2,595 matches
-
și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele ce nu trebuie; altul, limba aceluia spre vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
este o luptă continuă împotriva despărțirii de Dumnezeu prin gând, prin cuvânt sau prin faptă și pentru unirea cu El. Când se referă la felurile păcatelor, Părinții ne sfătuiesc să nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Părinții duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, „cele opt gânduri ale răutății“: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, lenea, întristarea, slava deșartă, mândria. Mai târziu, unii Părinți au unit slava deșartă cu mândria - și au rămas cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
ascultării. Sintetizându-le și mai mult, ajungem la un singur păcat - sursă a tuturor celorlalte: philaphtia, cum spun Părinții, adică iubirea trupească de sine. La Sfântul Ioan Casian, păcatele sunt prezentate ca fiind legate în lanț, începând de la trup, de la lăcomia pântecelui, care naște desfrânarea; ca să poată fi satisfăcute acestea două, este nevoie de bunuri materiale și se naște astfel iubirea de arginți, și toate celelalte care formează lanțul fărădelegilor; dacă pătimașul nu-și poate satisface aceste plăceri se mânie, apoi
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
celei omenești”<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre botez, în Filocalia, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301 footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă că, dintre dracii care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințați cu poftele lăcomiei pântecelui, cu iubirea de argint și cei care ne momesc cu slava de la oameni, iar ceilalți vin după aceștia ca să ia în primire pe cei răniți de ei, fiind, de pildă, cu neputință să cadă cineva în mâinile duhului curviei
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
ne momesc cu slava de la oameni, iar ceilalți vin după aceștia ca să ia în primire pe cei răniți de ei, fiind, de pildă, cu neputință să cadă cineva în mâinile duhului curviei dacă n-a fost doborât mai întâi de lăcomia pântecelui. Mânia nu poate tulbura pe acel ce nu luptă pentru mâncări sau bani, sau slavă. Și nu putem scăpa de dracul întristării dacă nu ne-am lepădat de toate acestea. Nici de mândrie nu scăpăm, dacă nu ne eliberăm
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele ce nu trebuie; altul, limba aceluia spre vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
este o luptă continuă împotriva despărțirii de Dumnezeu prin gând, prin cuvânt sau prin faptă și pentru unirea cu El. Când se referă la felurile păcatelor, Părinții ne sfătuiesc să nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Părinții duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, „cele opt gânduri ale răutății“: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, lenea, întristarea, slava deșartă, mândria. Mai târziu, unii Părinți au unit slava deșartă cu mândria - și au rămas cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
ascultării. Sintetizându-le și mai mult, ajungem la un singur păcat - sursă a tuturor celorlalte: philaphtia, cum spun Părinții, adică iubirea trupească de sine. La Sfântul Ioan Casian, păcatele sunt prezentate ca fiind legate în lanț, începând de la trup, de la lăcomia pântecelui, care naște desfrânarea; ca să poată fi satisfăcute acestea două, este nevoie de bunuri materiale și se naște astfel iubirea de arginți, și toate celelalte care formează lanțul fărădelegilor; dacă pătimașul nu-și poate satisface aceste plăceri se mânie, apoi
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
copilărie cu multe greutăți materiale, reușește totuși să urce treptele ierarhiei sociale și să ocupe o funcție echivalentă, astăzi, cu cea de ministru de justiție la curtea unuia dintre statele feudale ale momentului. Nemulțumit de conflictele, de brutalitatea și de lăcomia pe care le întâlnește la curtea respectivă, se retrage și își scrie opera. La întrebarea fundamentală privind felul în care ar putea deveni o societate mai bună, Confucius răspunde: prin educație. Scrierile sale dezvoltă ideea omului ca ființă perfectibilă, autoperfecționarea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
