tirania poeticului, câștigându-și un statut și o anume identitate. (8) NOTE (1) Este foarte greu să faci un portret complet al ziaristului. Grăbit și mereu în priză, el trebuie să probeze câteva calități esențiale: Simț dezvoltat al
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
transformându-se brusc în mixaje care atenuează eterogenitatea anunțurilor, rareori în avantajul sistemului verbal și cel mai adesea în profitul iconicului”. (J-M. Adam, M. Bonhomme, 2005, p. 110) (8) Riscul de a pierde și cele câteva trăsături specifice limbajului jurnalistic este mare. „A scinda modalitatea de percepere a lumii într-una științifică și alta artistică, a rupe legăturile intime care le unesc este tot atât de imposibil pe cât este de neconceput să punem semnul egalității între un silogism logic, un simbol matematic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
rupe legăturile intime care le unesc este tot atât de imposibil pe cât este de neconceput să punem semnul egalității între un silogism logic, un simbol matematic și o operă de artă”. (N. Ghei, 1979, p. 107) Capitolul 2. VIRTUȚILE STILISTICE ALE TEXTULUI JURNALISTIC Este foarte important să stabilim dintru început care sunt exigențele stilistice de bază ale unei scriituri jurnalistice corecte: claritatea, concizia, credibilitatea, lizibilitatea, coerența, fluența, adecvarea etc. Vom exemplifica fiecare trăsătură în parte, nu fără a atrage atenția tinerilor dornici să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
între un silogism logic, un simbol matematic și o operă de artă”. (N. Ghei, 1979, p. 107) Capitolul 2. VIRTUȚILE STILISTICE ALE TEXTULUI JURNALISTIC Este foarte important să stabilim dintru început care sunt exigențele stilistice de bază ale unei scriituri jurnalistice corecte: claritatea, concizia, credibilitatea, lizibilitatea, coerența, fluența, adecvarea etc. Vom exemplifica fiecare trăsătură în parte, nu fără a atrage atenția tinerilor dornici să practice meseria de ziarist că respectarea vigilentă a unor reguli și interdicții nu asigură în mod obligatoriu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
scurt, te gândești să fie lizibil. Din păcate, lizibilitatea reprezintă un concept mult prea vag. Îl folosim și îl aducem în discuție câtă vreme el sintetizează o multitudine de cerințe stilistice și, în plus, reprezintă o trăsătură fundamentală a limbajului jurnalistic. Nu vom insista prea mult, deși s-au scris multe cărți și studii pe această temă, atât de dragă lingviștilor și sociologilor specializați în analiza de conținut. Relativ ușor de măsurat, lizibilitatea reprezintă ușurința cu care înțelegem un text. Altfel
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dramatic (30%) când numărul cuvintelor se apropie de 40. O frază din 17 cuvinte pare a oferi un maximum teoretic admis pentru o memorare acceptabilă (70%) a mesajului. Pentru Jose De Broncker (1992, p. 102), de aici, rezultă câteva cerințe jurnalistice: Plasați mesajul principal în prima parte a frazei. Evitați incidentele prea mari (9,5 cuvinte pe frază). Suprimați la maximum redundanțele inutile. Recurgeți la imagine și la concret. Cu cât subiectul abordat de text este mai complicat, mai dificil, cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ceea ce vezi, simți sau auzi. Greu observabile la o primă lectură, aceste defecte fac diferența dintre un profesionist al scrisului și un amator. A fi veridic nu înseamnă să respecți întocmai și la timp realitatea observată. Mai ales în genurile jurnalistice libere (reportaj, tabletă, cronică), expresivitatea textului este direct proporțională cu abaterea de la real, prin aglomerarea de personificări, metafore etc. Când Cornel Nistorescu surprindea o zi geroasă de iarnă (SLAST, 1986, 18 ianuarie), nu imaginea în sine a străzii îl interesa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]