1,357 matches
-
felul următor: de ce mama naibii indivizii ăștia își pun în curte gazon artificial, de ce, în loc să planteze un pom în curtea aia, preferă să expună niște arbuști în ghivece curioase? De ce tot artificialul ăsta? Și ea zicea că toată alcătuirea asta kitsch neagă natura. Adică toate casele astea, care se înfig în peisaj, sunt stridente precum o nucă în perete, nu respectă o ordine, ci o somează, o strică dizgrațios. Și-atunci m-am gândit și io așa. Am învățat la școală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
La WC mergea la profesori. Și asta întărea bănuielile lui Cârnatu că îi era frică să nu-l deconspirăm cumva. Sau făcea asta dintr-un acces de nonconformism și, neavând antrenament la așa ceva, fiind obișnuit să facă frumos sluj, devenea kitsch. Io nu credeam ce bârfea Cârnatu, iar pe Șăfu îl consideram aproape un tip valabil. Fără bâză. Vorbesc de potențialități. De fapt, despre oricine, dacă-l cunoști mai bine, ajungi să crezi că e un om acolo și el. Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
sau din contră, îmbogățit odată cu trecerea timpului. În fine, mare consumator de jurnale la rândul meu, mi-am dat seama că orice jurnal este în mod fundamental nesincer. Am preferat să recunosc eu însumi acest lucru, încă de la început. Iar kitschul asumat, cu măsură, nu a ucis pe nimeni până acum. Dedic aceste pagini părinților mei, pentru încrederea lor și Annei K., pentru curajul său de a mă însoți la est de Est. MIREL BĂNICĂ PS: Cu câteva rare excepții, toate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
sunt superioare etc. Inutil să o contrazic. Cartierul Paquis din Geneva. Strâmtorat între gara orașului, lacul Léman și organizațiile internaționale, este singurul cartier cu adevarat "multicultural" al acestui oras, plin de viață, baruri vesele, clandestini, sex-shop-uri cu lumină violetă și kitsch, restaurante arăbești și chinezești. De remarcat lipsa de "igienă" a străzii, raportată la standardul helvet. În timpul week-end-ului, multă lume "bine" pe străzile înguste ale acestui cartier colorat. Încă nu pot să-mi dau prea bine seama ce îi atrage în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
la ceafă și urechi, o specialitate națională, cred) ce-și spuneau masoni și pozau cu niște sorțuri galbene pe un decor albastru, cu stele. Păreau o combinație bizară de măcelar cu infirmier de spital, cufundați cum erau în sosul unui kitsch gros, balcanic. Valoarea unui pseudo-jurnal ca acesta pe care încerc să-l țin nu constă neapărat în calitatea lui literară, ci în doza lui de " subversivitate ". Doar jurnalul care odată descoperit duce la eșafod sau în fața plutonului de execuție merită
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
contactează doi artiști contemporani de la Zürich, pentru a face o statuie monstrului după gravurile de epocă. Rezultat: un fel de Pokemon-manga de inspirație japoneză din plastic galben, ținând în dinții de Dracula un pește albastru. Oribil. Cu adevărat oribil, un kitsch monumental. Îngrijorarea bunilor cetățeni ai comunei s-a manifesat imediat în forme concrete: să li se restituie banii adunați prin colectă publică, pentru construcția lui Mock-Mock. (Pasaj adăugat ulterior: Mock-Mock a ajuns în cele din urmă într-un muzeu de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
urmă de religiozitate sau de sărbătoare religioasă. Când scriu aceste rânduri, pe 19 noiembrie 2004, mall-urile imense din Québec răsună deja voios de muzica alienantă, dulceagă și lipicioasă de "Crăciun". În holurile mall-urilor și-ai făcut apariția castele kitsch din polistiren, prințese kitsch cu perle false, Moș Crăciuni obezi etc etc. Toate astea pentru a intra cât mai repede în "spiritul Crăciunului", adică procedeul prin care să-i convingi pe berbecii-cumpăratori să cheltuiască mult, cât mai mult, pe cadouri
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de sărbătoare religioasă. Când scriu aceste rânduri, pe 19 noiembrie 2004, mall-urile imense din Québec răsună deja voios de muzica alienantă, dulceagă și lipicioasă de "Crăciun". În holurile mall-urilor și-ai făcut apariția castele kitsch din polistiren, prințese kitsch cu perle false, Moș Crăciuni obezi etc etc. Toate astea pentru a intra cât mai repede în "spiritul Crăciunului", adică procedeul prin care să-i convingi pe berbecii-cumpăratori să cheltuiască mult, cât mai mult, pe cadouri inutile. 22 noiembrie 2004
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