om va avea și el o natură dublă, o vrajbă interioară care, de obicei, este câștigată de poftele bune, dar nu va deține adevărata virtute proprie doar unui suflet unificat și armonios. Trecerea de la oligarhie la democrație are drept cauză lăcomia magistraților, cârmuitorii cetății, care nu impun legi care să-i oprească pe tineri din a-și risipi averea, care astfel revine celor de la putere, aceștia devenid și mai bogați. Aceste legi se referă și la o bună educație care să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cauză dovedește Însă că nu se respectă pe el Însuși: „Către respectul față de noi Înșine ne Îndrumă moralitatea; la stima față de alții ne obligă educația” (J.W. Goethe). * „Amorul propriu este cel mai mare dintre toți lingușitorii.” (La Rochefoucauld) Pentru că lăcomia lui după elogii se Întreține prin el Însuși. * „Nebunul nu este omul care și-a pierdut rațiunea; nebunul este cel care a pierdut totul, În afară de rațiune.” (G.K. Chesterton) Într-adevăr, aceasta este categoria cea mai relevantă de nebuni: dintr-un
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a stării de admirație, ca expresie a unei impresionări determinate de calitățile estetice sau morale deosebite ale unor oameni sau situații de viață. * „Muritorii nu se satură nicicînd de succes.” (Eschil) Explicația nu se află numai În „vanitate” sau În „lăcomie”, ci și În tendința involuntară a omului de a repeta sau menține o stare de mulțumire: „E greu să cunoști măsura, cînd Îți merge bine” (Theognis). * „Capacitatea de renunțare constituie singurul criteriu al progresului spiritual.” (Emil Cioran) În mod paradoxal
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la cer” („Pañcatrantra). Nu mai puțin ilustrative sînt proverbele populare: „Avarului Îi lipsește tot atît de mult ceea ce are, ca și sărmanului ceea ce nu are”; „În pahar se Îneacă mai mulți decît În mare”; „Ambiția Îmbată la fel ca vinul”; „Lăcomia este o sclavie veșnică” etc. * „Cel mai rău conducător este acela care nu se poate conduce pe sine Însuși.” (Cato) Despre cel incapabil de a se conduce pe el Însuși Baruch Spinoza spunea: „Numesc sclavie neputința omului de a-și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
epicurianul o asociază bucuriei: ești virtuos din interes, din satisfacția de a fi așa. Tradiția opune plăcerile trupului și ale sufletului. Primele trec drept necinstite, cele din a doua categorie pot fi omise. Pe de o parte purceii, satisfacția bestială, lăcomia, sexualitatea, dezmățul - cunoaștem melodia; pe de altă parte, contemplația, prietenia, blândețea, conversația, meditația. Voluptas versus honestas: cei doi termeni ai acestei alternative permit în mod obișnuit distincția dintre libertin și oamenii care pot fi frecventați. Epicurianul emblematic al lui Lorenzo
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un superb platou cu fructe - harbuz, pepene galben, smochine, pere, mere și nuci. Suntem departe de rigoarea austeră și monahală, departe chiar și de boțul de brânză și de pâinea uscată a lui Epicur, după cum suntem departe și de păcatul lăcomiei edictat de Biserica oficială care asociază păcatul cu plăcerea încercată atunci când mănânci sau bei - ba până și cu ideea însăși de a mânca și de a bea bine... Epicurian, Erasmus este mai mult în spiritul Cercului campanian decât în litera
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a ne imagina cam ce era viața lui amoroasă, afectivă și sexuală. „Gustul săruturilor rămas agățat în mustață” o dovedește: pentru el, voluptatea n-a fost doar un concept vag, ci o realitate tangibilă, senzuală. O va fi sărutat cu lăcomie pe Marie de Gournay, desemnată în carte ca fiica sa adoptivă - niște cuvinte scrise probabil de doamna în chestiune pentru a-și grava astfel imaginea în marmura unei ediții definitive? Nu se știe... A fost ceva foarte cast, zice el
