7,839 matches
-
odată consolidat era greu de distrus. Cum începea toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea munca torcătoarelor din sat. Care trebuiau să pregătească firul ce aveau să-l folosească țesătoarele satului. La războaiele obișnuite folosite la sate, se țeseau pături de lână. Lâna provenea din gospodăriile proprii, însă cânepa se cumpăra din satele apropiate precum Pojejena, Sichevița în zilele de târg de la Moldova Nouă. Pentru cămășile din acele vremuri se urma un proces de prelucrare specific. Vorbind despre prelucrarea lânii, se urma
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
consolidat era greu de distrus. Cum începea toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea munca torcătoarelor din sat. Care trebuiau să pregătească firul ce aveau să-l folosească țesătoarele satului. La războaiele obișnuite folosite la sate, se țeseau pături de lână. Lâna provenea din gospodăriile proprii, însă cânepa se cumpăra din satele apropiate precum Pojejena, Sichevița în zilele de târg de la Moldova Nouă. Pentru cămășile din acele vremuri se urma un proces de prelucrare specific. Vorbind despre prelucrarea lânii, se urma un
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
pături de lână. Lâna provenea din gospodăriile proprii, însă cânepa se cumpăra din satele apropiate precum Pojejena, Sichevița în zilele de târg de la Moldova Nouă. Pentru cămășile din acele vremuri se urma un proces de prelucrare specific. Vorbind despre prelucrarea lânii, se urma un îndelung proces pornind de la spălarea în apele Dunării, scărmănatul manual, sau care aveau o cantitate mai mare o duceau la darac, care era numai la Pojejena sau Sichevița. Torsul lânii însă era manual și dădea mult de
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
proces de prelucrare specific. Vorbind despre prelucrarea lânii, se urma un îndelung proces pornind de la spălarea în apele Dunării, scărmănatul manual, sau care aveau o cantitate mai mare o duceau la darac, care era numai la Pojejena sau Sichevița. Torsul lânii însă era manual și dădea mult de lucru în mod special fetelor tinere. Când firul obținut din lână era gata, materialul se preda țesătoarelor, care țeseau pături și postavurile pentru îmbrăcăminte. Firul de lână era folosit și pentru tricotarea de
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
Dunării, scărmănatul manual, sau care aveau o cantitate mai mare o duceau la darac, care era numai la Pojejena sau Sichevița. Torsul lânii însă era manual și dădea mult de lucru în mod special fetelor tinere. Când firul obținut din lână era gata, materialul se preda țesătoarelor, care țeseau pături și postavurile pentru îmbrăcăminte. Firul de lână era folosit și pentru tricotarea de svetere (pulovere), veste, ciorapi (ștrimfii ¾). Pentru încălțămintea purtată în acea vreme, respectiv opincile, se țeseau obiele specifice, în
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
numai la Pojejena sau Sichevița. Torsul lânii însă era manual și dădea mult de lucru în mod special fetelor tinere. Când firul obținut din lână era gata, materialul se preda țesătoarelor, care țeseau pături și postavurile pentru îmbrăcăminte. Firul de lână era folosit și pentru tricotarea de svetere (pulovere), veste, ciorapi (ștrimfii ¾). Pentru încălțămintea purtată în acea vreme, respectiv opincile, se țeseau obiele specifice, în culori diferite, așa zise obiele pestrițe. După cum spune Alexandru MOISI în Monografia comunei Coronini, citat; ,,Portul
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
avea asigurat dormitul pe un fel de pat improvizat din câteva scaune. Se mai întâmpla ca Jurcă să vină târziu acasă, dar nici nu întreba ce este cu Beldie, care aproape că nu se vedea de sub o cergă groasă din lână de oaie. Când nu aveau de lucru la pepinieră Linte pleca în satul său de unde venea cu tot felul de legume care le repartiza urgent vecinilor lui Jurcă. Vecinii activistului nu știau că Linte fura aceste legume din grădinile din
BELDIE ŞI LINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346577_a_347906]
-
năcut Domnul Cel bun Coroniță fân uscat Maica sfântă L-a înfășat Iosif de L-a luat în brață Frig cumplit de dimineață Coroniță muguri verzi Bethleeme astăzi vezi Pe Mesia Domnul mic, Bob de grâu ascuns în spic Coroniță lână udă Maica blândă stă s-audă Gânguritul pruncului Pruncului și Domnului Coroniță de mătasă Îngerii din cer să lasă Neaua lină troienind Ascultăm duios colind. Referință Bibliografică: Coronița Lui Iisus (Colind) / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355