no divorce, no secrets. Grace and morality. Opera unui "bolnav", după standardele societății noastre, fără nici o îndoială. Fluturașul era plasat între un magazin care vindea chinezării ieftine, la un dolar bucata (de acolo am cumpărat un ceas deșteptător oribil de kitsch, de un verde-lăcustă, având imprimat pe cadran frunza de arțar canadiană!) și un magazin de material informatic, ținut de arabi-telali. Magazinul avea în vitrină un fel de cadavre de calculatoare, carcase îngălbenite care ar fi meritat mai degrabă să figureze
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
câțiva euro. Cel mai mult mi-a plăcut un articol al lui Răzvan Exarhu, un tip extrem de talentat, de altfel, dar care în încercarea sa de a combate și demasca mitocănia ambiantă, devine la rândul său mitocan, în scris. Teoreticienii kitsch-ului au avut dreptate: când vrei să scrii despre kitsch, cazi ușor într-o scriitură kitsch, la rândul tău. La fel când scrii despre mitocănie. 28 februarie 2005 În cadrul jurnalului de seară canadian, imagini cu lacul Léman sub furtună. Vântul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
al lui Răzvan Exarhu, un tip extrem de talentat, de altfel, dar care în încercarea sa de a combate și demasca mitocănia ambiantă, devine la rândul său mitocan, în scris. Teoreticienii kitsch-ului au avut dreptate: când vrei să scrii despre kitsch, cazi ușor într-o scriitură kitsch, la rândul tău. La fel când scrii despre mitocănie. 28 februarie 2005 În cadrul jurnalului de seară canadian, imagini cu lacul Léman sub furtună. Vântul (celebrul vânt genevez care îngheață carnea pe oase, la bise
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
extrem de talentat, de altfel, dar care în încercarea sa de a combate și demasca mitocănia ambiantă, devine la rândul său mitocan, în scris. Teoreticienii kitsch-ului au avut dreptate: când vrei să scrii despre kitsch, cazi ușor într-o scriitură kitsch, la rândul tău. La fel când scrii despre mitocănie. 28 februarie 2005 În cadrul jurnalului de seară canadian, imagini cu lacul Léman sub furtună. Vântul (celebrul vânt genevez care îngheață carnea pe oase, la bise) a modelat sculputuri de gheața pe
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
publică în ziarul Ziua de astăzi, 27 aprilie, un articol referitor la comportamentul mitocănesc în cadrul Ortodoxiei. Scris cu tonul unui om supărat, care suferă în Occidentul ateu și secularizat atunci când vede că Ortodoxia de acasă este invadată de prost gust, kitsch și mitocănie. Ortodoxia reală, cea de pe teren, care nu vrea să semene deloc cu cea din bibliotecile pariziene. Un articol util pentru a înțelege de ce un revoltat, fie el și bine intenționat, nu este ascultat niciodată într-o Biserică așa cum
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Nae Ionescu l-a demonstrat magistral într-unul din articolele sale din perioada interbelică. Cristian Bădiliță (un autor pe care l-am citit asiduu la jumătatea anilor 90) nu strigă degeaba în pustiu: Ortodoxia actuală pare a fi invadată de kitsch, mitocănie, prost gust, superficialitate, micozată de preoți ignari și fără vocație, etc. Dar Cristian Bădiliță nu își dă seama că acesta este mersul lucrurilor, maniera în care această confesiune creștină se secularizează, iar revolta sa jurnalistică nu ajută la nimic
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ar exista comori de artă religioasă ce ar fi putut fi vândute și valorificate ca obiecte decorative. Dar la pomul lăudat să nu te duci cu sacul: în pivniță se găseau doar câteva prăfuite statui de gips ale unor Madone kitsch, câțiva sfinți roși de cari și alte asemenea materiale fără nici o valoare de "piață". Tânăra femeie de afaceri, cu ochelari design și pantaloni de firmă ce-i pun în evidență posteriorul seducător, întreabă pe jumătate dezamăgită, pe jumătate panicată: dar
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
eu nu am ajuns secretară dactilografă. De ce n-am putut? Nu știu și nici nu vreau să știu. Poate că din lașitate, poate că din frica de necunoscut. Sau poate că așa a fost să fie. R.P. Cum faceți față kitsch-ului care ne înconjoară? În afară de muzica simfonică, pe care știu că o ascultați chiar și în timp ce lucrați, aveți și alte remedii? Care vi se pare forma cea mai periculoasă a kitsch-ului? Exista kitsch și în anii patruzeci sau cincizeci
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
așa a fost să fie. R.P. Cum faceți față kitsch-ului care ne înconjoară? În afară de muzica simfonică, pe care știu că o ascultați chiar și în timp ce lucrați, aveți și alte remedii? Care vi se pare forma cea mai periculoasă a kitsch-ului? Exista kitsch și în anii patruzeci sau cincizeci? Dacă da, sub ce forme se manifesta? A.R. Fără îndoială că exista kitsch și în anii patruzeci și cincizeci, dar nu aveam organ să-l sesizez. Cred că de fapt