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Heracle, ca și cum ar constitui în sine o lucrare programatică a filosofului. Nici vorbă de blănuri sau de așternuturi groase și moi! Gata cu păturile sub care filosoful lâncezește! Uitată reputația lui de om care se deda plăcerilor! Spulberate vorbele despre lăcomia lui de bani! Prodicos scrie un text în care putem găsi un elogiu adus Virtuții - și asta e de-ajuns! Pot fi citite aceste pagini și ca un simplu exercițiu de stil, un suport retoric, un exercițiu de sofistică? N-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărie 17 Aroganță, obrăznicie, batjocură - bunsimț, bună creștere, bună-cuviință 20 Bine - rău; bunătate - răutate 21 Bucurie, plăcere - durere, suferință 23 Caracter, cinste, corectitudine - ipocrizie, desfrânare, hoție 25 Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzut 27 Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție 29 Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandon 31 Demnitate, eroism - slugărnicie, lașitate 33 Dreptate, justiție - nedreptate, injustiție 35 Educație, educatori, educați 36 Experiență de viață 37 Imaginație, iluzie, visare 39 Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferență 40 Iubire
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În complexitatea sa psihologică, evidențiindu-i calitățile și defectele de fiecare zi: de exemplu, generozitatea, ospitalitatea, respectul pentru prietenie, demnitatea, cinstea, spiritul de solidaritate, cumpătarea, discreția, sinceritatea, spiritul tolerant, modestia, străduința de autoperfecționare etc., dar și manifestări negative, de genul: lăcomia, lenea, lăudăroșenia neacoperită de fapte, hoția, prostia, mânia (ca dovadă a neputinței), aroganța, invidia, minciuna etc. Am recurs la această radiografiere de ordin psihologic deoarece credem că autenticitatea proverbelor și valoarea lor educativă sunt atribute care nu s-ar fi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
proverbului respectiv. Având În vedere numărul relativ mare al proverbelor propuse (aproape 800), am considerat necesară o prezentare ordonată a lor, după un criteriu ce grupează, pe cât posibil, diversele calități și defecte umane În perechi antitetice: de exemplu, cumpătare, moderație - lăcomie, exces; anticipare, prevedere - imprudență, precipitare; modestie - Îngâmfare, lăudăroșenie; demnitate - lașitate; sinceritate - minciună; istețime - prostie; curaj - frică; recunoștință - ingratitudine etc. Recurgerea la acest criteriu se justifică, apoi, și prin dorința de a ușura cititorului găsirea rapidă a proverbului care l-ar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
păstrăm speranța unei reușite sau a intervenției unui moment favorabil.) Unde dai și unde crapă. Când obținem un alt rezultat decât cel scontat, se mai spune: „Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg”.) Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, bețietc "Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție" Calea de mijloc e cea mai bună. Pentru că ea cultivă un simț al măsurii În toate: „Destul ajunge și prea mult strică”; „Nu te-ntinde pe cât n-ai, ci te-ntinde
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unui moment favorabil.) Unde dai și unde crapă. Când obținem un alt rezultat decât cel scontat, se mai spune: „Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg”.) Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, bețietc "Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție" Calea de mijloc e cea mai bună. Pentru că ea cultivă un simț al măsurii În toate: „Destul ajunge și prea mult strică”; „Nu te-ntinde pe cât n-ai, ci te-ntinde pe cât ai”; Cine vrea tot pierde tot
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de cine nu suspină după ce n-are și se veselește cu ce are!” (Epictet) „Cine are cel mai mult? Cel care dorește cel mai puțin.” (Publilius Syrus) Puțin, cu liniște, este singura dietă. (Înțelepciunea populară ne arată, prin proverbe, că lăcomia strică nu numai „omenia”, ci și sănătatea: „Cine mănâncă până se Îmbolnăvește postește până se Însănătoșește”; „Cinele copioase umplu mormintele”; „Unde moare furnica, dacă nu În zahăr!”; „De mult orz crapă calul”; „Belșugul mâncărurilor oprește ascuțimea minții” etc.) „Cine dorește
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]