CORONIŢA LUI IISUS (COLIND) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351021_a_352350]
-
ce mai poate Să-și astâmpere Dorul! Nu mai știe Nicio poveste Cu prinți Și prințese Și nici lăicere De mult nu mai țese; Căci nimeni nu cere. Și-apoi s-au înmulțit Moliile în neștire! Le place și lor Lâna din fire! Și nici pe buze Faguri și miere Nu mai sărută Luna-n tăcere. Îi roade pe toți - Un doctor mi-a spus: “Diabetul pervers, Macină pe-ascuns. Să-nvăț limba de vers Să mă duc la cules Rime
UN ALT ÎNCEPUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351161_a_352490]
-
zboară în stele, în peșteri. Eu evadez, el evadează, Scriu acest gând luminat de o rază, Poate cu luna m-am însurat, Poate că stelele mi-au descântat, duc la păscut poemele mele să mi le tundă Domnul pe ele, lâna să fie de aur, s-o caute argonauții și să mi-o laude, astfel poetul fără să știe intră direct în mitologie. Boris Marian Referință Bibliografică: Mitologicală / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 336, Anul I, 02 decembrie
MITOLOGICALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351230_a_352559]
-
Tania. Acum înțeleg. - Nu înțelegi! preciză scriitorul. Fă-mi o cafea și așază-te lângă mine! Maria simțea că se sufocă. Aerul condiționat nu mai făcea față sau așa i se părea ei. Aduse cafeaua și se așeză în stânga scriitorului, lână Tania. Aceasta părea desprinsă dintr-un tablou pe fundalul căruia trona o furtună de intensitate uriașă. Ștefan Deleanu deschise o servietă. Scoase din ea câteva fotografii vechi, care îl reprezentau pe pictor lână o femeie și un copil. - Ea e
PROMISIUNEA DE JOI (VII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345529_a_346858]
-
Aduse cafeaua și se așeză în stânga scriitorului, lână Tania. Aceasta părea desprinsă dintr-un tablou pe fundalul căruia trona o furtună de intensitate uriașă. Ștefan Deleanu deschise o servietă. Scoase din ea câteva fotografii vechi, care îl reprezentau pe pictor lână o femeie și un copil. - Ea e Valeria Stoicescu, zise. Iar copilul e Georges, în urmă cu mulți ani. Maria privi fotografia cu atenție. Apoi luă alta, și alta, admirând frumusețea actriței. - Despre Valeria știam câte ceva, vag, însă bunicul nu
PROMISIUNEA DE JOI (VII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345529_a_346858]
-
și dragi Răzbea duios din fluier... * * * Din depărtări de vis și dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
nr. 824 din 03 aprilie 2013. Sunt prea plin de șoptirea vorbirii divine... Sunt prea plin de speranțe din visuri în vers... Sunt prea plin de o lume ce-mi strigă din mers... Mă-ncalț în șosete prea strâmte din lână, Deșir parcă timpul plimbându-l de mână... Și văd pași desculți în cimentul fierbinte Țesându-mi albastrul în slova cuminte. Sunt prea plin... de cuvinte rostite în mine Sunt prea plin... de șoptirea vorbirii divine Sunt prea plin... de speranțe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
plin de cuvinte rostite în mine...Sunt prea plin de șoptirea vorbirii divine... Sunt prea plin de speranțe din visuri în vers...Sunt prea plin de o lume ce-mi strigă din mers...Mă-ncalț în șosete prea strâmte din lână,Deșir parcă timpul plimbându-l de mână...Și văd pași desculți în cimentul fierbintețesându-mi albastrul în slova cuminte.Sunt prea plin... de cuvinte rostite în mineSunt prea plin... de șoptirea vorbirii divineSunt prea plin... de speranțe din visuri în versZâmbesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
Cred că noi, oamenii, nu suntem, dar ajungem păpuși. Nu cred, sunt sigur! Păpușile nu se fac din material tare, din oțel, din beton, ci din ceară, din gelatină,din cârpe, din câlți, din plastic, din cauciuc,din lemn, din lână, din bumbac. Dacă nu suntem îndeajuns de moi, suntem frământați de către malaxoarele guvernării, până devenim cocă, aluat, frișcă. Suntem fragile și manevrabile, ascultătoare și tăcute. Păpușarii, sforarii, panglicarii ne joacă pe degete, ne pupă precum pupăza,ne alăptează ca pe
PĂPUŞI de JANET NICĂ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356008_a_357337]
-
cerul le-a fost învelitoarea. În acea casă nu era nici un sistem de încălzire sau aer condiționat. Iarnă, bătrânii mei se încălzeau la un mic reșou, dormeau noaptea îmbrăcați, cu căciuli trase pe cap și pe picioare ciorapi groși de lâna. Vară, în casa temperatura ajungea până la 95 grade f. făcând grea viața celor doi bătrâni. Uneori ziua se duceau pe jos la magazine care erau la mare depărtare și acolo se stâmpărau ore în șir de căldură torida a verii