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
să fie. R.P. Cum faceți față kitsch-ului care ne înconjoară? În afară de muzica simfonică, pe care știu că o ascultați chiar și în timp ce lucrați, aveți și alte remedii? Care vi se pare forma cea mai periculoasă a kitsch-ului? Exista kitsch și în anii patruzeci sau cincizeci? Dacă da, sub ce forme se manifesta? A.R. Fără îndoială că exista kitsch și în anii patruzeci și cincizeci, dar nu aveam organ să-l sesizez. Cred că de fapt kitsch-ul face
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
chiar și în timp ce lucrați, aveți și alte remedii? Care vi se pare forma cea mai periculoasă a kitsch-ului? Exista kitsch și în anii patruzeci sau cincizeci? Dacă da, sub ce forme se manifesta? A.R. Fără îndoială că exista kitsch și în anii patruzeci și cincizeci, dar nu aveam organ să-l sesizez. Cred că de fapt kitsch-ul face parte din ceea ce eu numesc universalul și eternul uman. Cred sau bănuiesc că și printre picturile rupestre a existat kitsch
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
-ului? Exista kitsch și în anii patruzeci sau cincizeci? Dacă da, sub ce forme se manifesta? A.R. Fără îndoială că exista kitsch și în anii patruzeci și cincizeci, dar nu aveam organ să-l sesizez. Cred că de fapt kitsch-ul face parte din ceea ce eu numesc universalul și eternul uman. Cred sau bănuiesc că și printre picturile rupestre a existat kitsch. Probabil pictură de gang rupestru. Când eram în America, mi s-a părut de prost-gust faptul că numeroase
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
kitsch și în anii patruzeci și cincizeci, dar nu aveam organ să-l sesizez. Cred că de fapt kitsch-ul face parte din ceea ce eu numesc universalul și eternul uman. Cred sau bănuiesc că și printre picturile rupestre a existat kitsch. Probabil pictură de gang rupestru. Când eram în America, mi s-a părut de prost-gust faptul că numeroase colegii universitare, în special din orașele de provincie - nu vorbesc de marile universități - , construite în primele decenii ale secolului douăzeci sau la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
două tipe în minijupe. Când mi-am exprimat mirarea, mi s-a explicat oarecum patetic că, atunci când nu ai tradiție proprie, dar simți nevoia de tradiție, o in ventezi, o copiezi. Ce remedii poți avea împotriva poluării generale cu noxe kitsch? Ne-kitsch-ul, ne manelele, ne-emisiunile de divertisment tembel de la televizor, ne-tabloidele, ne-vedetele de carton siliconate, ne-proștii solemni și pompoși. Uneori, pierd controlul telecomenzii și mai dau peste Un show păcătos sau Agentul VIP, stau câteva minute, le-
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mă minunez și mă întreb: până unde? Și toate emisiunile astea plac, distrează, proliferează. Toți se omoară să afle cine se mai culcă cu cine și cine divorțează de cine. Diversiuni. Diverse diversiuni diversificate. Dar cele mai periculoase forme de kitsch mi se par unele talk-show-uri politice, unde se adună nechemați din toate domeniile - doar e democrație, trebuie să participe tot poporul - și își dau plini de gravitate cu părerea. Românul e născut politician și formator de opinie. Și priceput la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
adună nechemați din toate domeniile - doar e democrație, trebuie să participe tot poporul - și își dau plini de gravitate cu părerea. Românul e născut politician și formator de opinie. Și priceput la tot ce nu știe. Și amator de OTV, kitsch-ul cel mai otrăvitor. Și-am încălecat pe un Click, și v-am kitschi-nit un pic. „Un an întreg am studiat numai Shakespeare“ R.P. Vorbeați pe la începutul întrevederilor noastre de profesorii pe care i-ați avut în copilărie: de engleză
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Securitate. În vreme ce propaganda oficială îl considera pe Ctitor un mare iubitor al trecutului și istoriei noastre milenare, buldozerele comuniste construiau o altfel de realitate pe ruinele trecutului. Proiectul centrului civic, care îngrozește orice om cu bun gust prin gigantismul și kitsch-ul său, prinde contur în locul vechilor așezăminte religioase și culturale care dispar spre uimirea și umilirea bucureștenilor. Spre aducere aminte, să exemplificăm totuși: Biserica Enei (demolată în 1977), Biserica Schitul Maicilor, Biserica Postăvari, Biserica Spirea Veche, Biserica Izvorul Tămăduirii, Biserica
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]