O POVESTE DE VIATA (IERTAREA) de IONEL CADAR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356034_a_357363]
-
treacă vremea”, Așa îmi spune mama suspinând, Când o aud, în orice zi e-afară Mi se înduminică în gând. „Să m-odihnesc, odihna nu mă lasă, De ea nu mai am unde să m-ascund”,- Mănușile, ciorapii mei de lână Și pantalonii găuriți în fund... Vin roiuri amintirile de-acasă, Copil crescut în peticile ei, Nepăsător de lume și de toate Zburdând cu primăvara printre miei. Ce să-i mai dau din viață să-mi cârpească, Așa cum o făcea în
POEM CU LUNĂ PLINĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354791_a_356120]
-
iar ea nu ezita să-l golească, așa că astfel încât gândurile femeii alergau pe alte trasee decât cele dorite și pentru care a venit în casa colegului său. Acum îl studia cum arată fizic. Fiind doar într-un pulovăr alb din lână fină de angora, putea să-i distingă pectoralii proeminenți, părul cu început de grizonare la tâmple și ochii pătrunzători, dar mai ales buzele sale cărnoase. “Cum ar fi oare să săruți aceste buze, sau să te lași sărutată?” se întreba
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
cândva, după nașterea Mântuitorului, prorocul Ioan. Chipul Marelui Salvator al tainei continuării vieții pe pământ și destinului de a mai exista încă a omului, poartă o astfel de înfățișare în scriitura lui Ioan: Capul și părul Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada; ochii lui erau ca para focului (Apocalipsa), în poezia lui Bacovia, „Tablou de iarnă”, apare ca un mister al timpului: E albul aprins de sânge-nchegat / Și corbii se plimbă prin sânge ... și sug / Dar ceasu-i târziu ... în
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE TITINA NICA ȚENE Iar... Stau la geam cu capu-n mâna iar pisoiul toarce timpul ca pe un fuior de lâna. Iar se schimbă anotimpul! Plouă-ncet cu picuri mici peste câmpuri, pește floare, vântul taie că un brici. Toamna aceasta iar mă doare. Amintiri mă-ncearcă iar peste tot sunt frunze ude totu-mi pare în zadar. Aș pleca, dar
ÎNCĂ O TOAMNĂ, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355429_a_356758]
-
Canaan ce se repetă, paradgimatic, prin veacuri? Este așadar o stigma, altfel spus o ciocnire, interferență de paradgime bilaterale, ale unui destin din care evadezi, însă cu scopul eroic, de tip argonautic, cum spune Curpaș ? Cred că da ! Argonauții căutau lâna de aur, cei ai vremii noastre - aurul libertății visului american - pentru alții, Coșmarul american - unde „ lâna de aur” este de fapt Dolarul și beneficiile lui pentru pribegitorul (nu am spus jidovul rătăcitor din epoca secolelor, prăbușită odată cu comunismul polonez, apoi
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
de paradgime bilaterale, ale unui destin din care evadezi, însă cu scopul eroic, de tip argonautic, cum spune Curpaș ? Cred că da ! Argonauții căutau lâna de aur, cei ai vremii noastre - aurul libertății visului american - pentru alții, Coșmarul american - unde „ lâna de aur” este de fapt Dolarul și beneficiile lui pentru pribegitorul (nu am spus jidovul rătăcitor din epoca secolelor, prăbușită odată cu comunismul polonez, apoi sovietic, și simbolicului Zid al Berlinului). Citind cartea dumnoavoastră, prietene, la asta mă reduce gândul, ca
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
să decupeze întâmplările importante, să le literaturizeze potențându-le, astfel, esența. Ca într-o migrație de cocori bătrâni, dar încă puternici, așa se desfășoară acțiunea. Un evantai de destine și suma locurilor prin care s-au perindat ,,argonauții” în căutarea ,,lânii de aur”, a fericirii. Celebra lână de aur! Mit și adevăr, pentru care românul și-a părăsit vatra și înfruntă destinul mioritic. Toți indivizii, românii din anturajul lui Nea Mitică, personajele lui Octavian Curpaș, au aventura prinsă cu o cocardă
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
literaturizeze potențându-le, astfel, esența. Ca într-o migrație de cocori bătrâni, dar încă puternici, așa se desfășoară acțiunea. Un evantai de destine și suma locurilor prin care s-au perindat ,,argonauții” în căutarea ,,lânii de aur”, a fericirii. Celebra lână de aur! Mit și adevăr, pentru care românul și-a părăsit vatra și înfruntă destinul mioritic. Toți indivizii, românii din anturajul lui Nea Mitică, personajele lui Octavian Curpaș, au aventura prinsă cu o cocardă tricoloră, direct pe inimă. Nu le
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]